Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: CAPIDAVA 2015 - PROIECT DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ PREVENTIVĂ | Anul: 2015

Anul   2015
Epoca
Perioade
Categorie
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
CAPIDAVA 2015 - PROIECT DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ PREVENTIVĂ
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Opriş Ioan Carol responsabil Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Cod RAN    63063.1 63063.7
Raport CAPIDAVA 2015 - PROIECT DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ PREVENTIVĂ
în vederea restaurării, consolidării, protecţiei, conservării şi punerii în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava


Consiliul Judeţean Constanţa este câştigătorul şi totodată beneficiarul unui proiect de restaurare cu fonduri ale UE intitulat Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava. Proiectul aparţine Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenţie 5.1.
Proiectul este unul de mare complexitate, cu implicaţii multiple şi pe termen lung, în afara celei strict financiare (de cca 74 milioane lei), antrenând considerente/responsabilităţi de ordin ştiinţific şi cultural, turistic şi, mai presus de orice, de acţiune responsabilă/o intervenţie de anvergură asupra unui monument de valoare excepţională pentru frontiera romană şi bizantină a Dunării de Jos.
Proiectul respectiv primise aviz favorabil din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional în faza DTAC + DE nr. 217/ 06.11.2012, sub condiţia ca ”toate lucrările de intervenţie structurală vor fi executate după realizarea sondajelor arheologice de control; lucrările de intervenţie din perimetrul cetăţii: degajările, implantările de drumuri de acces şi trasee de vizitare, implementarea construcţiilor noi şi organizarea de şantier vor fi executate sub supraveghere arheologică permanentă”.
Termenul de execuţie finală a fost 31 dec. 2015, deşi perioada de implementare a proiectului a fost iniţial de 24, iar apoi redusă la 19 luni, din motive legate de proceduri de licitaţie şi contestaţii aferente. Proiectantul este firma SC Abral ArtProduct SRL, coordonată de către arh. Aurel Ioan Botez, având ca arhitect în teren pe arh. Anişoara Sion. Aceeaşi firmă a obţinut şi asistenţa tehnică de specialitate în teren, iar dna Anişoara Sion este şi arhitectul sitului, cu care s-a lucrat în repetate rânduri în ultimele decenii. Constructorul care a lucrat la punerea în operă a proiectului este SC Mara Construct SRL (administrator: ing. Constantin Dima).
Faţă de avizul MC amintit, obţinut în urma unei alte avizări prealabile în cadrul CNMI (la care nu am fost invitat, notificat, consultat în vreun fel) am exprimat următoarele obiecţii, într-un memoriu trimis Ministrului Culturii la 25 februarie 2015:
- Cetatea Capidava este sit categoria A şi figurează în RAN cu codul 63063.1, iar extra muros - termele romane şi zona de necropolă unde urmează să fie instalată, conform proiectului, construcţia punctului de primire şi să fie amenajat drumul de acces şi parcarea, figurează în RAN cu codul 63063.7. Cele două sunt apărate legal prin înscrierea în Lista Monumentelor Istorice, sub codul CT-I-m-A-02600.01, respectiv CT-I-s-A-02603.
- Avizul 271/06.11.2012 este incomplet şi necesită în consecinţă clarificări suplimentare din partea MC şi a Comisiei Naţionale de Arheologie. Această situaţie porneşte de la OG 43/ 2000, capitolul I, art. 2, aliniatul 1, litera e, care reglementează asemenea intervenţii în cadrul siturilor arheologice, sub forma cercetării arheologice preventive prealabile. Precizările asupra obligativităţii cercetării arheologice preventive şi a supravegherii în cazul şantierelor de restaurare sunt reluate în clar şi la cap. II, art. 5, alin. 6 din aceeaşi OUG.

Ca atare, din poziţia de coordonator ştiinţific al sitului, învestit de Comisia Naţională de Arheologie şi de Ministerul Culturii, am cerut un punct de vedere Comisiei Naţionale de Arheologie în data de 27 februarie 2015. La fel, m-am adresat beneficiarului (CJ Constanţa), rugându-l să mă pună în posesia documentaţiei tehnice referitoare la proiect (pe care am primit-o abia în martie 2015). Această documentaţie era necesară pentru întocmirea oricărui proiect de cercetare arheologică preventivă în situl de la Capidava, în spaţiul intra şi extra muros. Ea ar fi trebuit să cuprindă, ca nevoie tehnică imediată planul detaliat al amplasamentelor şi intervenţiilor în sit, cu coordonate STEREO 70 şi suprafeţe, pentru organizarea de şantier, calea de acces şi parcare, punct de informare turistică extra muros şi a tuturor lucrărilor / intervenţiilor arhitecturale şi structurale în cetate (incinte, construcţii civile din interior sau exterior, circulaţii pietonale). Acestea de mai sus ar fi trebuit să fie însoţite de descrierea sistematică a acestor intervenţii pentru fiecare punct în parte, însoţită de coordonate, suprafeţe, adâncimi. Toate cele menţionate mai sus nu îmi fuseseră în prealabil comunicate.
După primirea Memoriului tehnic am redactat în termenii legii un proiect de cercetare arheologică preventivă şi l-am supus avizării Comisiei Naţionale de Arheologie. Pe baza acestora, am primit autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 62/30.03.2015. Cu obligativitatea legală a cercetării arheologice preventive au fost de acord şi reprezentanţii CJ Constanţa, participanţi la o şedinţă a tuturor celor interesaţi la Ministerul Culturii, în data de 2 aprilie 2015.
Ca urmare, cercetarea arheologică preventivă s-a desfăşurat pentru început extra muros, în zona în care urma să fie amplasat centrul de informare turistică, respectiv căile de acces de lângă DJ 223. Concomitent s-a pus problema rezolvării cu celeritate a problemei atribuirii asistenţei tehnice pentru proiect, o componentă esenţială şi de natură a urmări respectarea tehnică a calităţii restaurării, la momentul în care aceasta urma să înceapă în cetate. Ea a fost rezolvată legal de către cei abilitaţi abia în luna iulie a aceluiaşi an, iar până atunci am solicitat direct proiectantului să asume din oficiu această sarcină.
Investigaţia arheologică cu caracter preventiv a cuprins un număr de 11 puncte distincte la Capidava în 2015. Ea a debutat extra muros, iar justeţea demersului nostru de a solicita autorizaţia de cercetare preventivă reiese din rezultatele spectaculoase obţinute aici între lunile aprilie şi noiembrie (17.04 – 12.11.2015): pe o suprafaţă de cca. 1800 mp au fost identificate un număr de 375 de complexe arheologice, reprezentând 186 de morminte de inhumaţie, 133 de gropi de diferite forme şi funcţiuni, 28 de fragmente de ziduri realizate din piatră legate cu pământ, 5 structuri de locuire, 2 structuri de combustie, 7 vetre exterioare şi 11 şanţuri folosite pentru drenaj.
În ceea ce priveşte cetatea şi spaţiul intramuran, alte nouă cercetări arheologice distincte, punctuale, au fost distribuite succesiv, în funcţie de nevoile comunicate de către constructor şi arhitecţi: curtinele A şi B (22.05 – 30.07.2015), curtina C (25.07 – 15.09.2015) şi biserica paleocreştină (03.07 – 20.09.2015), curăţarea curtinei medio-bizantine (15-30 iulie 2015), turnul nr. 9 – obiectivul cx 05 (03 – 31.07.2015), turnul de poartă nr. 7 (13.08 – 05.09.2015), turnul belvedere (27.07 – 14.08.2015), curtina G intra muros (11.08 – 04.10.2015), turnul nr. 8 şi curtinele I-J (21.09 – 26.10.2015). Celor de mai sus li se adaugă portul cetăţii, cercetat între 01.08 – 09.10.2015. Suprafaţa totală însumată a acestor nouă puncte este de 1332 mp. Rapoartele aferente acestor cercetări urmează infra.
Colectivul a fost format din conf.dr. Ioan Carol Opriş (Univ. din Bucureşti, coordonator ştiinţific al sitului), prof.dr. Zeno Karl Pinter (Univ. Lucian Blaga, Sibiu), dr. Claudia Urduzia (Muzeul Brukenthal, Sibiu), dr. Irina Achim (Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Academia Română), dr. Cătălin Dobrinescu (MINAC), Tiberiu Potârniche (MINAC), Vitalie Bodolică (MINAC), Marius Lascu (MINAC), dr. Radu Petcu (MINAC), dr. Alexandru Raţiu (MNIR), drd. Mihai Duca (Univ. din Bucureşti), Radu Bălănescu (MNIR), cărora li s-au adăugat masteranzi şi studenţi: Ingrid Linda Levei, Elisabeta Toader, masteranzi ai Universităţii “Lucian Blaga’’ Sibiu, Cătălin Sîrbu masterand la Universitatea din Bucureşti. Analiza antropologică şi de bio-arheologie pentru descoperirile din necropolă este asigurată de dr. Beatrice Kelemen şi drd. Claudia Radu (Universitatea "Babeş-Bolyai"/ Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Ştiinţe/Centrul de Biologie Moleculară). Pentru documentarea aeriană cu ajutorul dronei am beneficiat la început de sprijinul dr. Dan Ştefan şi apoi a ing. Daniel Costea, care ne-a furnizat fotografii de înaltă rezoluţie şi filmare 4K, cu posibilitatea de modelare 3D.
Pe lângă problemele semnalate mai sus, întâmpinate anterior începerii propriu-zise a lucrărilor arheologice, acest proiect – cea mai mare intervenţie pe un monument antic dobrogean după 1977 – a mai cunoscut şi alte obstacole, care ar fi fost mult mai uşor de prevenit sau de depăşit cu o comunicare deschisă a solicitărilor din partea proiectantului către arheologii care cunosc problematica sitului.
Spre pildă, cu doar două luni înaintea începerii restaurării pe curtinele A şi B ni s-a solicitat practicarea unui şanţ de 80 cm lărgime şi 50 cm adâncime în lungul zidului de incintă, pe faţa sa interioară, adică în plin context arheologic! Nevoia de asistenţă arheologică specializată era una minimă, proiectantul considerând că această intervenţie este suficientă pentru amplasarea schelei utilizate la ridicarea ulterioară a incintei. S-a ajuns în final la o săpătură în casete de 5 x 5 m, conform caroiajului alfanumeric existent la Capidava pentru simplul fapt că metodologic şi legal, respectând prevederile OG 43/2000, solicitarea proiectantului era inadmisibilă. Astfel de situaţii ar fi trebuit prevenite şi luate în calcul anterior punerii în operă a proiectului.
Proiectantul prevăzuse pentru partea de arheologie sume şi cantităţi (cubaje), după un calcul în care arheologii în grija cărora se află situl, deopotrivă cu administratorul său, MINAC, nu fuseseră implicaţi în vreun fel. Obiecţia de fond este că cercetarea arheologică nu se poate raporta la cubaje într-un sit de categorie A (cum este Capidava), cel mult la suprafeţe, dar numai după ce sunt comunicate în clar intenţiile şi operaţiunile cuprinse în proiect.
Acelaşi lucru se poate spune referitor la modul în care proiectantul a ales să trateze zidul medio-bizantin de pe curtinele C-D şi E ale cetăţii, propunând demontare, turnarea unui planşeu de beton şi recompunerea zidului mai apoi. Am solicitat şi am obţinut conservare in situ pentru acest obiectiv (vezi raportul aferent şi motivaţia, infra).
Din lipsa timpului pentru finalizarea lucrărilor şi a solicitărilor constructorului şi proiectantului venind abia în cursul lunii octombrie 2015, am ales ca zona termelor militare ale castrului iniţial să nu mai fie atacată/supusă cercetării. Pentru aceasta din urmă proiectul nostru de cercetare preventivă propunea curăţarea întregii suprafeţe ocupate (suprafaţa estimată pentru ansamblul termelor era de cca 25 x 30 m = 750 mp) şi documentarea vechii săpături realizate de Valeriu Cheluţă Georgescu, pentru care nu existau informaţii suficiente în arhiva sitului. Săpăturile în termele romane într-un sezon impredictibil din perspectiva condiţiilor meteo ar fi fost doar în măsură să compromită grav edificiul şi datele pe care le aşteptam.
Aceeaşi opţiune, în sensul diminuării direcţiilor iniţiale ale proiectului, am luat-o după consultarea cu proiectantul în teren (direct cu arh. Ioan Aurel Botez, coordonatorul echipei) pentru curtina J şi verificările stratigrafice pe latura dinspre Dunăre a cetăţii. Caracteristicile locale evidenţiate după curăţare pentru curtina sau zidul de sprijin/ de terasare notat convenţional cu litera J au arătat că asizele mari de piatră fasonată din paramentul exterior al zidului fuseseră dispuse în antichitate direct pe o umplutură de lut, fără o substrucţie mai elaborată. Această constatare ar fi condus din perspectivă inginerească la complicate lucrări de subzidire, după curăţarea deplină a întregii structuri (lungă de cca 16.50 m), care ar fi solicitat, poate, noi rezolvări de ordin tehnic, ascunse înaintea săpăturii. Problemele erau amplificate şi de presiunea terasei superioare, încă insuficient cercetate, asupra zidului etc. S-a luat, în consecinţă, decizia la faţa locului, prin acord cu proiectantul şi constructorul, de a nu mai realiza această parte a proiectului, din grijă pentru monument şi pentru securitatea lucrărilor. Această decizie a antrenat şi abandonarea unui ultim punct ce viza cele câteva secţiuni/ suprafeţe solicitate iniţial necesare pentru lămurirea relaţiilor logice şi cronologice între curtina J şi traseul castellum-ului târziu, plasat în plan pentru moment doar ipotetic, respectiv clădirea de plan basilical cu absidă (principia) din sectorul VII intra muros al cetăţii.
Între documentaţiile pe care am considerat de datoria noastră să le includem în acest raport general pentru Cronica cercetărilor arheologice – campania 2015, nu au fost încă avizate de către CNA (ca urmare a neîndeplinirii de către parteneri a unora dintre condiţiile de realizare a proiectului de restaurare – vezi motivaţia mai jos), deşi documentaţiile voluminoase de arheologie sunt întocmite, următoarele puncte: 1. Zidul de incintă medio-bizantin de pe curtinele C-D şi E ale cetăţii; 2. Curtina G, spaţiul intra muros între turnul nr. 6 şi poarta principală a cetăţii; 3. Curtina C, spaţiul intra muros; 4. Biserica romano-bizantină din colţul de N al cetăţii (raportul nr. 2, corespunzător perioadei august/septembrie 2015); 5. Turnul nr. 8 (dinspre Dunăre), împreună cu curtinele I şi J.
Motivul pentru care am decis să nu înaintăm spre avizare rapoartele enumerate mai sus se datorează faptului că din documentaţia intervenţiei din 2015 asupra monumentului roman şi bizantin de la Capidava lipsesc părţi esenţiale din documentaţia de arhitectură, în speţă numeroase desfăşurări de zidărie. Pe acestea le aşteptăm pentru arhiva sitului, arhiva MINAC, pentru publicare şi pentru că un proiect de asemenea anvergură trebuie să reflecte responsabilitatea şi respectul decidenţilor şi al tuturor profesioniştilor implicaţi pentru monumentul în discuţie. În acest sens, am notificat atât beneficiarul (CJ Constanţa), cât şi Ministerul Culturii. Nu am primit încă din partea proiectantului şi a arhitectului său în teren (care are, reamintim, de multă vreme, şi calitatea de arhitect colaborator al sitului) niciun răspuns oficial la solicitările noastre îndreptăţite şi în perfect acord cu reglementările legale în vigoare.
La capătul celor de mai sus şi a experienţei acumulate în cursul acestui an, considerăm că proiecte de asemenea amploare trebuie puse în operă doar după avizarea tehnică încrucişată în CNMI şi CNA, că săpătura arheologică preventivă trebuie să fie obligatoriu efectuată şi mai precis în stadiul incipient al studiului de fezabilitate (doar o şansă extraordinară a făcut să nu înregistrăm descoperiri excepţionale în 2015, de natură a modifica fundamental datele proiectului), că autoritatea locală ar trebui să îşi ia în mod obligatoriu partener în proiect instituţia judeţeană care administrează situl, care cunoaşte şi are răspunderea directă a patrimoniului din zonă. Nu în ultimul rând, devine tot mai clară nevoia de a gândi în perspectivă, în sensul creşterii şi încurajării profesionale unor noi generaţii de specialişti ai patrimoniului de zid (arheologi specializaţi în monumente, arhitecţi practicanţi sau chiar topografi).
Pentru solidaritatea impresionantă, pentru toate eforturile profesionale şi umane trăite împreună în această campanie excepţională la Capidava mulţumesc echipei de arheologi, topografi, biologi şi studenţi inimoşi, fără a-i uita cumva pe oamenii locului, pe lucrători, care au fost alături de specialişti, arătând respect pentru cerinţele proiectului şi protejarea necondiţionată a monumentului.
2015 la Capidava l-am trăit cu atitudinea pozitivă faţă de un proiect major asumat de autoritatea judeţeană, permanent ponderată de obligaţia respectării literei legii şi copleşitoarele responsabilităţi morală şi deontologică de a depune toate eforturile pentru a lăsa posterităţii un monument a cărui imagine ultimă să nu fie alterată de alegerea căii minimului efort cu maximum de beneficii.


Conf.dr. Ioan Carol Opriş, coordonator ştiinţific
Universitatea din Bucureşti
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu