Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Negrileşti | Judeţ: Galaţi | Punct: Negrileşti-Curtea Şcolii | Anul: 2015

Anul   2015
Epoca
Epoca bronzului;
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI);
Epoca medievală timpurie (sec. VII-XIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca post-romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală timpurie;
Epoca bronzului târziu
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Locuire civilă;
Aşezare deschisă;
Mormânt izolat
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Galaţi
Localitate   Negrileşti
Comuna   Negrileşti
Punct
Negrileşti-Curtea Şcolii
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Adamescu Adrian Ionuţ Muzeul de Istorie Galaţi
Ciobotaru Paul Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci
Costel Ilie responsabil Muzeul de Istorie Galaţi
Cotoi Ovidiu Soleriu Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi
Mircea Nicu Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci
Cod RAN    75285.01
Raport Perioada desfăşurării campaniei: 17.06.2015 - 30.07.2015

Situl arheologic „Negrileşti-Curtea Şcolii” se află la 15 km de municipiul Tecuci, pe o terasă înaltă a râului Bârlad, în nordul satului Negrileşti. Situl ocupă o suprafaţă de circa 12 ha aflată în proprietatea şcolii gimnaziale şi a unor cetăţeni din comună. Primele sondaje arheologice s-au efectuat în anul 1981, iar din 2007 au fost efectuate anual cercetări preventive de către muzeele de istorie din Tecuci şi Galaţi. Pe parcursul acestor cercetări au fost identificate numeroase complexe de locuire datate în neoliticul timpuriu(cultura Starčevo-Criş), epoca bronzului târziu (cultura Noua), perioada postromană (cultura Sântana de Mureş-Černjachov), secolele VIII-X p. Chr. şi evul mediu târziu.
Campania de cercetare arheologică preventivă derulată în situl „Negrileşti -Curtea Şcolii”, din anul 2015, a fost determinată de intenţia autorităţilor locale de a realiza o împrejmuire cu plasă a terenului de sport din curtea şcolii din localitate, precum şi de intervenţia neautorizată în sit a unor localnici care au săpat gropi de împrumut pământ vegetal. Cercetarea efectuată în anul 2015 a dus la deschiderea a 11 suprafeţe de săpătură, opt secţiuni şi casete în sectoarele topo B5, B6-C5, C6 („Curtea Şcolii - Teren sport”) şi trei casete în sectorul topo C3 („Pin”).

Sectoarele topo B5, B6 – C5, C6
Ca urmare a solicitării Primăriei Negrileşti, de a obţine descărcare de sarcină arheologică pe traseul gardului împrejmuitor a tereneului de sport, în sectoarele topo B5, B6-C5, C6, au fost descchise patru suprafeţe de cercetare, pe laturile terenului de sport, denumite SM2 (46 m / 1,4 m), SM3 (46 m /1,3 m), SM4 (26 m /1,2 m), şi SM5(26 m /1 m). Pe parcursul cercetării au mai fost deschise şi patru casete, Cas. 1/SM3 (4 m /3 m), Cas. 2/ SM3 (2,80 m /2,1 0m), Cas. 3/SM5 (2,50 m /2,10 m), şi Cas. 4 /SM5 (5,50 m /2,0 m). Pentru toate unităţile de săpătură din sectoarele topo B5, B6 – C5, C6, menţionăm faptul că, în urmă cu doi ani, întreaga suprafaţă a terenului de sport a fost acoperită cu un strat de zgură, gros de circa 10 cm – 15 cm, compactată peste solul vegetal. Astfel că, în toate unităţile, stratigrafia începe cu acest nivel de zgură sub care se află un strat vegetal de circa 0,15 m - 0,20 m, urmat de un strat de pământ negru compact, pigmentat cu fragmente de cărămizi, var sau materiale de factură modernă. Acest nivel este succedat de un sol negru granulos cu grosimi ce variază între 0,30 m - 0,60 m în care au apărut unele complexe arheologice. Materiale arheologice, precum şi complexe de locuire, apar şi în nivelul de pământ negru cenuşos, cu grosimi de 0,20 m - 0,30 m. Stratul de pământ de culoare gălbuie, cu pete negre, apare sub straturile menţionate între adâncimile de -1,20 m – 1,60 m. Sub acest strat apare solul viu, steril din punct de vedere arheologic.
În cele opt unităţi de cercetare, din acest sector, au fost descoperite complexe arheologice încadrate cronologic începând cu epoca bronzului şi până în perioada modernă. Au fost surprinse 21 gropi(Cx.1, Cx.3, Cx.4, Cx.5, Cx.10, Cx.11, Cx.12a, Cx.12b, Cx.13, Cx.14, Cx.15, Cx.18, Cx.19, Cx.20, Cx.23, Cx.24, Cx.25, Cx.26, Cx.27, Cx.28, Cx.29) din diferite perioade istorice, urmele a două locuinţe(Cx.9, Cx.16) şi a unei instalaţii de foc, a şase amenajări nedefinite funcţional din epoca modernă(Cx.2, Cx.6, Cx.7, Cx.8, Cx.17 şi Cx.21), precum şi a unui complex în care au fost descoperite scheletele a doi cai.
Cx.1 - Groapa a fost surprinsă în colţul caroului 1 din SM2, la adâncimea de -1,00m. Complexul se închidea drept la adâncimea de -1,20m şi avea dimensiunile de 0,80 m /0,60 m. Fără material arheologic.
Cx.2 - Înspre profilul de nord al SM2, în dreptul metrului 3, la adâncimea de -1,00m, a fost surprinsă urma unei gropi aproape circulare, cu dimensiunile de 0,22 m /0,20 m. Groapa se închidea la -1,30m. În urma taluzării profilului de N, am constat prezenţa unor urme de lemn putrezit ce proveneau de la un stâlp cu dimensiunile de 15cm/20cm şi care pornea de la -0,50m de sub un strat subţire de nisip. Pe lângă acest lemn putrezit, precum şi în umplutura gropii, au fost găsite câteva fragmente ceramice de dată recentă.
Cx.3 - Groapă uşor ovală, cu dimensinile de 0,80 m (EV) /0,70 m (NS) a fost surprinsă în caroul 3 din SM2, pe centrul secţiunii, la adâncimea de -1,00 m. Din această groapă, care s-a termninat la -1,20 m, au fost recuperate doar câteva fragmente de chirpic.
Cx.4 - Acest complex a apărut înspre profilul de sud al SM2 în caroul 6, între metrii 10,5 şi 11,80. Avea o formă rectangulară, cu dimensiunile de 1,15 m, pe latura NV şi 0,60 m pe latura NS şi s-a închis la -1,20 m fără a avea material arheologic.
Cx.5 - A apărut la adâncimea de -1,00 m, pe mijlocul secţiunii SM2. La nivelul la care a fost surprinsă groapa avea dimensiunile de 1,10 m /1,00 m. De la adâncimea de -1,40 m groapa a devenit tronconică, clopotindu-se cu 30cm, ajunând ca la bază să aibă un diametru de 1,60 m. Conţinutul umpluturii gropii a fost constituit din câteva fragmente ceramice de factură modernă.
Cx.6 - În SM4, carourile 2-3, la -1,10 m a apărut conturul unei amenajări cu dimensiunile de 3,70 m, pe latura de vest şi de 3,90 m pe latura de est. Complexul a apărut sub un strat gros de circa 40 cm de moloz şi cărămidă spartă de dată recentă. Amenajarea a apărut într-un sol negru afânat, pigmentat cu pete albicioase şi galbene. În acest amestec au fost găsite materiale ceramice de epocă modernă, precum şi urmele a două bârne cu dimensiunile de 15 cm / 20 cm. Prima bârnă a fost sesizată la -1,20m, în dreptul metrului 2,30m, iar cea de-a doua s-a observat la -1,40m, în profilul de V, în dreptul metrului 5, de unde pornea spre SE, 1m în interiorul secţiunii. Amenajarea, a cărei destinaţie nu o putem preciza, se închidea alveolat la adâncimea de -1,60 -1,75 m.
Cx.7 - În c. 3-5 din SM4 a fost surprins un complex de formă alungită, cu dimensiunile de 3,20 m, pe latura de V şi 3,10m pe cea de est. La partea superioară groapa conţinea pământ afânat cu puţine materiale moderne. Lungimea complexului, la adâncimea de -1,00 m, era de 3,1 m. În capătul de sud a apărut o bârnă cu dimensiunile de 15 cm /20 cm asemănătoare celor din Cx.6. Posibil ca aceasta, împreună cu celelalte două bărne din Cx.6, să fi făcut parte dintr-o structură constructivă din secolul XX. Amenajarea, apărută încă de la -0,80 m, se închidea drept la -1,40 m, pe un sol galben pătat sub care se afla pământul galben.
Cx.8 - Pe întreaga lăţime a secţiunii SM4, începând cu metrul 18,20 şi până la metrul 22, între -0,90 -1,30 a fost surprins un complex cu puţine materiale de epocă modernă, într-un sol negru pigmentat cu pete albe şi gălbui. Complexul avea dimensiunile de 3,80 m, pe latura de vest şi de 3,50m pe cea de est.
Cx.9 - Complexul este o locuinţă ce a fost surprinsă iniţial în SM3, carourile 4 şi 5, la adâncinea de -1,00m, prin apariţia unui cuptor pietrar prăbuşit. Prin deschiderea casetei Cas.2/SM5/2015 a fost cercetată o mare parte din complex. Locuinţa, de formă rectangulară, cu orientarea NV-SE, avea dimensiunile surprinse de 2,70 m pe latura de NE-SV, de 1,50 m pe latura de NV-SE şi podeaua la adâncimea de -1,25 m. Locuinţa se continua sub profilul de S şi E al Cas. 2 /SM3. Pe centrul locuinţei au apărut fragmente ceramice, pietre şi zgură. Pe latura de SV au fost sesizate două găuri oval alungite, posibil de la stâlpi de susţinere. La adâncimea de -1,25 m, s-a observat podeaua locuinţei realizată din pământ galben bătut. Pe latura de NV, în marginea locuinţei, la -1,20 m, a fost descoperit un vas depus în podea. În interiorul vasului a fost găsit un pământ cenuşos şi cărbuni arşi. Cuptorul locuinţei a fost amplasat în colţul de NE. A fost sesizat încă de la adâncimea de -1,00 m sub forma unei aglomerări de pietre, cu urme de arsură, prăbuşite din pereţii şi bolta cuptorului. Dimensiunile aglomerării de pietre au fost de 1,30 m /1,10 m. Vatra cuptorului, amenajată direct pe pământul galben, a fost sesizată la -1,25 m şi avea dimensiunile de 1,10 m /0,70 m, gura fiind orientată spre sud-est. Crusta vetrei avea o grosime de 1cm-1,5 cm. Materialul ceramic descoperit, atât pe vatră cât şi în locuinţă, este specific perioadei secolelor VIII-X p. Chr.
Cx.10 - A fost surprins în caroul 7 din secţiunea SM3, la adâncimea de -1,00 m şi se restrânge uşor alveolat spre profilul de nord până la -1,40 m. La partea superioară, groapa avea dimensiunile de 1,70 m, axa EV şi de 1,30 m pe axa NS. Materialul ceramic recuperat din conţinutul gropii este caracteristic culturii Noua, de la finalul epocii bronzului.
Cx.11 - Groapa a fost sesizată în caroul 8 din SM3, la adâncimea de -1,00 m, pe acelaşi nivel cu Cx.10. Groapa, cu dimensiunile de 1,45 m /1,30 m, se restrânge alveolat spre bază, căpătând o formă neregulată la est şi dreaptă la vest. La baza complexului, aflată la -1,40 m, dimensiunile acestuia erau de 1,00 m/1,30 m. Din pământul negru-cafeniu al gropii au fost recuperate câteva fragmente ceramice din epoca bronzului, bucăţi de chirpic şi resturi osteologice.
Cx.12a - Acest complex a apărut iniţial la -1,00 m, ca o mare pată de pămnt negru ce acoperea carourile 9 şi 10 din SM3, având pe sud lungime 4,10 m, iar pe nord 5 m. După adâncirea cu încă 0,10 m s-a constatat că sunt în fapt două gropi, notate Cx.12a şi Cx.12b. Cx.12a, aflată în caroul 9 al SM3, avea dimensiunile de 1,30m pe axa EV şi de 1,10 pe NS. şi se restrânge spre profilul sudic al secţiunii. Groapa a avut pereţii drepţi şi s-a închis la adâncimea de -1,60m. Din umplutura gropii au fost prelevate materiale ceramice specifice culturii Noua şi fragmente osteologice, printre care şi o patină din os.
Cx.12b - Groapa a fost sesizată la adâncimea de -1,20m în caroul 10 al secţiunii SM3. Are o formă ovală, intră în profilul de nord şi avea la partea superioară dimensiunile de 1,10 m pe axa EV şi 0,80m pe axa NS. Groapa a avut pereţii drepţi şi s-a închis la -1,60 m. Din acest complex au fost prelevate materiale specifice culturii Noua.
Cx.13 - Complexul 13 este o groapă cu dimensiunile de 1,40 m, pe axa EV şi de 0,90 m pe NS, ce a fost sesizată la adâncimea de -1,00 m, în caroul 12 al SM3. Groapa se închide alveolat la adâncimea de -1,50 m, prezentând un prag la -1,35 m, în partea estică. La bază, dimensiunle gropii au fost de 1,20 m /0,70 m. În acest complex au fost găsite bucăţi de chirpic, fragmente ceramice şi osteologice din epoca bronzului, cultura Noua.
Cx.14 - În caroul 15, din SM3, a fost surprinsă doar o mică parte, restul intrând în profilul de N, dintr-o groapă menajeră cu material de epocă modernă. Partea superioară a gropii, aflată la -0,50 m avea dimensiunile de 1,40 m pe axa EV şi 0,40 m pe axa NS. Complexul avea pereţii drepţi şi s-a închis la adâncimea de -2,05 m.
Cx.15 - Groapa a fost surprinsă la adâncimea de -1,00m în SM3, caroul 19, intrând în profilul de N şi se închide cu o treaptă de 10 cm la -1,20 m. La partea superioară, complexul a avut dimensiunile de 1,90 m /1,30 m, iar la bază de 1,20 m /1,10 m. Fără inventar.
Cx.16 - Pe întreaga lăţime a secţiunii SM5, în carourile 5-6, a apărut o aglomerare de chirpic, în pământul negru granulos, începând cu adâncimea de -0,90 m. Aglomerarea avea lungimea de 3,80 m pe latura de vest şi de 3,45 m pe cea de est. Printre numeroasele bucăţi de chirpic au fost găsite şi materiale ceramice specifice culturii Noua. Pentru a surprinde limita spre est a complexului a fost deschisă Cas. 3 /SM5. După deschiderea casetei s-a constatat că aglomerarea de materiale se închidea la 1,40 m de profilul de vest în partea sudică şi la 1m înspre nord. Complexul se continuă însă înspre vest, sub profil. Nu a fost verificată şi limita vestică a complexului şi nu putem stabili destinaţia acestuia.
Cx.17 - În caroul 16 din secţiunea SM5, la adâncimea de -0,60 m a fost pusă în evidenţă fundaţia unei mici amenajări din cărămidă, care se adâncea doar până la -0,90 m. Pentru a delimita întreg complexul a fost deschisă Cas. 3 /SM5 pe latura de E a secţiunii SM5. Complexul constituie un mic bazin realizat din cărămidă. Construcţia a fost realizată din patru rânduri de cărămizi, cu dimensiunile de 26 cm /13,50 cm /6 cm, legate între ele cu un liant din var şi nisip. La exterior, bazinul avea 1,49 m /1,29 m, iar la interior 1,08 m /0,90 m. Acest mic bazin putea face parte din ansmblul conacului boieresc din secolul al XIX-lea şi poate fi pus în legătură şi cu conducta din olane, de aducţiune a apei, descoperită în SM3 în dreptul metrului 40, la adâncimea de -0,60m.
Cx.18 - Groapa a fost identificată pe suprafaţa secţiunii SM2, în caroul 20, la adâncimea de -1,35 m şi intra sub profilul de nord. În profil, groapa se conturează încă de la 0,80m şi se închidea clopotit la -2,20 m. La partea superioară, complexul avea 0,80 m, la adâncimea de -1,35 m avea să ajungă la 1m, pe axa EV, iar la bază la 1,50 m. Materialul prelevat este de factură modernă.
Cx.19 - În c.17 a SM2, a apărut o groapă la adâncimea de -1,20 m. Pata de pământ negru a apărut pe întreaga suprafaţă a secţiunii şi intra în profilul de N. Diametrul la partea superioară era de 1,10 m, pe axa EV şi de 1m pe axa NS. Groapa avea pereţii drepţi şi se închidea prin două mici trepte de 0,10-0,20 m, la adâncimea de -2,20 m. Din pământul de umplutură au rezultat câteva fragmente ceramice şi resturi osteologice ce se încadrează cronologic în secolul IV p. Chr.
Cx.20 - A apărut în SM2, caroul 15, la adâncimea de -1,50 m şi intra în profilul de N. Este o groapă cu dimensiunile de 1,45 m, pe axa EV şi de 1,40 m pe cea de NS. Groapa este dreaptă până la -2,00 m de unde se mai lărgeşte spre vest cu încă 0,50 m şi se închide la -2,20 m. Din pământul de umplutură au rezultat câteva fragmente ceramice atipice.
Cx.21 - Pe suprafaţa secţiunii SM2 în carourile 13 şi 14, pe o lungime de 2,50m între adâncimile de -1,00m şi 1,40m a fost identificată o aglomerarea de chirpic şi materiale ceramice fără a putea delimita un contur clar. Materialul prelevat din această zonă este specific culturii Sântana de Mureş.
Cx.22 - A apărut la adâncimea de 1,10 m în c.1 a SM3, în colţul de NE, sub forma unui grupaj de oase animale. Prin extinderea săpăturii(Cas.1/SM3) spre est şi nord a fost dezvelit întreg complexul. Au fost descoperite scheletele a două cabaline îngropate faţă în faţă, cu capetele spre nord şi câteva fragmente ceramice atipice lucrate cu mâna. Baza complexului se află la -1,25 m pe un sol galben pătat, sub care la -1,40m apare solul viu. Astfel de depuneri rituale se întâlnesc în epoca bronzului, în contexte funerare. Întrucât la nord-est, de cei doi cai înhumaţi, se află un cablu electric, la sud un stâlp de iluminat, la nord calea de acces spre magazia şcolii, nu am putut extinde cercetarea pentru moment.
Cx.23 - În Cas. 4 /SM3 a fost sesizat conturul unei gropi la adâncimea de -0,80 m cu dimensiunile de 1,80 m /1,90 m. A fost o groapă menajeră, de formă aproximativ ovală, care avea la partea superioară, spre margine, o bandă lată de pământ amestecat cu mult cărbune, după care urmau două benzi de 3-4 cm din cenuşă. Aceste două benzi fiind vizibile pe toată circumferinţa gropii. Dealtfel, straturi succesive de cenuşă, arsură şi pământ alternează până la baza complexului. Groapa se închidea alveolat la adâncimea de -2,10 m, unde s-a putut observa o pată mare de pământ ars la roşu, cărbune şi multă cenuşă. Conţinutul gropii a constat în fragmente ceramice, de sticlă şi metal din epoca modernă.
La sud de acest complex, la -1,10 m, aproape de colţul de SE al Cas. 4 /SM5 au apărut urmele unei vetre deranjată din vechime. Vatra avea dimensiunile de 0,80m/0,60m, a fost aşezată direct pe pământul negru cruţat, iar crusta avea o grosime de 0,01 m. În jurul ei au fost găsite fragmente ceramice de tip Sântana de Mureş. Probabil Cx.23, groapa menajeră a tăiat un complex de secol IV p. Chr.
Cx.24 - Complexul a fost sesizat la adâncimea de -1,50 m, în carourile 11-12 din SM3, pe întreaga lăţime a secţiunii. Dimensiunile complexului au fost de 2,35 m, pe axa EV şi de 1,40 m pe NS. Groapa s-a închis drept la adâncimea de -2,20 m, unde avea diametrul de 1,60 m. Din groapă au fost prelevate materiale ceramice specifice culturii Noua, unele dintre ele virtificate, precum şi bucăţi mari de pământ ars la roşu şi cărbune ars.
Cx.25 - A fost sesizată în SM3, caroul 20, la adâncimea de -1m, înspre profilul de sud şi se închidea drept la -1,20m. Dimensiunile surprinse ale gropii au fost de 1,55 m pe axa EV şi de 0,50 m pe axa NS. Au fost recuperate câteva fragmente ceramice specifice culturii Noua.
Cx.26 - În caroul 20 al SM3 a fost sesizată o groapă la adâncimea de -1,00m care se închide cu o treaptă la -1,20 m. La nivelul de sus, complexul avea dimensiunile de 1,60m, pe axa EV şi de 0,65m pe NS. La bază dimensiunile gropii erau de 1,20 m /0,40 m. A fost prelevat un fragment ceramic atipic.
Cx.27 - Sub complexul de epocă modernă Cx.6, din SM4, în caroul 2, a apărut la adâncimea de -1,60, o groapă ovală ce intră în profilul de est. Dimensiunile surprinse ale gropii au fost de 0,22 m pe axa EV şi de 0,50 m pe NS. Groapa coboară drept până la -1,95 m unde se închide în profil. Fără material arheologic.
Cx.28 - În carourile 2-3 din SM4, sub CX.6, a apărut, pe toată lăţimea casetei, o groapă la adâncimea de -1,60 m. Groapa, circulară ca formă, avea un diametru maxim de 1,40m şi s-a închis drept la adâncimea de 2,30 m. Din această groapă au fos prelevate câteva fragmente ceramice specifice culturii Noua.
Cx.29 - La NE de cuptorul din locuinţa Cx.9, în SM3, carourile 3-4, a fost sesizată la adâncimea de -1,10 m, o altă groapă cu dimensiunile la partea superioară de 2 m, pe axa EV şi de 0,80 pe cea de NS. La -1,65 m, complexul se restrânge spre E, iar la -1,85 m, formează o nouă treaptă spre est. Fundul gropii este drept şi a fost surprins la -1,95 m, unde complexul avea dimensiunile de 1,30 m /0,80 m. În groapă au fost găsite câteva fragmente ceramice atipice.

Sectorul C3 ( „La Pin”)
Cercetarea din sectorul C3(„Pin”) a fost determinată de punerea în evidenţă, ca urmare a agresării sitului, prin practicarea unor gropi de împrumut pământ vegetal, a unor urme de locuire din epoca bronzului, perioada post-romană şi cea modernă. Casetele au fost trasate în funcţie de zonele afectate de gropile de împrumut pământ vegetal, care aveau dimensiunile de 10 m /8 m; 4 m /3 m şi 8 m /3,5 m, cu adâncimi cuprinse între 0,50 m-0,90 m. Adâncimea mare la care s-a ajuns prin practicarea acestor gropi a dus la distrugerea, totală sau parţială, a unor complexe arheologice. În cele trei unităţi de săpătură, Cas. 1/2015 (12 m /6 m), Cas. 2/2015 (6 m /6 m), Cas. 3/2015 (12 m /4 m), a fost sesizată o stratgrafie asemănătoare. În acest sector solul viu este suprapus de un sol galben cu pete negre, gros de circa 0,15 m, în care se închid de regulă complexele de locuire atribuite epocii bronzului (cultura Noua). Respectivele complexe se află într-un sol cafeniu, cu o grosime de 15 cm-20 cm, peste care se suprapune un sol negru granulos, cu grosimi de 0,20 m 0,50 m, în care găsim nivelul de locuire specific culturii Sântana de Mureş-Černjachov. După acest nivel avem un strat de pământ negru deschis-cenuşos, gros de 0,20 m-0,30 m, cu urme de complexe specifice perioadei moderne şi apoi stratul vegetal.
În cele trei unităţi de cercetare din acest sector au fost descoperite 39 complexe arheologice, din perioade preistorice până în epoca modernă. Au fost surprinse urmele a patru locuinţe(Cx.4, Cx.13, Cx.24, Cx.30), şapte aglomerări-amenajări(Cx.5, Cx.6, Cx.9, Cx.10b, Cx.11, Cx.12, Cx.26), şase instalaţii de foc(Cx.10a, Cx.14, Cx.20, Cx.21, Cx.25, Cx.28) şi 22 gropi(Cx.1, Cx.2, Cx.3, Cx.7, Cx.8, Cx.15, Cx.16, Cx.17, Cx.18, Cx.19, Cx.22, Cx.23, Cx.27a, Cx.27b, Cx.29, Cx.31, Cx.32, Cx.33, Cx.34, Cx.35, Cx.36, Cx.37).
Cx.1 - Complexul a fost sesizat în Cas.1/2015, carourile 4B-5B, începând cu adâncimea de -0,80m. La partea superioară, groapa a avut un diametru de 0,80m, lărgindu-se la 1,40m, adâncimea de -1,50m. La -2,00 atinge diametrul maxim de 1,60m, pentru ca apoi să se restrângă la 1,40m la bază, care se afla la -2,30m. Materialul rezultat din groapă este de factură modernă.
Cx.2 - Groapa a apărut în carourile 2A-2B şi 3A-3B din Cas.1/2015, la adâncimea de -0,80m. La respectiva adâncime groapa avea o formă ovală şi avea dimensiunile de 1,30m/1,10m. Groapa se lărgeşte uşor până la adâncimea de -1,50, unde avea dimensiunile de 1,50m/1,30m. Aceste dimensiuni se vor păstra până la baza gropii, atinsă la -2,30m. Materialul rezultat din groapă este de factură modernă.
Cx.3 - A fost surprins în caroul 3A, din Cas.1/2015, la adâncimea de -0,80 m. Groapa intră în profilul de N aproape jumătate, dimensiunile surprinse la acest nivel fiind de 1,60 m pe axa EV şi de 1,30 m pe NS. Groapa se închide drept la -1,30 m. În partea de vest a gropii, chiar lângă profil, a fost descoperit un schelet de câine, între adâncimile -0,70 m - 0,90 m. Au mai fost găsite câteva fragmente osteologice, dar nu şi material arheologic, care să ofere indicii asupra datării.
Cx.4 - În colţul de SE a Cas.1/2015, carourile 1A şi 1B, a fost descoperită, la adâncimea de -0,70 m, o parte dintr-o amenajare de epocă modernă, de formă rectangulară, orientată NV-SE. Dimensiunile surprinse au fost pe latura de NV-SE de 1,80 m, pe NE-NV de 1,20 m, iar pe cea de NV-SV de 0,80m, restul complexului intrând în profilul de E. Podeaua amenajării a fost surprinsă la adâncimea de -1,00 m şi era realizată din pământ negru bătut. Materialul recoltat a fost de factură modernă.
Cx.5 - În carourile 5C-6C din Cas.1/2015, între adâncimile de -0,60m -0,80m, a fost surprinsă o aglomerare de materiale arheologice, făra a sesiza un contur clar al complexului. Delimitarea s-a făcut după densitatea materialelor, toate din perioada secolului al IV-lea p.Chr.
Cx.6 - Este o altă aglomerare de materiale arheologice ce a fost sesizată în carourile 3A-4A şi 4B, având dimensiunile de 1,70 m (EV)/2,00 m (NS). Aglomerarea avea o grosime de 0,20 m fiind surprinsă la adâncimea de -1,00m. În această zonă a Cas.1, situl a fost afectat până la adâncimea de 0,80 m, prin practicarea neautorizată a unor gropi de împrumut vegetal. În aglomerarea denumită convenţional Cx.6, au fost descoperite materiale arheologice din epoca bronzului, cultura Noua, printre care o rază de corn de cerb cu urme de prelucrare, un castronaş, o ceaşcă şi un vas strecurătoare. Alături de acestea s-au mai găsit fragmente ceramice, bucăţi de chirpic şi pietre.
Cx.7 - Complexul este o groapă de var, de formă rectangulară, cu dimensiunile de 2,70m pe latura NV-SE şi de 1,90m pe cea de NE-SV. Groapa a fost surprinsă pe suprafaţa carourilor 2B, 2C şi 3B, 3C, din caseta Cas. 2 /2015, între adâncimile de -0,60 m şi -1,55 m. Groapa a secţionat complexele 9 şi 10. În această groapă au fost găsite materiale de epocă modernă, precum fragmente de ceramică, sticlă, moloz, cărămizi sparte, olane de aducţiune a apei, etc.
Cx.8 - În caroul 2B din Cas.2/2015, la adâncimea de -0,70 m, a fost sesizat conturul circular al unei gropi cu diametrul 0,70 m (EV)/0,80 m (NS). Această groapă se lărgeşte până la bază, unde avea diametrul de 1,20 m. Groapa, de formă tronconică, s-a închis la -1,80 m şi din ea au fost recuperate fragmente ceramice şi din metal, din perioada secolului al IV p. Chr.
Cx.9 - În carourile 2B-3C din Cas.3/2015 a fost sesizat un complex de locuire începând cu adâncimea de -0,80 m, cu o orientare NE-SV. Conturul complexului indica o amenajare cu dimensiunile de 3,00m pe latura de NE-SV şi de 3,60 m pe latura de NV-SE. Amenajarea coboară în două trepte spre profilul de vest, unde si atinge adâncimea de -2,10 m. Pe suprafaţa acestei amenajări au fost găsite bucăţi de chirpic, materiale osteologice şi fragmente ceramice specifice culturii Noua. În partea de NE a complexului, între adâncimile de -0,90 m şi -1,20 m, au fost descoperite şi resturile unei instalaţii de foc, aglomerarea de pământ ars la roşu fiind de 1,00 m /0,80 m.
Cx.10a - În caseta Cas 2/2015, caroul 2A, au fost sesizate urmele unei instalaţii de foc, între adâncimile de -0,80 m şi -0,90 m. Dimensiunile acestei vetre au fost de 0,70 m /0,40 m. Stratul foarte subţire de arsură la roşu a pământului negru, pe care a fost aşezată, indică o durată mică de utilizare.
C.10b - În carourile 2A-3A din Cas.3/2015 a fost sesizat un complex de locuire începând cu adâncimea de -0,80 m, cu o orientare NE-SV. Conturul complexului indica o amenajare cu dimensiunile de 3,50 m pe latura de NE-SV şi de 2,90 m pe latura de NV-SE. Această amenajare se închide în trepte, către profilul de V, la adâncimea de -2,00 m. Materialul ceramic, prelevat de pe suprafaţa acestei amenajării, încadrează complexul în epoca bronzului.
Cx.11 - În caroul 2A, din Cas.1/2015, a fost evidenţiată o aglomereare de materiale arheologice între adâncimile de -0,80 m şi -1,00 m. Dimensiunile aglomerării respective au fost de 1,20 m (EV) / 0,80 m (NS). Din zona respectivă au fost prelevate bucăţi de chirpic, resturi osteologice şi ceramică din secolul IV p. Chr.
Cx.12 - Între adâncimile de -1,00 m şi -1,20 m, în caroul 1A din Cas.1/2015, a fost sesizat un contur ce delimita o zonă cu pământ negru, în care se aflau bucăţi de chirpic. În acest complex, de formă circulară, cu dimensiunile de 0,70, (EV) / 1,00 m (NS), au fost găsite câteva fragmente ceramice din secolul IV p. Chr.
Cx.13 - În caseta Cas. 3/2015, carourile 1C, 1D şi 1E, începând cu adâncimea de -1,80m, a fost cercetat un complex de locuire bogat în materiale arheologice specifice culturii Sântana de Mureş. Locuinţa adâncită, avea o formă rectangulară, cu colţurile rotunjite, era orientată NV-SE şi avea dimensiunile 2,00 m pe axa de EV şi de 4,20 m pe cea de NS. Complexul s-a prezentat sub forma unei aglomerări masive de materiale arheologice (ceramică, arsură, cenuşă, fragmente osteologice, obiecte din metal), care s-a redus cantitativ spre bază, ce a fos atinsă la -1,80 m. La baza complexului a apărut un contur circular de nisip, cu diametrul de 1m, care va creşte pe măsură ce săpătura a fost adâncitâ
Cx.14 - Complexul 14 este o instalaţie de foc ce a fost descoperită în caseta Cas.3/2015 în colţul de sud-est, în caroul 1A. Vatra a fost sesizată la adâncimea de -1,15 m şi avea dimensiunile de 0,50 m, pe axa de EV şi 0,90 m pe cea de NS. Vatra a fost aşezată direct pe pământul negru cruţat, era orientată spre sud şi a fost folosită o perioadă mai mare de timp, aşa cum ne arată grosimea crustei, care este de 1 cm - 1,5 cm. Arderea la roşu a pământului este şi ea destul de intensă, grosimea solului ars la roşu fiind de 15 cm. Din zona de deasupra vetrei au fost prelevate materiale ceramice specifice secolului al IV-lea p. Chr.
Cx.15 - În Cas.1, carourile 1B-2B, la adâncimea de -1,40 m a fost sesizat conturul unei gropi cu dimensiunile de 1,70 m (EV) / 1,80 m (NS), care a fost suprapusă parţial de Cx.2. Groapa avea pereţii uşor clopotiţi (4 cm) şi s-a adâncit doar până la -1,80 m. Din groapă au fost recuperate doar câteva fragmente osteologice.
Cx.16 - La adâncimea de -1,40 m, în caroul 3B din Cas.1/2015, a fost observată o altă groapă ce a fost tăiată de Cx.2. Groapa, apărută sub Cx.6, avea dimensiunile de 1,20m(EV)/1,00m(NS) şi a avut pereţii drepţi. Baza gropii a fost surprinsă la -1,70m. Din umplutura gropii au fost recuperate câteva fragmente ceramice din epoca bronzului, precum şi mai multe materiale osteologice.
Cx.17 - În carourile 3A-4A, din Cas. 1/2015, a fost surprinsă o groapă la adâncimea de -1,40 m, cu dimensiunile de 1,40 m (EV) /1,30 m (NS). La adâncimea de -2,00 m groapa se restrânge spre vest cu 0,60 m, formând o treaptă de 0,40 până la baza complexului. Din groapă au fost recuperate câteva fragmente ceramice din epoca bronzului.
Cx.18 - Complexul 18 a apărut în caroul 5A din Cas.1/2015, la adâncimea de 1,45 m. Groapa de formă ovală, cu dimensiunile de 1,70 m (EV) /1,30 m (NS), a avut pereţii şi baza drepte. La -1,65 m a fost surprinsă baza gropii, acolo unde s-au găsit câteva fragmente ceramice de la o oală decorată cu un brâu simplu şi apucători sub buză, specifice culturii Noua.
Cx.19 - În caroul 4C, din Cas. 1/2015, a fost surprins un alt complex la -1,45 m. Baza lui s-a observat la -1,70 m. Forma surprinsă este de triunghi, el continuându-se sub profilul de N. Dimensiunile surprinse au fost de 1,30 m (EV) /1,20 m (NS). Baza şi pereţii complexului au fost drepţi. Nu a avut material arheologic
Cx.20 - În carourile 5C-6C, din Cas. 1/2015, la adâncimea de -1,30 m a fost identificat un complex format dintr-o vatră şi o aglomerare de chirpic. Vatra avea dimensiunile de 1,00 m/ 0,80 m şi a fost aşezată direct pe pământul negru. Grosimea crustei a fost de 1,5 cm – 2 cm, iar arderea la roşu a pământului de sub crustă era de 10 cm – 15 cm. La 0,25 m spre vest de vatră se găsea o aglomerare de chirpici dispuşi circular(diametru 0,80 m). Pe acest complex nu au fos găsite materiale arheologice.
Cx.21 - Complexul 21 este o instalaţie de foc descoperită în carourile 1A, 2A, din Cas. 3/2015, la adâncimea de -1,30 m. Cuptorul avea bolta prăbuşită, iar din înălţimea pereţilor s-au păstrat 20 cm. Dimensiunile cuptorului de uz gospodăresc erau de 1,20 m (EV) /1,00 m (NS). Cuptorul avea gura spre vest cu o deschidere de 0,50 m. Grosimea pereţilor arşi la roşu era de 6 cm. Vatra, aşezată direct pe pământul negru, avea o crustă groasă de 1,5 cm – 2 cm. Grosimea solului ars la roşu atingea 15 cm – 20 cm. Fragmentele ceramice din zona cuptorului ne indică o perioadă de utilizare în cursul secolului IV p.Chr.
Cx.22 - A apărut sub aglomerarea de chirpic din faţa vetrei (Cx.20) la -1,50 m, caroul 6C, din Cas. 1/2015. Groapa avea forma ovală cu dimensiunile de 1,35 m (EV) /1,42 m (NS). Complexul s-a închis la -1,75 m din el recuperându-se câteva fragmente ceramice de epoca bronzului şi resturi osteologice.
Cx.23 - A apărut în colţul de NV al Cas. 1/2015, în caroul 6C, la adâncimea de -1,50 m. Complexul s-a caracterizat printr-un sol de culoare închisă şi se continua sub profilele de N şi V. Dimensiunile surprinse sunt de 0,86 m E-V şi 1,10 m N-S. Groapa s-a închis drept la -2,00 m şi nu a oferit material arheologic.
Cx.24 - În caseta Cas.3, carourile 1A-1B, la adâncimea de -1,70 m a fost observată o aglomerare de materiale ceramice, chirpic, oase de animale, pietre, care acopereau o suprafaţă de 2,00 mm pe axa EV şi de 2,5 m pe cea de NS. Faptul că respectiva aglomerare intra sub profilul de est ne-a determinat să extindem săpătura spre est cu o casetă de 4,5 m /1 m. Dimensiunile finale ale amenajării au fost de 3,00 m /2,50 m, complexul închizându-se la adâncimea de -2,20 m. Materialul bogat din acest complex, pe care îl considerăm o locuinţă semiadâncită, indică o datare la finalul epocii bronzului, cultura Noua.
Cx.25 - În caseta Cas. 3/2015, caroul 2A, între adâncimile de -1,75 m şi -1,80 m, a fost pusă în evidenţă o vatră cu dimensiunile de 0,60 m /0,50 m. Stratul foarte subţire de arsură la roşu a pământului negru pe care a fost aşezată indică o durată mică de utilizare. Absenţa materialului arheologic nu ne permite să încadrăm cronologic aceastră instalaţie de foc.
Cx.26 - În carourile 2D, 2E şi 2F, din Cas.3/2015, între adâncimile de -2,00 m - 2,40 m, a fost evidenţiat conturul unui complex cu dimensiunile de 3,60m(NS)/ 0,60m(EV), care intră sub profilul vestic al casetei. De pe suprafaţa acestui complex au fot recuperate câteva fragmente ceramice din epoca bronzului.
Cx.27a - În colţul de NV al Cas.3/2015, caroul 2F, la adâncimea de -2,00m, a fost identificat conturul unei gropi ce intra în profilele de N şi V. Această groapă care avea dimensiunile de 0,80m(EV)/0,50m(NS) s-a închis la -2,15m. Nu a avut material arheologic.
Cx.27b - În Cas.3/2015, caroul 2F la adâncimea de -2,00m a fost sesizat conturul unei gropi ce intra sub profilul de V al casetei. Dimensiunile surprinse ale gropii au fost de 0,50 m (EV) /1,00 m (NS). Groapa, fără material arheologic s-a închis la adâncimea de -2,40 m.
Cx.28 - În caroul 2B din Cas.3/2015, la adâncimea de -2,00, a fost sesizat un contur de pământ puternic ars la roşu, care semnala prezenţa unei instalaţii de foc. Acest contur era secţionat de Cx.30, o locuinţă adâncită din epoca modernă. Instalaţia de foc s-a dovedit a fi un cuptor pentru ars ceramică, săpat direct în pământul galben-nisipos. Din cuptor s-a păstrat partea superioară (coşul), platforma perforată, o parte din camera de ardere şi gura de alimentare care se afla pe latura de sud-vest. Cuptorul avea o formă tronconică cu o înălţime totală de 1,60 m. Diametrul maxim la exterior (incluzând şi difuziunea la roşu în sol) a fost de 1,70 m, iar la interior, de la nivelul plăcii, de 1,20 m. Pe placa perforată a cuptorului au fost găsite fragmente ceramice de tip Sântana de Mureş, rămase de la ultima şarjă.
Cx.29 - Complexul a fost sesizat la adâncimea de -2,00 m în caroul 2C, din Cas.3. Este o groapă ovală ca formă, care se închide alveolat la adâncimea de -2,80 m. Dimensiunile maxime ale complexului, ce intră şi sub profilul de vest, au fost de 1,65 m (EV) /1,90 m (NS). În groapă au fost descoperite fragmente ceramice şi osteologice care datează complexul la finalul epocii bronzului, cultura Noua.
Cx.30 - În carourile 2A şi 2B din Cas.3/2015, la adâncimea de -2,00 m a fost sesizată o amenajare cu dimensiunile de 1,90 m pe axa EV şi 3,00 m pe axa NS. În pământul negru închis au fost găsite fragmente ceramice şi cărămidă spartă de factură modernă. În profilul de sud al Cas.3 se observă că această locuinţă adâncită pornea de la -1,40 m. La baza acestei locuinţe a fost descoperită şi o mică instalaţie de foc, o vatră, aflată sub un mic grupaj de cărămizi. Vatra avea forma alungită, cu gura spre sud, şi a fost surprinsă între adâncimile de -2,70 m - 2,75 m, la baza complexului. Dimensiunile maxime ale vetrei au fost de 0,60 m /0,25 m, crusta având o grosime mică de 0,5 cm.
Cx.31 A fost o groapă cu dimensiunile de 0,50 m (EV) /1,10 m (NS), care a fost sesizată în colţul de NE al extinderii Cas. 3/2015, în carourile 1A, 1B, la adâncimea de -2,00 m. Groapa intra sub profilul de est al casetei şi s-a închis drept la -2,40m, fără a oferi material arheologic.
Cx.32 - La adâncimea de -2,00 m, în colţul de SE al extinderii spre est a Cas. 3/2015, caroul 1A, a fost sesizată o groapă care intră sub profilele de sud şi est. Din această groapă, cu dimensiunile de 0,60 m (EV) /0,50 m (NS) şi care se închidea la -2,40 m, nu a rezultat material arheologic.
Cx.33 - Sub un nivel de sol nisipos gros de 0,50 m a apărut, în carourile 1C,1D – 2D din Cas.3/2015, o groapă de formă aproape circulară, cu diametrul de 1,30 m. Complexul avea aspectul unor cercuri concentrice în care pământul negru alterna cu cel gaben amestecat cu negru şi fire de nisip. La adâncimea de -2,40 m groapa s-a extins, având dimensiunile de 2,50 m (EV) /2,00 m (NS). După adâncimea de -2,80 m groapa se restrânge până la 1,00 m şi se închide la adâncimea de -3,20 m. Între adâncimile de -2,40 m -2,80 m în compoziţia gropii pămânul negru devine preponderent. Din acest sol au fos prelevate câteva fragmente ceramice atipice, precum şi seminţe de cereale carbonizate care se găseau într-un strat de arsură.
Cx.34 - În caroul 1C, din Cas. 3/2015, la adâncimea de -2,40 m a fost sesizat un contur, în pământul galben-cafeniu, cu dimensiunile de 1,40m(EV) / 0,70m(NS). Acest mic complex s-a închis la -2,60 m oferind câteva fragmente de ceramică specifice culturii Noua şi mici bucăţi de chirpic.
Cx.35 - Conturul unei gropi a fost surprins în caroul 2A, din Cas. 3/2015, la adâncimea de -2,20 m. Aceasta intră sub profilul de sud, în casetă fiind surprinsă doar o parte din ea, cu dimensiunile de 1,30 m, pe axa EV şi de 1,30 m, pe cea de NS. Groapa se închide drept la adâncimea de -2,45 m. Nu a avut material arheologic.
Cx.36 - În caroul 1A din Cas. 3/2015 a apărut o groapă la adâncimea de -2,20 m care se închidea drept la -2,50 m. Dimensiunile surprinse în casetă au fost de 1,30 m (EV) /0,40 m (NS) restul gropii intrând sub profilul de sud. Nu a avut material arheologic.
Cx.37 - În extinderea spre est a Cas. 3/2015, caroul 1A, a fost delimitată o altă groapă la adâncimea de -2,20 m. Dimensiunile surprinse ale acestui complex au fost de 0,30 m (EV) /1,10 m (NS), restul intrând sub profilul de est al casetei. Această groapă care s-a închis drept la -2,40 m şi nu a oferit material arheologic.

Material arheologic
Cercetarea preventivă derulată în anul 2015, în situl Negrileşti, din cele două sectoare, a pus în evidenţă urme de locuire din epoca bronzului (cultura Noua), sec. IV p.Chr., secolele VIII-X şi perioada modernă. Cele 69 de complexe cercetate au oferit un material arheologic variat şi interesant, ce acoperă perioadele istorice amintite.
Materialul arheologic aparţinând epocii bronzului (cultura Noua) cuprinde fragmente ceramice de uz comun, lucrate dintr-o pastă grosieră, precum şi ceramică de bună calitate, lucrată dintr-o pastă relativ fină, având suprafeţele uneori lustruite. Formele ceramice sunt reprezentate prin fragmente provenite de la ceşti, cupe, vase borcan. Decorul întâlnit este brâul, continuu sau alveolar, în formă de „S”, dispus pe corp şi sub buza vaselor. De menţionat, prezenţa unui mic vas strecurătoare păstrat în întregime. Alături de materialul ceramic specific culturii Noua au mai fost descoperite resturi ostelogice, dintre care menţionăm prezenţa unui împungător, a unui omoplat crestat, precum şi a altui împungător cu mânerul realizat din os şi vârful din bronz.
Materialul ceramic, specific culturii Sântana de Mureş-Černjachov, este în stare fragmentară, fiind reprezentat de ceramica lucrată cu mâna, din pastă grosieră şi ceramică realizată la roată, atât din pastă grosieră cât şi din pastă fină, de culoare cenuşie şi neagră. Fragmentele ceramice provin de la oale de dimensiuni mici şi medii, castroane, supiere şi căni cu o toartă. În locuinţa Cx.13 din Cas. 3/2015 au fost descoperite mai multe obiecte din metal, printre care cinci cuţite, un vârf de săgeată, o rozetă de pinten şi altele.
În urma cercetării arheologice din anul 2015 au fost descoperite şi o serie de materiale ceramice datate în secolele VIII-X p. Chr., printre care un vas borcan depus în podeaua unei locuinţei (Cx. 9).
Rezumat
English Abstract The archaeological research conducted in 2015 led to the opening of eleven areas of digging, eight sections in sectors B5, B6-C5 and C6 („Curtea Şcolii- Teren sport”) and a further three units of digging in sector C3 („Pin”).
The eight sections opened in the „Curtea Şcolii- Teren sport” sector (SM2/2015, SM3/2015, SM4/2015, SM5/2015, Cas. 1/SM3/2015, Cas. 2/SM3/2015, Cas. 3/SM5/2015, Cas. 4/SM5/2015) gave rise to 30 archaeological complexes (21 pits, six agglomerations of archaeological material - Modern Age, a hearth), which contained archaeological material from the Bronze Age (Noua Culture), the Sub-Roman Period (Sântana de Mureş-Černjachov Culture) and the 8th - 10th centuries AD. Amongst the discoveries in this sector, one dwelling (8th-10th centuries AD) which contained a vessel that was part of the foundation of the floor and a stone kiln and a Bronze Age archaeological complex, discovered in SM3, that unearthed two horses buried facing each other, represent rarities for this part of southern Moldova.
The three units of digging opened in the „Pin” sector (Cas. 1/2015, Cas. 2/2015 şi Cas. 3/2015) gave rise to 39 archaeological complexes (22 pits, six hearths, seven agglomerations of archaeological material, four dwellings), which contained archaeological material from the Bronze Age, the 4th century AD, the 8th-10th centuries AD and the 19th century AD. Two dwellings (one belonging to the Noua Culture and the other one from the 4th Century AD) that were rich in artefacts and archaeological material and a pottery kiln belonging to the Sub-Roman period were the highlights of this sector.
Bibliografie A. C. Florescu, Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România, în "Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos", IX, 1991;
A. Adamescu, C. Ilie, Aşezarea din perioada bronzului târziu de la Negrileşti, judeţul Galaţi, în "Studia Antiqua et Arhaeologica", XVII, 2011;
V. Palade, Aşezarea şi necropola de la Bârlad-Valea Seacă, secolele III-IV. Monografie, Editura Arc 2000, Bucureşti, 2004, pp. 45-54.
B. Ciupercă, Locuinţele aşezărilor din Muntenia în secolele VIII-X, în "Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman", Seria Arheologie, 4, 2012;
Idem, Cercetări arheologice privind secolele VIII-X la Târgşoru Vechi, judeţul Prahova, în "Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman", Seria Arheologie, 5, 2013;
C. Ilie, N. Mircea, A. Adamescu, P. Ciobotaru, Raport cercetare arheologică preventivă Negrileşti “Curtea Şcolii”, în „Cronica Cercetărilor arheologice din România, Campania 2008”, CiMeC, 2009;
C. Ilie, N. Mircea, A. Adamescu, P. Ciobotaru, Raport de cercetare arheologică Negrileşti-Curtea Şcolii, com. Negrileşti, jud. Galaţi, în „Cronica Cercetărilor Arheologice din România” – campania 2012, cIMeC, 2013.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu