Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Suplacu de Barcău | Judeţ: Bihor | Punct: Corău | Anul: 1997

Anul   1997
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bihor
Localitate   Suplacu de Barcău
Comuna   Suplacu de Barcău
Punct
Corău
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ignat Doina responsabil Muzeul "Ţării Crişurilor", Oradea
Cod RAN    31271.01
Raport Aşezarea neolitică de la Suplacu de Barcău este, deocamdată, prima şi unica aşezare cercetată exhaustiv în jud. Bihor, permiţând astfel o cunoaştere aprofundată a structurilor şi dinamicii evoluţiei unui grup cultural bine individualizat în cadrul descoperirilor contemporane şi cvasicontemporane cu acesta, pe care l-am denumit Grupul Suplacu de Barcău.
Grupul cultural Suplacu de Barcău evoluează pe un fond neolitic local, cu ceramică pictată, cunoscut în nord-vestul României în numeroase staţiuni: Oradea-Salca, Sântandrei, Săcuieni, Vadu Crişului - Peştera Devenţ, Vărzari constituind fondul genetic al eneoliticului din acest areal geografic.
Au fost precizate, în linii generale, conţinutul culturii, periodizarea internă, aria de răspândire şi legăturile cu culturile învecinate.
Sintetizând datele ştiinţifice obţinute prin această cercetare remarcăm următoarele:
- Au fost identificate patru tipuri de locuinţe care dovedesc o bună cunoaştere a condiţiilor geografice ale zonei, dar şi o tehnică de construcţie a unor locuinţe solide, durabile;
- Aşezarea de la Suplacu de Barcău este, în stadiul actual al cercetărilor, prima aşezare de pe teritoriul României, dar şi din zonele învecinate, specializată în prelucrarea uneltelor din piatră şlefuită, destinate nu numai necesităţilor acestei comunităţi şi schimbului cu alte aşezări învecinate care au fost identificate pe parcursul cercetărilor noastre.
- Atelierul de prelucrare a pietrei prin şlefuire ne permite să reconstituim tehnici şi metode necunoscute până la această dată, dovedind că acest meşteşug necesita cunoştinţe deosebite privitoare la calităţile rocilor folosite şi adaptarea lor la diferite tipuri de unelte.
- Tipologia acestor unelte din piatră şlefuită, impusă din raţiuni de clasificare a numeroselor piese descoperite, rămâne valabilă şi pentru ordonarea unor piese similare descoperite în alte staţiuni neolitice.
- Ceramica - fosila directoare - şi pentru epoca neolitică a fost clasificată tipologic, stilistic şi statistic astfel încât descoperirile viitoare să poată fi încadrate cu uşurinţă în tabele sinoptice, destinate unor studii comparative şi de sinteză.
- Aşezările aparţinând grupului Suplac (Tăşad, Suplacu de Barcău) au atestat pentru prima dată practicarea incineraţiei ca rit de înmormântare, necunoscut până atunci în orizont neolitic pe teritoriul României.
Ulterior, noi descoperiri care se înscriu în aria de răspândire a grupului Suplac (unele chiar anterioare) au întărit dovada că şi în nord-vestul României acest rit funerar datează încă din epoca neolitică.
Contribuţiile acestor cercetări la cunoaşterea evoluţiei comunităţilor umane în epoca neo-eneolitică din nord-vestul României încep să fie puse în valoare de descoperirile arheologice din numeroase staţiuni în curs de cercetare, care se înscriu în acelaşi orizont cultural.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu