.
Vârghiş | Judeţ: Harghita | Punct: Peştera Ursului | Anul: 2016
Anul:
2016
Epoca:
Paleolitic şi mezolitic
Perioade:
Paleolitic superior
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Locuire în peşteră
Localizare pe hartă:
Județ:
Harghita
Localitate:
Vârghiş
Comuna:
Cheile Vârghişului
Punct:
Peştera Ursului
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Buzea Dan Lucian Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Cosac Marian responsabil Universitatea "Valahia", Târgovişte
Dumitraşcu Valentin Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Hambach Ulrich Geowissenschaften Universität Bayreuth, Germania
Hubay Katalin University of Debrecen
Mărgărit Monica Universitatea "Valahia", Târgovişte
Murătoreanu George Universitatea "Valahia", Târgovişte
Niță Loredana Universitatea "Valahia", Târgovişte
Petculescu Alexandru Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti
Radu Alexandru Direcția de Cultură Dâmbovița
Schmidt Christoph Geowissenschaften Universität Bayreuth, Germania
Vasile Ștefan Universitatea din București
Vereş Daniel Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

Peştera Ursului este situată în versantul drept al Cheilor Vârghişului, la 107 m deasupra talvegului, la baza unui perete de stâncă înalt de 6-7 m (fig. 1). Peştera prezintă trei deschideri, două orientate E-NE şi a treia spre nord (fig. 2). Deschiderea principală este blocată din cauza unor prăbuşiri de stâncă şi bolovani, dar accesul este posibil printr-o altă deschidere, din imediata apropiere a celei princi...pale. Peştera este dezvoltată pe orizontală şi prezintă o sală principală lungă de 30 m şi largă de 20 m, precum şi alte două secundare, de mai mici dimensiuni. Situl a fost cercetat de J. Gabor, H. Kessler şi M. Mottl; aceasta din urmă a efectuat o săpătură de 2 x 10 m, până la adâncimea de 2 m. În anul 1957, T. Orghidan şi M. Dumitrescu au efectuat un studiu interdisciplinar asupra spaţiului cavernei şi au recuperat din profilul săpăturii efectuate de M. Mottl faună pleistocenă. În momentul actual depozitul peşterii este afectat şi de o serie de sondaje efectuate în scopul recuperării de faună. Materialele arheologice identificate în cursul etapelor de cercetare anterioare au fost atribuite Aurignacianului, dar nu au fost prezentate detaliat.
În cursul cercetării din anul 2014 a fost surprinsă în profilul stratigrafic o lentilă macroscopică de cenuşă vulcanică datorată erupţiei unui vulcan din lanţul carpatic, Masivul Ciomadu, foarte probabil una dintre eruptiile masive din MIS 3, în jur de 40-45 ka.
Obiectivul nostru pentru anul 2016 a fost de a extinde secţiunea efectuată de M. Mottl, în proximitatea intrării principale, profilul SSV (fig. 3). Nu au fost identificate materiale arheologice de factură paleolitică, doar macrofaună Ursus spelaeus, Canis lupus, Capra sau Ovis şi Bison priscus.

English Abstract:

Ursului Cave is located on the right slope of the Vârghiş Gorges, at 107 m above the thalweg, at the base of a 6-7 m high rock wall (fig. 1), with three openings towards E-NE and N. Previous archaeological researches mentioned Aurignacian artefacts, without further details. During the 2014 survey, we noticed a macroscopic ash lens in the stratigraphic profile, probably originating from an MIS 3 (40-45 ka) eruption from the Ciomadu Mountains (fig. 4, 5, 6).
The 2016 survey aimed at enlarging the M. Mottl excavation, near the main entrance. We failed at identifying Palaeolithic artefacts; the faunal material belongs to Ursus spelaeus, Canis lupus, Capra, Ovis, and Bison priscus.

Bibliografie:

Jungbert B., 1979, Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din Transivania (II), în Acta MN, XVI, Cluj-Napoca, p. 408.


Mottl M., 1950, Ösemlös- ösrégészeti viszgálatok Északerdély barlangjaiban, A Magyar Kiralyi (Állami) Földtani Intézet Évi Jelentése,1943, II, p. 469-470.
Orghidan T., Dumitrescu M., 1963, Complexul carstic din Cheile Vârghişului, în Lucrările Institutului de speologie „Emil Racoviţă”, tom I-II, 1962-1963, Editura Academiei, p. 122-124.
Păunescu Al. Paleoliticul şi mezoliticul din spaţiul transilvan, Editura Agir, Bucureşti, 2001, p. 398.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO