.
Tuluceşti | Judeţ: Galaţi | Punct: Valul antic Traian | Anul: 1997
Anul:
1997
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Fortificaţii
Localizare pe hartă:
Județ:
Galaţi
Localitate:
Tuluceşti
Comuna:
Tuluceşti
Punct:
Valul antic Traian
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Brudiu Mihalache responsabil Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi
Cod RAN:
Raport:

În perioada 1995 - 1997, au fost efectuate cercetări arheologice la fortificaţia de epocă romană, situată în zona interfluviului Siret - Prut, judeţul Galaţi. Cercetările au avut ca scop să contribuie la datarea acestui monument antic şi să aducă precizări în ceea ce priveşte conexiunea cu sectorul fortificaţiei, aflate în zona dintre Prut şi Marea Neagră (Lacul Susâk).
Anterior, au mai fost efectuate alte... trei secţiuni, dar, de la nici una, nu au rezultat materiale arheologice, pe baza cărora să se poată determina perioada construirii fortificaţiei. Acest fapt se datorează situaţiei, că traseul valului antic nu trece prin zona unei aşezări sau necropole, pentru a se putea stabili raporturi stratigrafice necesare datării.
Din cercetările perieghetice am putut constata că există o singură zonă cu un asemenea avantaj, şi anume, la nord de localitatea Cişmele, unde apar, la zi, puternice surse de apă, care au putut oferi, în decursul epocilor preistorice şi istorice, condiţii ospitaliere de locuire unor comunităţi umane.
A fost deschisă, în zona respectivă, o secţiune de 34 m x 2 m, şi, în ultimul timp, o altă secţiune paralelă, de dimensiuni mai mici 14 m x 2 m, dispusă paralel cu prima, în zona valului antic.
Am putut constata următoarea structură a fortificaţiei în discuţie:
Şanţul antic. Taluzul exterior porneşte de la orizontul înclinat al pantei capătului de interfluviu pe care îl traversează şanţul fortificaţiei. Deschiderea, la partea superioară, este de 16 m. Şanţul are două taluzuri, unul la partea superioară, unde are o înclinaţie de 30° şi, altul la partea inferioară unde taluzul exterior (nord) are 50°, iar cel interior (sud) are 70°. Baza şanţului are 5 m lăţime. Adâncimea 4,70 m.
Din punct de vedere stratigrafic, se observă la partea inferioară (între taluzurile inferioare) o colmatare ritmică formată din loess alternând cu sol negru vegetal Acest proces dispare la partea superioară, dar păstrează tot o nuanţă deschisă. La partea superioară a şanţului (între taluzurile superioare) se află o lentilă de sol negru.
Berma are o lăţime de 4 m. Partea inferioară a acesteia a reprezentat orizontul de călcare în epoca romană, fiind o pantă înclinată. Solul este cernoziom nelevigat, în care se găsesc materiale arheologice aparţinând Culturii Folteşti. Peste suprafaţa bermei s-a depus o colmatare, ca urmare a acumulărilor formate în exteriorul valului, din cauza capătului de interfluviu.
Valul antic are lăţimea de 17 m, fiind format din două lentile rezultate din două faze de construcţie a fortificaţiei.
Prima lentilă (de la exterior) aparţine fazei de construcţie, iar a doua lentilă din exteriorul valului (sud) are un sol uniform, probabil scos din şanţul colmatat. În zona de sub a doua lentilă, la partea superioară a solului antic au fost găsite fragmente ceramice de factură romană, majoritatea provenind de la amfore romane. Printre acestea se află şi un fragment ceramic de culoare cenuşie din pastă fină. În acest sector am deschis şi secţiunea mică, amintită anterior.
Lipseşte solul vegetal care separă cele două lentile-sol observat în secţiunile anterioare, datorită poziţiei în pantă, aici, a valului, unde denudarea a fost mai pronunţată.
A mai fost identificat şi traseul unei fortificaţii în zona albiei majore a Prutului, în zona localităţii Frumuşiţa, care avea scopul să contribuie la "etanşarea" strategică a acestui sector, unde cursul Prutului oferă o apărare relativă.
Prin cercetările de la Cişmele se poate considera că Valul Traian - Tuluceşti, având continuarea şi la est de Prut, a fost construit în prima fază, la începutul perioadei romane. Faza a II-a aparţine, probabil, începutului Evului Mediu.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO