.
Murighiol | Judeţ: Tulcea | Punct: Murighiol - Halmyris - La cetate, la 2.5 km est de sat | Anul: 2016
Anul:
2016
Epoca:
Latene;Epoca greacă şi elenistică;Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
La Tène mijlociu;
Epoca elenistică
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Aşezare civilă;
Locuire militară;
Castru;
Cetate
Județ:
Tulcea
Localitate:
Murighiol
Comuna:
Murighiol
Punct:
Murighiol - Halmyris - La cetate, la 2.5 km est de sat
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Mureșan Ioana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mureşan Lucian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Topoleanu Florin George Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Zahariade Mihail responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

Obiective
Cercetarea s-a concentrat asupra investigaţiei structurilor descoperite în campania din 2014-2015 cu un accent deosebit pe blocul de clădiri de pe latura de nord est şi est.
Descriere tehnică a sapăturilor
În anul 2016, şi cu ajutorul unor studenţi voluntari a fost depusă o muncă de 8 zile timp în care au fost excavate-cercetate o parte din arealele vizate conform planului de săpătură ...anterior întocmit. Au fost degajate/excavate î total:
- O suprafaţă de cca. 1500 m2 şi cca. 125 m3 de pământ.
- S-a scos o cantitate de piatră din dărămatură însumând cca 90 m3. Suprafaţa totală a celor două areale asupra cărora s-a acţionat exclusiv cu forţa de muncă umană însumează în total cca. 1500 m2.
- Ceramica descoperită şi recoltată însumează cca. 125 de pungi şi cutii.

Sapăturile au vizat doua segmente ale aceleiaşi suprafeţe:
Arealul I
În suprafaţă de cca. 850 m2, în care cercetarea a constatat în degajarea unui bloc compact de trei cladiri precum şi a pintenului interior al bastionului pus in evidenţă în campania din anul trecut.
Arealul II
Un grup de clădiri adosate laturii de est a zidului de incintă, convenţional numit grupul Edificiului 4, în suprafaţă de cca. 700 m2, o continuare a cercetării începută în 2014 şi 2015.
Investigatia nu este terminată, în campania din 2017 urmând să degajăm o porţiune de încă aproximativ 800 m2 care ne va oferi o imagine completă de ansamblu şi de detaliu a cronologiei şi funcţionării acestui complex.
Prin cercetarea arealului menţionat s-a obţinut a secvenţă importantă din planul zonei estice a cetăţii insemnând o porţiune din reţeua stradală, clădiri de însemnătate militară şi administrativp.
S-au întocmit planuri de situaţie generale şi de amănunt, au fost făcute cca. 1650 fotografii ale zidurilor, situaţiei stratigrafice precum şi a zonei investigate
În ultimele două zile ale campaniei din 2016 au fost efectuate lucrări de curăţire a interiorului turnului 11 prin degajarea a 8 m3 de pământ şi 6 m3 de piatră. Cu aceasta ocazie a fost recoltată o cantitate de ceramică însumând cca. 30 de pungi şi cutii. Au fost făcute peste 300 de fotografii ale ruinelor.

Sectorul T11
Colectiv: Ioana Mureşan, Lucian-Mircea Mureşan

În campania anului 2016, a reînceput cercetarea sistematică a turnului de incintă al cetăţii (T11), a cărui investigare arheologică a fost întreruptă după campania din 2012 de dispariţia dintre noi a conf. Dr. Cristian Olariu (FIB). Cu sprijinul finanţării din partea Ministerului Culturii din cadrul Programului naţional de finanţare a cercetării arheologice sistematice pe 2016, continuarea cercetării colegului nostru a putut fi posibilă.
Obiectivul de anul acesta a fost avansarea în adâncime în interiorul secţiunilor S1 şi S2 demarate de Cristian Olariu în anii precedenţi (65) (a se vedea rapoartele arheologice anterioare), scopul fiind încercarea de a identifica paramentul interior al turnului T11. Cele două secţiuni au fost reîmpărţite în carouri, din 2 în 2 metri, numerotarea începând din capătul estic al acestora. La curăţarea secţiunilor mai sus amintite a fost reidentificată în S1 podeaua de lut cenuşiu bătătorit amintită în raportul campaniei din 2012 (66), la o adâncime de 1,10 m, prezentând urme de arsură. Materialul arheologic identificat pe acest nivel este unul deosebit de fragmentar, însumând fragmente ceramice variate (printre care şi două fragmente mici de vase red slip), bucăţi de chirpic cu urme de arsură, 3 fragmente mici de tencuială cu urme de vopsea roşie, fragmente de mici dimensiuni de sticlă, material osteologic animalier fragmentar şi un cui de fier (8 cm în lungime). De asemenea, podeaua era spartă pe alocuri de dărâmătura turnului. Odată reidentificat acest complex arheologic în S1, cercetarea a continuat prin adâncirea nivelului. Astfel s-a putut constata grosimea acestei podele (de aprox. 20 cm) în interiorul acesteia fiind descoperită o monedă de bronz ilizibilă (corodată puternic, lipsind un sfert din întregul acesteia, diametru de 2 cm).
Concomitent, s-a continuat şi adâncirea în S2, întâmpinând deosebit de mult material provenit din dărâmătura turnului. La o adâncime de 1,02 m faţă de ultima asiză păstrată a zidului de incintă al cetăţii şi mai sus cu 12 cm de podeaua de lut cenuşiu menţionată anterior s-a descoperit partea superioară a paramentului interior al turnului T11, paralelă cu profilul nordic al S2. Nivelul superior identificat al acestuia reprezintă asiza de cărămidă a zidului, cărămizile în sine fiind demantelate în antichitate, păstrându-se doar mortarul de liant în poziţia originară şi amprentele acestora. Pe această asiză a fost descoperită o amforetă cu decor realizat cu pieptenele, spartă (în antichitate), aproape întregibilă, lipsindu-i doar partea superioară, buza şi torţile. În S2 □7, la o adâncire mai mare a acestui carou faţă de panta descendentă a dealului pe care se află secţiunile, a fost identificat colţul rotunjit exterior al zidului turnului (acesta continuându-se sub profilul nordic al secţiunii S2). Zidul nu îşi mai păstrează faţa, blocurile fasonate din exterior fiind extrase riguros în perioada antică.
Puşi în faţa unei asemenea situaţii, cu martorul dintre S1 şi S2 suprapunând paramentul interior al T11 pe întreaga lungime a laturii sale nordice, s-a decis înlăturarea martorului, ocazie cu care s-a putut observa că zidul avut în discuţie a fost sistematic demantelat în antichitate pe aceeaşi înâlţime, în mod controlat, fiind păstrate doar blocurile întreţesute de la zona de contact cu curtina principală a zidului cetăţii. Pe latura sudică a S2, în imediata apropiere a curtinei exterioare s-a identificat un al doilea „pinten/platformă”, într-o poziţie corespondentă cu cel apărut în S3, identificat de Cristian Olariu în campania din 2012 (67).
În interiorul turnului, sub podeaua menţionată mai sus, s-a identificat un nivel de depunere antică, de pământ brun cenuşiu, afânat, cu material ceramic variat extrem de fragmentar (printre care menţionăm un fragment de terra sigillata cu decor ştampilat, patru fragmente de opaiţ de producţie locală, tipul Topoleanu 547 (68), un fragment de ceramică cu urme de dipinti de culoare roşie şi marginea unei ştampile, probabil, de producător, un mâner de opaiţ triunghiular cu decor de palmetă, descoperit la desfiinţarea martorului dintre S1 şi S2, caroul 5), material osteologic animalier, fragmente de sticlă, cuie de fier, fragmente de cărbuni şi chirpic cu urme de arsură, reprezentând practic un nivel de pământ de umplutură adus din altă parte a cetăţii într-o perioadă de reamenajare a turnului T11 în epocă antică.
Campania de anul acesta s-a finalizat la o adâncime de 1,70 m faţă de ultima asiză păstrată a zidului de incintă al cetăţii în interiorul T11 identificat în S1. Campaniile viitoare vor avea ca obiectiv adâncirea în interiorul turnului cu scopul de a înregistra nivelurile de locuire anterioare celor deja identificate, desfiinţarea martorului dintre S1 şi S3, cu precădere în dreptul carourilor 3–7, pentru a surprinde atât paramentul interior al zidului turnului pe latura sa nordică dar şi a intrării acestuia, a cărui probabilitate de a se afla în jumătatea nordică a zidului de incintă cuprins în interiorul turnului şi nu la mijlocul acestuia este susţinută de seria de trepte identificate în campania din 2012 (69) în sectorul estic al S3. Totodată o extindere în suprafaţă a cercetării este necesară pentru a determina natura celor doi „pinteni/platforme” aflaţi în oglindă ce flanchează Turnul 11, precum şi elaborarea unei strategii atât pe termen scurt cât şi pe termen lung pentru conservarea in situ, utilizând tehnici antice de construcţie documentate în sursele epocii, a obiectivului cercetat.

English Abstract:

With the financial support awarded through the National Program of Financing the Systematic Archaeological Research 2016, the research team was able to continue the work of the late conf. dr. Cristian Olariu on Tower 11, work underwent until 2012. The objective of this year’s campaign of digs was to identify the interior face of the tower walls. After an initial rediscovery in trench S1 of the last level unearthed by dr. Olariu, the excavation continued, determining the thickness of about 20-25 cm for the beaten brown-greyish earth floor earlier identified. Underneath it, a thick layer of loose brownish ground was found, bearing highly fragmentary archaeological material, from various types of potsherds, fragments of animal bones, glass, iron nails, charcoal and adobe bricks with burn traces, suggesting that this layer was used as filling material to support the later living structures built inside the remnants of the tower. Moreover, by extending westward trench S2, we were able to identify the inner wall face of the tower and to determine that the defensive structure was deliberately and purposely dismantled in late antiquity, judging by the regularity of the dismantle process and also by the discovery of the fragmented late antique amphora on top of the remaining southern tower wall. Future excavations that will focus on trenches S1 and S3 will most likely reveal the northern inner face of the tower’s wall and its undiscovered until now entrance.

Bibliografie:

Suceveanu, Alexandru, Zahariade, Mihail, Topoleanu, Florin, Poenaru Bordea, Gheorghe, Halmyris I, Cluj Napoca: Nereamia Napocae, 2003.


Topoleanu, Florin, Ceramica romană şi romano-bizantină de la Halmyris (sec. I-VII d.Ch.), Tulcea, 2000.

Note Bibliografice:

65. A se vedea rapoartele arheologice anterioare: CCA 2010, nr. 46, Murighiol, com. Murighiol, jud. Tulcea [Halmyris], p. 128-129, CCA 2012, nr. 45, Murighiol, com. Murighiol, jud. Tulcea [Halmyris], p. 88-89, CCA 2013, nr. 41, Murighiol, com. Murighiol, jud. Tulcea [Halmyris], p. 93-94.


66. CCA 2013, nr. 41, Murighiol, com. Murighiol, jud. Tulcea [Halmyris], p. 93.
67. Ibidem.
68. Topoleanu, Florin, Ceramica romană şi romano-bizantină de la Halmyris (sec. I-VII d.Ch.), Tulcea 2000, nr. 547, p. 211, pl. LXIX.
69. Vezi notele 2 şi 3.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO