Situl arheologic nr. 6 de pe lotul 2 al autostrăzii Sebeş-Turda este situat pe o terasă joasă şi largă de pe malul drept al râului Mureş. El a fost identificat în anul 2015 cu ocazia efectuării unui diagnostic arheolgic pe traseul viitoarei autostrăzi Sebeş-Turda. Cu acel prilej au fost depistate fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni, care indicau existenţa unei aşezări din perioada finală a eneolitic...ului. Ca urmare, obiectivul cercetării arheologice preventive din anul 2016 a fost constituit de dezvelirea complexelor de locuire semnalate în punctul respectiv, precum şi de precizarea exactă a încadrării sale culturale şi cronologice. Cercetarea arheologică a fost efectuată în suprafaţă, fiind deschise 10 unităţi de cercetare. Din punct de vedere stratigrafic, sub nivelul de sol vegetal (situat până la 0,20 m adâncime), a fost surprins un strat arheologic de culoare brun-închisă având o grosime de 0,20-0,30 m. Solul steril din punct de vedere arheologic (un lut de culoare brun-gălbuie) se află dispus la adâncimea de 0,50 m. de la suprafaţa solului. Au fost dezvelite un număr de 41 de complexe arheologice. Dintre acestea, 17 sunt reprezentate de locuinţe adâncite în sol (bordeie), iar 24 sunt gropi (de provizii şi menajere). Bordeiele, adâncite în solul steril cca. 0,50 m, erau de formă ovală având dimensiuni cuprinse între 4-7 m lungime şi 3-5 m lăţime. Gropile de provizii sau menajere, de formă circulară, aveau diametre cuprinse între 1-2 m. Toate aceste complexe de locuire au furnizat un bogat material arheologic reprezentat în special de fragmente de vase ceramice, dar şi de figurine zoomorfe de lut ori de piese din cupru. Materialului ceramic aparţine fazei a II-a a culturii Coţofeni. Aceasta a cunoscut o largă extindere în spaţiu, acoperind Transilvania, cea mai mare parte a Crişanei, Maramureşul, Banatul, Oltenia, o fâşie din vestul Munteniei, nord-vestul Bulgariei şi nord-estul Serbiei. Aşezările culturii Coţofeni care aparţin fazei a II-a sunt situate precumpănitor pe forme de relief joase, pe terasele cursurilor de apă, aşa cum este poziţionat şi situl 6 de la Teiuş. Ceramica fazei a II-a se caracterizează prin apariţia unor forme noi, între care trebuie amintite în primul rând ceştile cu fund rotund, corpul rotunjit şi gât înalt, din care pleacă toarta supraînălţată, gura fiind dreaptă sau cănile asemănătoare ca formă, dar de capacitate mai mare. Lor li se adaugă şi paharele cu corpul globular şi gâtul în formă de pâlnie. Toate aceste forme sunt bine reprezentate în cadrul lotului ceramic provenind din Situl 6. Unul dintre elementele specifice de decor ale fazei a II-a a culturii Coţofeni este reprezentat de benzile incizate înguste, haşurate oblic, dispuse orizontal şi mai ales unghiular, element pe care îl regăsim în cadrului materialelor ceramice provenind din complexele cercetate pe Situl 6 de la Teiuş. Inciziile late şi adânci nu mai apar decât cu totul sporadic, generalizându-se inciziile înguste, care au tendinţa de acoperire a majorităţii suprafeţei vaselor. În zona geografică apropiată Sitului 6 de la Teiuş, faza Coţofeni II este documentată prin aşezările de la Sântimbru, Aiud, Cicău sau Unirea. Printre cele mai târzii complexe aparţinând fazei a II-a se situează groapa cercetată la Limba - "În Coastă", în care-şi fac apariţia primele fragmente cu împunsături succesive, element care nu apare însă în nici unul dintre complexele cercetate în cadrul Sitului 6 de la Teiuş. Acest aspect ne permite să apreciem că acest sit poate fi atribuit unei etape mijlocii din evoluţia fazei Coţofeni II, din care lipsesc atât elementele de tradiţie mai veche, cum sunt inciziile late, adâncite, cât şi cele care să anunţe următoarea etapă, respectiv decorul cu împunsături succesive. În termeni de cronologie absolută, Situl 6 de la Teiuş poate fi plasat între cca. 3500-3200 î. Chr.