.
Bucureşti | Punct: Câmpul Boja. Sectorul D | Anul: 2016
Anul:
2016
Epoca:
Latene;Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade:
Epoca modernă;
La Tène
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Locuire civilă
Județ:
Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Comuna:
mun. Bucureşti
Punct:
Câmpul Boja. Sectorul D
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Diaconu Alin
Ene Edmond-Silviu-Iulian Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti
Negru Mircea responsabil Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti
Schuster Cristian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - Secţia Tracologie, Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

În perioada iulie-noiembrie 2016 au avut loc săpături arheologice preventive în sectorul D (vest) al sitului arheologic.(nota 163) Acest sector a fost identificat în urma unei cercetări de suprafaţă urmată de săpături arheologice preventive întreprinse în anul 1994 . (nota 164)Ulterior, în acest sector au fost efectuate săpături arheologice sistematice în anul 2002, respectiv săpături arheologice... preventive în anii 2007-2008, 2012 şi 2015. (165)
Scopul săpăturilor arheologice a fost investigarea unei zone situate aproape de limita vestică a sitului arheologic.
Obiectivul specific al acestor săpături arheologice a fost dezvoltarea cunoştinţelor cu privire la aşezările din epoca bronzului, secolele II-IV, V-VII şi XVIII-XIX, din sectorul D al sitului arheologic. În acest sens au fost întreprinse săpături arheologice pentru identificarea, cercetarea, înregistrarea grafică, topografică şi fotografică a complexelor arheologice din zona precizată.
Proiectul de săpături arheologice preventive a constat în practicarea de secţiuni orientate aproximativ nord-sud, perpendicular pe terasa râului Dâmboviţa, unde se află azi Lacul Morii (Dâmboviţa). În total au fost practicate un număr de 8 secţiuni. Acestea au avut lăţimea de 4,00 m, lungimi variabile în funcţie de configuraţia topografică a zonei cercetate şi martori între ele cu grosimea de 1,00 m. În cazurile în care complexele intrau în martori, aceştia au fost dezafectaţi. Suprafaţa totală săpată a fost de 3393,4 mp, din totalul de 5024 mp a terenului cercetat.
Rezultatele săpăturilor arheologice preventive
În cursul săpăturilor arheologice preventive au fost identificate complexe arheologice ce pot fi datate, în stadiul actual preliminar al cercetării, în epoca bronzului, a doua epocă a fierului, secolele III-IV, V-VII şi XVIII-XIX.
Epoca bronzului. Din această perioadă datează o serie de gropi (Cpl 114, 126, 146), în care au fost găsite vase din pastă grosieră decorate cu brâuri alveolate şi cu măturica ce pot fi atribuite culturii Tei. (nota 166)
Prima epocă a fierului. Din această perioadă datează câteva gropi (Cpl 66, 76) în care au fost găsite fragmente de vase din pastă grosieră, arsă neuniform, cu interiorul negricios iar la exterior de culoare cenuşie. Uneori au urme de caneluri largi.
A doua epocă a fierului este reprezentată prin fragmente ceramice modelate cu mâna, decorate cu butoni semilunari şi brâuri alveolate, descoperite in situ în gropi (Cpl 51, 59) sau în poziţie secundară în complexe arheologice mai târzii (Cpl 40, 58, 62).
Complexele şi materialele arheologice din a doua epocă a fierului, pot fi atribuite perioadei secolele III-II a.Chr., pe baza analogiilor din campaniile arheologice anterioare şi din alte situri arheologice cercetate. (nota 167)
Aşezarea de tip Militari-Chilia. În cursul săpăturilor arheologice au fost descoperite şi cercetate mai multe locuinţe şi gropi, respectiv un cuptor de ars vase din lut.
Locuinţele identificate au avut forme aproximativ rectangulare cu colţurile rotunjite (Cpl 8, 58, 96, 131, 136). Podeaua nu prezenta urme de amenajări speciale. Într-un caz a fost observat in situ partea inferioară arsă a peretelui locuinţei.
Gropile identificate aveau forma rotund-ovală în plat, iar profilul era în formă de clopot, cu partea inferioară mai lată (Cpl 7, 14, 15, 17, 23, 93, 80, 108, 122, 138, 140, 147).
Cuptorul de olar descoperit este al treilea din acest sit arheologic (Cpl 20). El este de tipul cu pilon central. În faţa sa era o groapă de alimentare, aproximativ ovală în plan, în care au fost găsite fragmente din grătar şi pilonul de susţinere, demontate după scoaterea sa din funcţiune.
Materialul arheologic descoperit în cadrul complexelor arheologice din aşezarea de tip Militari-Chilia este numeros, constând în fragmente de vase ceramice modelate cu mâna sau la roată, inclusiv fragmente de vase ceramice de import din lumea romană.
Complexele şi materialele arheologice din aşezarea de tip Militari-Chilia pot fi datate în secolul al III-lea, în acest stadiu al studierii lor, fără a exclude posibilitatea continuării lor şi în secolul al IV-lea. (nota 168)
Aşezarea din secolele V-VII. În cadrul acestei aşezări au fost identificate o serie de locuinţe şi gropi. Locuinţele descoperite (Cpl 1, 2, 6, 12, 13, 14, 21, 38, 39, 40, 46, 52, 53, 56, 57, 62, 63, 77, 79, 96, 114, 115, 125, 126, 132) aveau, în general. o formă rectangulară cu mici deviaţii (exemple de planuri). Într-unul din colţurile lor era un cuptor de bucătărie, realizat prin scobire într-un bloc de lut cruţat. Materialul recoltat în cadrul acestor complexe consta în fragmente de vase ceramice modelate cu mâna sau la roată, fusaiole şi vălătuci din lut ars.
Complexele şi materialele arheologice din aşezarea de tip Ipoteşti-Cândeşti pot fi datate în limitele secolelor V-VII, nuanţări urmând a se face după atenta analiză a materialelor arheologice din fiecare complex. (nota 169)
Aşezarea din epoca modernă. Dintre complexele arheologice din cadrul acestei aşezări amintim o locuinţă (Cpl 32) şi un pavaj rectangular de cărămizi (Cpl 78). Materialul arheologic recoltat constă în ceramică fină de culoare roşie, acoperit uneori cu smalţ de culoare olive, verzuie sau maron, decorate cu motive geometrice (linii orizontale sau în val), specifice secolelor XVIII-XIX, când izvoarele cartografice menţionează în acest punct existenţa satului Boja. (nota 170)
În cursul cercetărilor a fost descoperit un mormânt izolat (Cpl 11) din perioada funcţionării aşezării. Fenomenul înmor-mântărilor izolate în cadrul acestei aşezări este o caracteristică a perioadei respective, în acest sit arheologic. (nota 171)
Amenajări din perioada contemporană. În partea de sud a suprafeţei cercetate a fost identificat un canal din beton armat îngropat, care străbate situl de la vest la nord (Cpl 100). De asemenea, au fost identificate un şanţ pentru un cablu electric şi mai multe gropi contemporane.
Stratigrafia zonei
1. Strat vegetal, pământ compact de culoare cenuşiu-deschisă cu frecvente urme antropice contemporane (sticle de plastic, ţigle, material textil etc.) şi rădăcini de arbori şi arbuşti. Situat de la nivelul actual de călcare (0) până la cota de –0,20/–0,40 m.
2. Strat de depunere, format din lut galben amestecat cu materiale contemporane şi pietricele, rezultat în urma lucrărilor de amenajare a Lacului Dâmboviţa (Morii). El se întinde pe toată suprafaţa de nord a secţiunilor, fiind mai gros în partea de nord-est a suprafeţei cercetate (de până la 40 cm) şi mai subţire în partea de nord-vest (de cca. 5 cm). Nivelul este situat între cota 0 m şi cota -0,35/0,40 m.
3. Strat de depunere din lut galben, rezultat în urma lucrărilor de construire a unui canal contemporan (Cpl 100), amestecat cu un sol cenuşiu-negricios. Stratul a fost observat în partea de sud a terenului cercetat, mai ales în apropierea canalului menţionat. Nivelul este situat între cota 0 m şi cota -0,50 m.
4. Strat de pământ de culoare cenuşiu închis, omogen, compact, cu o grosime care variază între 10 şi 50 cm. Conţine fragmente ceramice din perioada mileniului I p. Chr. În acest nivel apar complexele din secolele III-IV şi V-VII. Nivelul este situat între cota -0,50 m şi cota -1,20 m.
5. Strat de pământ de culoare galbenă, omogen, compact, lipsit de urme arheologice. În acesta se adâncesc o parte din complexele arheologice. El este situat între cota -1,20 m şi -2,80 m.
6. Nivel de culoare galben deschis, cu conţinut mare de carbonaţi, lipsit de urme antropice. Acesta este situat între -2,80 m şi -3,30 m (adâncimea maximă în cadrul săpăturilor efectuate).

Consideraţii preliminare
În cursul săpăturilor arheologice preventive din anul 2016 au fost descoperite complexe şi materiale arheologice din aşezările încadrate în epoca bronzului, a doua epocă a fierului, secolele III-IV, V-VII şi XVIII-XIX, un mormânt din secolele XVIII-XIX, respectiv un canal şi alte complexe arheologice (gropi, şanţuri) din secolul XX.
În continuarea activităţilor de teren, materialele arheologice, integral colectate, au fost triate, desenate, fotografiate şi identificate cronologic, în vederea publicării împreună cu informaţiile ştiinţifice.
În total au fost identificate un număr de 154 de complexe arheologice şi au fost făcute peste 750 de înregistrări în baza de date a materialelor arheologice, descoperite de-a lungul timpului în acest sit arheologic.

English Abstract:

In the 2016, in the Bucharest Militari Câmpul Boja archaeological site carried out preventive archaeological excavations in the Western Sector of the site.
There were discovered archaeological contexts and materials that maybe dated in Bronze Age (Tei Culture), Late Iron Age, 3rd-4th centuries AD, 5th-7th centuries, and 18th-19th centuries.
In the Militari-Chilia settlement, there were discovered deepend dwellings of rectangular shape that contain a lot of pottery hand-made and wheel-made vessel fragments, and burned clay, Between dwellings, there were found rounded in plan pits, that have bell shape sections.
The most numerous archaeological contexts discovered in 2016th were pre-medieval dwellings of rectangular shape. They have a cooking kiln in the opposed corner of the entrance. In the present stage of research, these dwellings maybe dated in the period since the 5th to the 7th centuries AD.
Finally, also there were found few dwellings and other structures that contain pottery vessel fragments dated in the 18th-19th and some structures of 20th centuries

Bibliografie:

Negru, Mircea, Badescu, Alexandru, V. Cuculea-Sandu, Militari Câmpul Boja, series VI, Settlements dating from 5th to 7th centuries AD (Archaeological Excavations since 1958 up to 2005), Bucureşti, 2009, p. 140.


Negru, Mircea, Militari Câmpul Boja Series, III, Settlements of 2nd to 4th centuries AD, Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2007, p. 148.
Negru, Mircea, Schuster, Cristian, Bădescu, Alexandru, Comşa, Alexandra, Morintz, Alexandru, Militari Câmpul Boja, series IV, Archaeological Excavations from 2006-2007, Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2007, p. 138.
Negru, Mircea, Schuster, Cristian, D. Moise, Militari-Câmpul Boja. Un sit arheologic pe teritoriul Bucureştilor, Editura Vavila Edinf SRL, Bucureşti, 2000, p. 358.
Schuster, Cristian, Negru, Mircea, Militari-Câmpul Boja. An Archaeological Site on the Territory of Bucharest. II Pre- and Proto-Historic Settlement, Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2006, p 173.
Negru 2003 - Negru, Mircea, Bucuresti. Militari-Câmpul Boja, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2002, Ministerul Culturii si Cultelor, 2003, p. 65-68.
Negru, Schuster, Bădescu, Morintz 2008 - Negru, Mircea, Schuster, Cristian, Bădescu, Alexandru, Morintz, Alexandru, Bucuresti. Militari-Câmpul Boja, în Cronica cercetarilor arheologice din România, Campania 2007, A XLII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Ministerul Culturii şi Cultelor - Direcţia Generală pentru Patrimoniu Cultural Naţional, Bucureşti, 2008, p. 60-63.
Negru, Schuster, Morintz 2008 - Negru, Mircea, Schuster, Cristian, Morintz, Alexandru, Bucureşti – Punct Militari Câmpul Boja, în Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2008, Ministerul Culturii şi Cultelor, Bucureşti, 2009, p. 80-81.
Negru, Schuster, Ene, Gavrilă 2016 - Mircea Negru, Cristian Schuster, Silviu Ene, Elena Gavrilă, 70. mun. Bucureşti, Cartierul Militari. Punct: Câmpul Boja - Sectorul C (vestic), Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2015, Ministerul Culturii şi Cultelor, Bucureşti, 2016, p. 126-128.

Note Bibliografice:

163-Negru, Schuster, Moise 2000, p. 9.


164-Negru 2003; Negru, Schuster, Bădescu 2008; Negru, Schuster, Bădescu 2009; Negru, Schuster, Ene, Gavrilă 2016, p.126-128.
165 - Pentru campaniile anterioare a se vedea Negru, Schuster, Moise 2000, p. 25-37; Schuster, Negru, 2006, p. 43-64.
166-Pentru campaniile anterioare a se vedea Negru, Schuster, Moise 2000, p. 47-54; Schuster, Negru, 2006, p. 75-86.
168- Pentru aşezarea de tip Militari-Chilia a se vedea Negru, Schuster, Moise 2000, p. 57-134; Negru 2007.
169-Pentru sinteza descoperirilor de tip Ipoteşti-Cândeşti a se vedea Negru, Bădescu, Cuculea-Sandu 2009.
170-Pentru descoperirile din epoca modernă a se vedea Negru, Schuster, Moise 2000, p. 10; Negru, Schuster, Bădescu, Morintz, Comşa 2007, p. 10.
171-Negru, Schuster, Bădescu, Morintz, Comşa 2007, p.10.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO