.
Băneasa | Comuna: Salcia | Judeţ: Teleorman | Punct: Situl roman de la Băneasa | Anul: 2016
Anul:
2016
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Castru
Județ:
Teleorman
Localitate:
Băneasa
Comuna:
Salcia
Punct:
Situl roman de la Băneasa
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Țeican Gigi
Florea Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României
Mirea Pavel Muzeul Judeţean Teleorman
Ştefan Maria Magdalena Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ștefan Dan SC Vector Studio SRL, Bucureşti
Teodor Eugen Silviu Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN:
Raport:

Aşa cum probabil se ştie, între şoseaua naţională Turnu Măgurele – Roşiorii de Vede există două obiective romane înregistrate în LMI (dar ambele clasificate B!), cunoscute îndeobşte drept „castrul mare” şi „castrul mic”. Pe câmpul de 50 de hectare se mai află însă alte două obiective pregnante, o movilă mare spre colţul de NE, la şosea, şi una mai mică, în centrul câmpului. Prima are un diametru d...e 60 de m şi o înălţime de 6 m, a doua – un diametru de 40 m şi o înălţime de 2 m (fiind arată...). Jumătatea de kilometru pătrat a descurajat o cercetare de suprafaţă sistematică, pe toată suprafaţa, trebuind să ne mulţumim deocamdată cu rezoluţiile unor căutări nesistematice, dar relativ acoperitoare.
O primă concluzie ar fi că densitatea de materiale de pe cele două forturi este complet ne-asemenea, frecvenţa artefactelor pe castrul mic fiind de aproximativ zece ori mai mică frecvenţei de pe castrul mare, ceea ce sugerează că cele două obiective nu au fost (strict) contemporane. Un al doilea lucru, observat încă din stadiile incipiente ale cercetării, este frecvenţa foarte diferită a materialelor pe castrul mare, prin comparaţie cu zonele proxime. Pentru a avea termenii obiectivi ai comparaţiei, o cercetare sistematică s-a realizat totuşi în zona laturii de vest a castrului mare, pe o lungime de 260 m şi o lăţime de 40 m; diferenţele sunt sugerate la Figura 3. Expresia numerică a diferenţei este cea dintre 3,44 unităţi de calcul pentru extremitatea nordică a perimetrului şi 31,88 unităţi în unele zone centrale.
Deşi pe largul câmp au fost izolate câteva zone (restrânse) cu urme clare de locuire (dar tot cu frecvenţă slabă), la Băneasa nu a fost identificat încă grosul aşezării civile. Vicus-ul, care, în principiu, ar trebui să se afle lângă fortul pe care îl deserveşte, a fost căutat şi la sud de Rusca Fundaţilor, chiar şi pe malul opus al Călmăţului, practic fără rezultat. Ar mai rămâne de căutat pe păşunea aflată la NV de castru, spre sat, unde panta terasei este mai puţin abruptă iar locuirea pare posibilă. Acolo, desigur, sunt disponibile doar mijloacele geofizice.
În legătură cu distribuţia artefactelor romane pe acel câmp ar mai fi de remarcat ceva: deşi nu am reuşit să aducem dovada directă a utilizării movilei mari de către romani (care se află la doar 30 de m de marcajul de graniţă!), în arătură au fost identificate urme (diverse artefacte pierdute) care sugerează un drum care porneşte din partea de nord a castrului mare, îndreptându-se spre movila mare, traseul fiind demonstrat relativ mulţumitor pentru aproximativ jumătate de traseu. În plus, în latura nordică a movilei a fost identificat un perimetru cu certe urme de locuire romană, la distanţă considerabilă de fortul mare (cca 650 m), de o densitate rezonabilă (dar mică), care certifică o zonă de uz (aici militar), evident legată de „turnul” natural de lângă troian.
O altă preocupare a fost evaluarea stării de conservare a castrului mare. Problema este prezentată ca preambul la săpătura cu caracter sistematic, în secţiunea rezervată.

Bibliografie:

Eugen S. Teodor, De pază pe Limes Transalutanus, în Arheologia peisajului şi frontierele romane, E.S. Teodor (ed.), Târgovişte: Cetatea de Scaun, 2016, 67-96. Vezi şi website-ul de proiect, unde volumul poate fi descărcat: http://www.limes-transalutanus.ro/simpozion2015.html.


Vezi şi raportul de etapă (2016), publicat din 5 decembrie 2016 pe website-ul de proiect, cu mai multe detalii decât acest raport sumar (http://www.limes-transalutanus.ro/rapoarte/raport_etapa3.html).

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO