Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Anul: 2016

Anul   2016
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I î.Hr. – I d.Hr.);
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană timpurie;
Epoca romană
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Aşezare urbană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Sector   Sector extra muros Poarta Mare – Turnul Mare
Toponim   Histria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostol Virgil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bâltâc Adela responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul Muzeul Naţional de Istorie a României
Paraschiv-Grigore Eugen Marius Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    62039.01
Raport Obiectivul general al campaniei 2016 a fost continuarea cercetărilor în zona dintre tunul F şi Turnul Mare ale incintei romane-bizantine, zonă în care părea să se configureze un nou edificiu şi alte complexe.
Surprinderea în caseta I1 a unui nou zid adosat la o bordură din calcar şi a două plăci, fac posibilă aducerea în discuţie a existenţei în această zonă a unei porţiuni dintr-o nouă stradă?, ceea ce confirmă ipoteza noastră formulată anterior despre un nou edificiu (nr. 3). Din acest edificiu a fost surprins o porţiune din zidul limită de nord (Z55) (nota 43) şi patru ziduri interioare (nota 44) , care delimitează patru încăperi. Încăperea nr. 1, definită de zidurile Z48 şi Z49, surprinsă parţial, avea accesul pe partea de nord, unde a fost constatat un prag (L =1,44 m, l = 0,46 m), realizat dintr-un bloc de calcar şi prevăzut cu un căuş (0,18 ×0,07 m) în zona estică, cel mai probabil pentru susţinerea uşorului uşii. Nivelul de călcare consta dintr-un pavaj realizat din plăci de calcar de mari dimensiuni (cuprinse între 0,50 × 0,60 m pânâ 1,60 × 0,60 m) dispuse pe o substructură realizată din straturi succesive de nisip cu scoici (cca 10 cm) şi lut bătătorit (15–17 cm).
Peste acest pavaj a fost surprins un strat consistent de dărâmătură şi un perete din cărămizi legate cu mortar prăbuşit în interior. După modul de dispunere a acestuia, este de presupus că făcea parte din zidul de sud al încăperii. Suntem de părere că o parte a situaţiei este distrusă odată cu ridicarea Turnului Mare al cetăţii târzii, iar ulterior de o săpătură mai veche practicată de-a lungul turnului . (nota 45)Încăperea nr. 2 este definită de zidurile Z47, Z48, Z49 şi Z53, dintre care Z53 pare că apare într-o perioadă ulterioară fiind o recompartimentare a spaţiului. Nu a fost surprins un nivel de călcare, ci doar substructura acestuia, realizată dintr-un strat de pietre, calcare şi şisturi nivelate cu straturi succesive de nisip şi lut. În colţul nord estic al încăperii a fost surprinsă şi cercetată o groapă, anterioară ridicării zidurilor încăperii. Încăperea nr. 3 este definită de Z47 şi Z53, şi aşa cum am mai spus, este o recompartimentare a încăperii nr. 2.
Nivelul de funcţionare consta dintr-un pavaj realizat din şisturi şi calcare (de dimensiuni medii) prelucrate. Şi această zonă suferă în urma construirii Turnului Mare, dar şi a săpături anterioare, de aceea este foarte greu de precizat dacă blocul din calcar de mari dimensiuni (1,80 × 0,50 m) care suprapune o parte a pavajului este dislocat cu ocazia săpăturii sau a construirii Turnului. Încăperea 4 este definită de zidurile Z47, Z54 şi Z44. Fiind posibilă cercetarea unei suprafeţe mai mari din această încăpere, aici a fost surprins un nivel consistent de dărâmătură, care consta din material tegular specific acoperişului (tegulae şi imbices), bârne carbonizate şi diverse piese din fier folosite la îmbinare acestora, o cantitate foarte mare de lut ars, cel mai probabil de la pereţi (unele fragmente având şi amprentele de la nuiele sau alte materiale vegetale folosite), chirpici întregi sau fragmentari, mai rar cărămizi. Pe întreaga suprafaţă a încăperii au fost descoperite foarte multe fragmente ceramice şi chiar piese întregi (un urcior, vase miniaturale) şi şase amfore in situ, dispuse pe întreaga suprafaţă a încăperii. Mai este de menţionat şi surprinderea unei amprentă din lemn carbonizat de formă circulară, cel mai probabil un recipient din lemn pentru depozitarea de grâne.
În exteriorul edificiului, respectiv la nord, a fost surprinsă o bordură (formată din două placi din calcar aşezate vertical) şi trei plăci adosate acesteia, ceea ce indică o cale de acces (stradă). Starea de conservare a acestor plăci este foarte precară, fiind vorba de calcare de Babadag, care se exfoliază foarte uşor. Strada este suprapusă de un strat consistent de dărâmătură, asemănătoare cu cea din încăperea 4 a edificiului nr. 3. S-a constatat faptul că această stradă este demontată spre vest, încă din antichitate. Cercetarea nu a fost finalizată nici în interiorul nici în exteriorul edificiului nr. 3.
Rezumat
English Abstract This campaign’s objectives were the investigation of the area between the F tower and Big tower of the Late Roman defense wall. There is a new building (no. 3), and we researched parts of the 4 rooms. The destroyed layers were dig, in some rooms there were find functional level (stone pavement) or the substructure of the functional level. North of the building no 3 there are fragments of a new street.
Bibliografie
Note Bibliografice 42) Despre cercetările din acest sector, vezi Paul Damian, Adela Bâltâc, Date preliminare despre cercetările arheologice din sectorul extra muros Poarta Mare – Turnul Mare (2000–2004), SCIVA 54–55, 2003–2004, p. 131–147 cu completările din CCA 2006, p. 195–197; CCA 2007, p. 198–200; CCA 2008, p. 165–166; CCA 2009, p. 134–135; CCA 2014, p. 63–64; CCA 2015, p. 80–81.
43) Z 55 orientat E-V, perpendicular pe Z47, construit din blocuri mari de calcare, şisturi şi pietre legate cu mortar; dimensiuni L = 4 m, l = 0,60m, hsurpinsă = 0,63 m
44) Pentru aceste ziduri, vezi CCA 2015, p. 81, nota 58.
45) Această secţiune este dispusă de-a lungul Turnului, fiind surprinsă în ambele casete (J1 şi J2), având o lungime de cca 10 m şi o lăţime probabil de 1 m, din umplutura secţiunii au fost excavate foarte multe pietre şi fragmente ceramice specifice secolelor V–VI p. Chr., precum şi o şină din fier de la vagoneţii cu care se evacua pământul din cetate din vremea lui Vasile Pârvan până în anii 60 ai secolului XX.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
Histria-Sector-PoartaMare-TurnulMare
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2016. Raportul nr. 36, Istria.<br /> Sectorul Histria-Sector-PoartaMare-TurnulMare.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2016/036-Istria-CT-Punct-Cetatea-Histria-3-sectoare/Histria-Sector-PoartaMare-TurnulMare/fig-1-3.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2016. Raportul nr. 36, Istria.<br /> Sectorul Histria-Sector-PoartaMare-TurnulMare.<br /><a href='http://foto.cimec.ro/cronica/2016/036-Istria-CT-Punct-Cetatea-Histria-3-sectoare/Histria-Sector-PoartaMare-TurnulMare/fig-2-2.JPG' target=_blank>Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă</a>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu