.
Stejaru | Judeţ: Tulcea | Anul: 2015
Anul:
2015
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Tulcea
Localitate:
Stejaru
Comuna:
Stejaru
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Alexandru Popa Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Carboni Vanessa l’Università degli Studi di Sassari, Sardegna, Italia
Iacob Mihaela Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Inculeț Ion Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova
Kucsinschi Linca Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Nuțu George Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Paraschiv Eugen Dorel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Proca Ion Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova
Talmaţchi Cristina Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Talmaţchi Gabriel Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN:
Raport:

Comuna Stejaru
Dintre siturile de pe raza comunei Stejaru, de o atenţie deosebită au beneficiat cele din punctele Valea Cavaculei şi Abazaua.
De o parte şi de alta a pârâului Cavacula, la NV de localitatea Vasile Alecsandri a fost identificată o aşezare de epocă romană (sec. II-IV p. Chr.). În perimetrul aşezării, în zona central-vestică, a putut fi observat un cuptor ce a servit la arderea materialul...ui tegular. Cu ani în urmă, aici a fost identificat un apeduct roman. La V de aşezare se găseşte o necropolă tumulară.
În punctul Abazaua, la SSE de satul Vasile Alecsandri, pe un promontoriu mărginir de cursurile a două pâraie la V şi la E, până la confluenţa acesora, a fost identificată o aşezare romană (sec. II-III p. Chr.) suprapusă de una mediobizantină (sec. XI-XII). La confluenta pâraielor a fost observat, în urmă cu mai mulţi ani, un apeduct roman, din tubuli ceramici.
Ceramica romană din punctul Abazaua, foarte bogată, constă în:
- veselă de masă pergameniană (formele Hayes 1, 2 şi 3 Candarli), moesică (produsă în atelierele din teritoriul oraşului Nicopolis ad Istrum), nord-pontică şi locală;
- amfore Dressel 24, Kapitan II, Proto LR 3, amfore de masă, ulcioare amforoidale;
- ceramică de masă şi de băut de factură locală.
La ceramică se adaugă o piatră de râşniţă.
Ceramica mediobizantină este reprezentată, aproape în exclusivitate, prin vase-borcan.
În toamna anului 2015 a fost realizată o ridicare topografică a promuntoriului cu cele două aşezări.
Ulterior s-au efectuat cercetări geomagnetice în zona de SV a promontoriului, pe o suprafaţă de 18.000 mp. (cinci carouri cu latura de 60 m).
Imaginea procesată pe baza datelor din Gridul 1 se remarcă printr-o serie de anomalii de natură non-arheologică. Astfel în prima coloană de carouri (0-10 m) se observă o serie de cel puţin 18 anomalii circulare cu diametrul de circa 1-1.2 m şi valori magnetice ridicate. În afară de acestea, mai remarcăm o serie de anomalii magnetice de tipul „bi-poli” metalici, distribuiţi pe suprafaţa gridului. Aproximativ în centru, se observă pe o suprafaţă de circa 15 x 25 m o aglomerare de anomalii cu valori deopotrivă pozitive şi negative. După părerea mea acestea ar putea reprezenta urmele unei construcţii, deşi din lipsa urmelor unor zidării respectiv compartimentări interioare – această apreciere rămâne una nesigură. Se mai remarcă o anomalie circulară cu diametrul de circa 1.5-2 m, care ar putea reprezenta urmele unei gropi de dimensiuni mari, sau eventual a unei fântâni.
Gridul 2 a fost adosat la sud de cel precedent. Şi aici sunt prezente acele şiruri de anomalii circulare cu diametrul de circa 50 cm. Numărul aşa zişilor „bi”-poli metalici este mai mic de cât în primul grid. Se remarcă şi o serie de anomalii care ar putea avea origine/natură arheologică. Unele dintre ele, ca de exemplu cele cinci aglomeraţii de anomalii din colţul sus-dreapta (sud-vest) ar putea face parte dintr-o clădire cu latura lungă de circa 20 m.
Din cele nouă colţuri ale carourilor perimetrului 1 au fost prelevate profile de sol, cu carotiera. Studierea acestor profile e în curs.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO