Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Polovragi | Judeţ: Gorj | Punct: Mănăstirea Polovragi | Anul: 2007

Anul   2007
Epoca
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Mănăstire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Gorj
Localitate   Polovragi
Comuna   Polovragi
Punct
Mănăstirea Polovragi
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Hortopan Dumitru Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj
Marinoiu Vasile responsabil Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj
Cod RAN    81399.03
Raport Mănăstirea Polovragi cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Polovragi datează de la începutul sec. XVI (1505) şi refăcută din temelii în timpul domniei lui Matei
Basarab, de logofătul Danciu Pârâianu din Mileşti în anii 1647¬1648. A fost zugrăvită în frescă în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1698-1705), de o echipă de zugravi din şcoala de la Hurezi, în frunte cu Istrate, Constantinos ş.a. Chiliile au fost refăcute parţial în 1854 şi 1982. Se mai păstrează pivniţa şi chiliile originare de pe latura vestică, precum şi o parte din zidul de incintă. Mănăstirea a fost metoh al mănăstirii Hurezi, în grija căreia a dat-o Constantin Brâncoveanu după ce a răscumpărat- o de la Muntele Athos căreia îi fusese închinată la 1648.
În anul 2007, ca urmare a începerii restaurării picturii în biserica mare, s-a amenajat un paraclis pe latura de N a chiliilor, în fostul depozit centralizat de obiecte de patrimoniu. Tot în acest an s-a luat iniţiativa racordării acestui paraclis şi bisericii mari la încălzirea centrală, prin instalarea unei centrale pe lemne. În vederea realizării acesteia s-a trasat o secţiune, pentru îngroparea unor conducte, între paraclis şi biserică. Secţiunea are dimensiunile de 16 x 0,60 m şi o ad. de 0,85 m. În mijlocul acestei secţiuni, la ad. de 0,40 şi 0,50 m, s-au descoperit două trasee de conducte de aducţiune a apei, realizate din tuburi de ceramică, având trei dimensiuni: primul - L 34 cm, dmare 15 cm şi dmic 13 cm, al doilea - L 30 cm, dmare 13 cm, dmic 8,5 cm, iar cel de-al treilea, care este fragmentar, are L de 38 cm, dmare 14 cm şi dmic 10 cm. S-au mai descoperit fragmente ceramice de farfurii smălţuite şi nesmălţuite, oale, străchini etc.
Toate datează de la sfârşitul sec. XVIII şi din prima jumătate a sec. XIX.
S-a trasat şi o altă secţiune în jurul bisericii pentru montarea unui paratrăsnet, având dimensiunile de 30 x 0,60 m şi ad. de 0,80 m. Şi aici s-au descoperit fragmente de vase ceramice.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie Alexandru Ştefulescu, Goijul istoric şi pitoresc, 1906, p. 141¬156.
Alexandru Ştefulescu, Mănăstirea Polovragi, 1906, p.158.
Paul de Alep, Călătoriile...
Ştefan Andreescu, Data zidirii Polovragilor, MO 15, 1963, 11-12, p. 922-925.
Ştefan Andreescu, Ctitorii de la Polovragi, MO, 1964, 3-4, p. 231-235.
Nicolae Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România, I Tara Românească, vol.2, Craiova, 1970, p.507-508.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu