|
Anul |
1983 - 1992 |
|
Epoca |
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Monumente - Restaurare
|
|
Perioade |
|
|
Categorie |
Religios, ritual şi funerar
|
|
Tipuri de sit |
Biserică
|
|
Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
|
Judet |
Argeş |
|
Localitate |
Câmpulung |
|
Comuna |
Câmpulung |
|
Punct |
Biserica Fundeni, Mănăstirea Negru Vodă, Pescăreasca/Jidova |
|
Sector |
|
|
Toponim |
|
|
Persoane implicate și instituții |
| Nume | Prenume | rol | Instituție |
| Băjan |
Adrian |
|
Institutul "Traian Vuia" din Timişoara |
| Cantacuzino |
Gheorghe I. |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Cioflan |
Theodor |
|
Muzeul Județean Argeș, Piteşti |
| Cristocea |
Spiridon |
|
Muzeul Județean Argeș, Piteşti |
| Gheorghe |
B. |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mârțu |
Flaminiu |
|
Universitatea din Piteşti |
| Mavrodin |
Teodor |
|
Muzeul Județean Argeș, Piteşti |
| Petolescu |
Constantin |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Trâmbaciu |
Teodor |
|
Muzeul Județean Argeș, Piteşti |
|
|
Cod RAN |
13506.03
13506.02
13506.04
|
|
Raport |
A. "Biserica Fundeni"; biserică, sec. XV; necropolă, sec. XV- XVIII.
Cercetările arheologice efectuate în interiorul actualului lăcaş, care datează de la sfârşitul sec. XVIII, au dus la descoperirea fundaţiilor vechii biserici (Fundeni I ). Biserica Fundeni I, compusă numai din altar şi naos, a fost o construcţie de plan dreptunghiular, cu absida decroşată. Potrivit materialului arheologic descoperit, acest edificiu a fost construit în al treilea sfert al sec. XV. În interior au fost descoperite 10 morminte ce au aparţinut unor bărbaţi, femei şi copii. Inventarul funerar descoperit, datând din sec. XV-XVIII, este constituit din monede, inele, cercei, mărgele, vase din sticlă şi ceramică. Materialul este depus la Muzeul Câmpulung Muscel.
Cercetări sistematice - 1988.
B. "Curtea Domnească" - Ansamblul Mănăstirii "Negru Vodă";
Descoperirea fundaţiilor primei biserici şi a unei părţi a zidurilor din piatră făţuită au scos în evidenţă proporţiile şi calităţile arhitecturale ale ctitoriei lui Basarab I, afirmare a prestigiului autorităţii domneşti. Din aceiaşi perioadă a sec. XIV s-au descoperit urme de fortificaţii - un puternic val cu şanţ - resturile zidului de împrejmuire a bisericii şi, în partea de nord-vest a ansamblului, părţi ale unei impunătoare construcţii de piatră, din păcate acoperită în cea mai mare parte de construcţii moderne. S-au elucidat probleme ale evoluţiei ansamblului arhitectural transformările suferite după întemeierea mănăstirii în timpul lui Matei Basarab, precizând datarea construcţiilor păstrate: casele egumeneşti şi turnul clopotniţă în diferite etape ale sec. XVII, casele domneşti din partea de nord-vest, zidul de incintă şi biserica bolniţei în sec.XVIII. S-au obţinut date privind activitatea meşteşugărească - un atelier de prelucrare a aramei, precum şi asupra prăvăliilor şi hanului mănăstirii, ridicate în partea de est în timpul lui Matei Basarab şi distruse în 1737.
Cercetări sistematice; 1975-1977, 1981-1982, 1984
C. "Pescăreasa", Valea Jidovei; Castrul roman de piatră.
Obiectivele cercetate din castrul de piatră (punctul "Jidova") au fost: porta praetoria, porta principalis dextra şi porta principalis sinistra; de asemenea, s-au identificat două noi turnuri de curtină (pe traseul dintre portae principales şi latura de sud a castrului); s-au efectuat trei secţiuni prin sistemul defensiv (pe latura de sud şi pe cea de vest) (agger-ul măsoară la bază până la 5 m; în exterior se află două fossae - prima cu deschiderea de 7,50 m şi adâncimea de 2,30 m, cealaltă cu deschiderea de 3,50 m şi adâncimea de 1,20 m - 1,30 m). Aceste rezultate sunt în curs de publicare (Studii şi comunicări, Piteşti). Din 1990 s-a început cercetarea barăcilor din retentura dextra. În anii 1987-1989 s-au făcut cercetări în castrul de pământ (rezultatele vor fi publicate într-un raport separat). Materialul se găseşte la Muzeul judeţean Argeş şi Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" - Bucureşti.
Cercetări sistematice - 1983-1988, 1990-1992
|
|
Rezumat |
|
|
English Abstract |
|
|
Bibliografie |
Gh. I. Canatacuzino, Sp. Cristocea, T. Mavrodin, Şt. Trâmbaciu, Muzeul Câmpulung Muscel. Studii şi comunicări, 1, 1981, p.23-29; Gh.I. Cantacuzino, SCIVA, 32, 1981, 1, p.131-139; idem, CercetArhBuc, 7, 1984, p.199-206.
C. C. Petolescu, T. Cioflan, RMM, 2, 1988; idem, Argessis, 7, Piteşti, 1995.
|
|
Note Bibliografice |
|
|
Sursa |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Limba |
RO |
|
|
