Acţiunea de identificare şi cartare a siturilor din hinterlandul Cetăţii Noviodunum, a continuat în anul 2017, fiind avute în vedere zonele de la SV şi V de oraşul Isacccea. În zona situată la sud de cetate, unde există un întins complex pomicol gestionat S.C. Fruvinis S.A. Isaccea se derulează un proiect de restructurare, care în prima etapă cuprinde defrişarea unor suprafeţe, urmată de plantare, perimetrare ş...i îngrădire suprafeţe de teren. Prin realizarea gardului, care împrejmuieşte aproximativ 500 de hectare, nu a mai fost posibil accesul şi realizarea de observaţii în această zonă. Având în vedere datele culese în ultimii ani, am realizat procesarea acestor informaţii şi integrarea într-un program GIS. Colectivul de cercetare al Şantierului Arheologic Cetatea Noviodunum a realizat începând cu anul 2009, cercetări arheologice de teren în teritoriul oraşului Isaccea, pentru a identifica şi carta aşezările şi necropolele atribuite diferitelor perioade istorice. Cercetarea arheologică de teren, a constituit unul din obiectivele prioritare în cadrul proiectului Noviodunum 2000 (2020), fiind identificate un număr mare de situri, care acoperă întreg palierul cropologic de la neolitic la epocă modernă. Plecând de la o platformă software open source fost dezvoltată o soluţie de gestionare a datelor. Prin acest proiect ne-am propus constituirea unei baze de date spaţiale, care poate reprezenta un instrument necesar Prin procesarea datelor în sistem GIS/SIG (Sistem Informaţional Geografic), s-a urmărit realizarea unui sistem integrat de gestionare a informaţiei, din domeniul arheologiei, prin intermediul unor baze de date spaţiale, care poate reprezenta un instrument necesar pentru organizarea şi arhivarea pe termen lung a datelor şi informaţiilor rezultate în urma investigaţiilor arheologice de teren. Situaţia suprafeţei de teren în care a fost evidenţiate elemente de patrimoniu arheologic şi amplasarea punctelor de interes arheologic, au fost evidenţiate pe baza unor strate tematice vectoriale şi a ortofotoplanurilor proiectate în sistem de coordonate Stereo 70. Datele obţinute în teren cu ajutorul GPS-ului în sistem de sistem de coordonate de referinţă (CRS) geografic (lat/long) pe datum WGS 84 (World Geodetic System 1984) cu codul EPSG 4326 (https://www.epsg-registry.org/), de către colegii de la Muzeul de Istorie şi Arheologie. Unde datum-ul reprezintă un cadru de referinţă pentru determinarea locaţiilor pe suprafaţa pământului (determinată în funcţie de poziţia relativă faţă de centrul elipsoidului de referinţă a Terrei). IOGP’s EPSG Geodetic Parameter Dataset reprezintă un set de date întreţinute de membrii IOGP (International Association of Oil & Gas Producers, http://www.iogp.org/geomatics) prin intermediul Geodesy Subcommittee of the Geomatics Committee. Acronimul EPSG provine de la European Petroleum Survey Group. Acesta a fost o organizaţie ştiinţifică europeană de specialiştii care lucrează în geodezie aplicată, topografie şi cartografie legate de explorarea petrolului preluată de IOGP. Aceste date au fost importate în format *.gpx în aplicaţia Quantum GIS (QGIS) versiunea 2.16.2 şi convertite în format shapefile şi sistem coordonate Stereo 70 versiunea 2008 (cod EPSG: 3844). Astfel, prin intermediul acestei aplicaţii s-a reuşit extragerea de date vectoriale în format de tip punct. Ulterior, tot prin intermediul aplicaţiei Quantum GIS s-a reuşit, prin selectarea şi exportul datelor vetoriale, obţinerea datelor vectoriale sub formă de vectori de tip polilinie şi vectori de tip poligon. Astfel, datele vectoriale au fost, în final, stocate în trei tipuri de fişiere shapefile, corespunzătoare celor trei tipuri de date geometrice vectoriale, astfel: shapefile cu vectori de tip punct, shapefile cu vectori de tip polilinie şi shapefile cu vectori de tip poligon. Datele asociate vectorilor de tip punct, cuprind: tracking point (punctele de culegere a coordonatelor cu receptorul GPS) şi alte date de tip punct obţinute pe baza a ortofotoplanurilor (proiecţie Stereo 70). Seturile de date asociate vectorilor de tip punct au fost împărţite astfel: coordonate ce definesc puncte de interes arheologic (puncte în care au fost identificate piese arheologice) şi coordonate ce delimitează perimetre de interes arheologic (aşezări, necropole, tumului ş.a.). Shapefile cu vectori de tip poligon au fost utilizate pentru delimitarea perimetrelor (a siturilor) de interes arheologic, iar shapefile cu vectori de tip polilinie au fost folosiţi pentru vizualizarea datelor legate de căile de acces şi cursuri de apă, în zona studiată. Pentru realizarea acestora s-a creat, într-o primă fază, un fişier shapefile cu vectori de tip punct, iar apoi, folosind opţiunea VertexEdit s-au corectat eventualele abateri induse de GPS pentru fiecare vector punct prin folosirea informaţiilor oferite de ortofotoplan. A rezultat un fişier în care au fost incluse toate punctele identificate în teren, atât cele ce definesc punctele de interes arheologic, cât şi cele ce definesc perimetre de interes arheologic, în mod nediferenţiat. Apoi, după importarea ortofotoplanului, georeferenţiat în sistem Stereo 70, ca strat de fundal, datele obţinute anterior au fost exportate într-un shapefile cu vectori de tip punct, folosindu-se opţiunea de export cu inserarea atributelor geometrice. Acest din urmă fişer a fost folosit pentru a înlocuii fişerul obţinut anterior. A rezultat un shapefile ce are în fişierul DBF (fişier tip bază de date ce conţine atributele pentru shapefile) ataşat două câmpuri noi: XCOORD şi YCOORD, ce conţin coordonatele în proiecţie Stereo 70 versiunea 2008 a fiecărui punct. Astfel, s-au obţinut punctele ce delimitează, în coordonate Stereo 70 versiunea 2008, perimetrele de interes arheologic. Apoi, aceste puncte au fost unite şi a rezultat un fişer shapefile cu vectori de tip poligon ce delimitează perimetrele de interes arheologic. Acest fişier este exportat folosindu-se opţiunea de export cu inserarea atributelor geometrice şi rezultă un nou shapefile ce are inclus în fişerul DBF (cu atribute) ataşat, două câmpuri: AREA (conţine suprafaţa în m2) şi PERIMETER (conţine perimetrul în metri). Pe baza câmpului AREA, prin împărţirea suprafeţei în metri pătraţi a poligonului la 10.000 (prin unealta Open field calculator), se obţine câmpul AREAHA ce conţine suprafaţa în hectare. După realizarea acestor etape, s-a trecut la extragerea datelor cu privire la formatul fişelor din Repertoriul Arheologic Naţional (R.A.N.) şi la modificarea capetelor de tabel din fişierele tip bază de date (*.dbf) în sensul prevăzut de acestea. Modificarea (alterarea) structurii tabelelor tip bază de date s-a realizat folosind aplicaţia LibreOffice Calc (Figura 3). Următorul pas l-a reprezentat trasarea zonelor de protecţie, pe baza opţiunii de generare a zonelor tampon. Trasarea zonelor de protecţie s-a realizat, prin selectarea unei zone tampon o rază stabilită, astfel: - 50 metri faţa de locul descoperirii, în cazul în care descoperirea s-a făcut ca urmare a cercetărilor de arheologie preventivă, sau pentru puncte şi situri de interes arheologic neincluse în lista monumentelor; - 500 metri faţă de punctul, sau situl de interes arheologic inclus în lista monumentelor şi situat în extravilan; - 200 metri faţă de punctul, sau situl de interes arheologic inclus în lista monumentelor şi situat în intravilan. După obţinerea zonelor de protecţie, a căror date sunt stocate în shapefile cu vectori de tip poligon, se extrag vertexi în fişiere shapefile cu vectori de tip punct. Apoi, ambele tipuri de fişiere sunt exportate folosindu-se opţiunea de export cu inserarea atributelor geometrice. Rezultă două noi tipuri de fişiere shapefile ce au incluse în fişerul DBF (cu atribute) ataşat, câmpurile AREA (conţine suprafaţa în m2) şi PERIMETER (conţine perimetrul în metri), respectiv XCOORD şi YCOORD (ce conţin coordonatele în proiecţie Stereo 70 a fiecărui punct). Distribuţia materialui arheologic s-a realiza pe baza unui grid vectorial realizat în QGIS folosind extensia ”Tom.bio OSGR (Ordnance Survey grid references) Tool” (http://www.tombio.uk/qgisplugin). Realizarea bazei de date Următorul pas l-a reprezentat instalarea aplicaţiei gestionare a bazelor de date PostgreSQL. Această aplicaţie este disponibilă gratuit sub o licentă open source de tip BSD. Dezvoltarea PostgreSQL nu este controlată de nici o companie, dar se bazează pe o comunitate răspândită pe tot globul. La acestă comunitate se adaugă şi câteva companii implicate în dezvoltarea unor aplicaţii de gestionare, bazate pe interfeţe grafice (GUI), a bazelor de date PostgreSQL. Câteva din caracteristicile PostgreSQL, ce au determinat alegerea acestei aplicaţii, sunt următoarele: • dimensiunea maximă a bazei de date: nelimitată; • dimensiunea maximă a unei tabele: 32 TB; • dimensiunea maximă a unei înregistrări: 1,6 TB; • dimensiunea maximă a unui câmp: 1 GB; • număr maxim de înregistrări într-o tabelă: nelimitat; • număr maxim de coloane într-o tabelă: 250 - 1600 (în funcţie de tipul coloanelor). După instalarea şi configurarea PostgreSQL, s-a trecut la instalarea aplicaţiei PostGIS, aplicaţie destinată "injectării" într-o bază de date PostgeSQL datelor stocate în shapefile şi nu numai.