.
Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate | Anul: 2017
Anul:
2017
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Locuire militară
Județ:
Tulcea
Localitate:
Isaccea
Comuna:
Isaccea
Punct:
Cetate
Toponim:
Noviodunum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Honcu Ştefan Institutul de Arheologie Iaşi
Mocanu Marian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Munteanu Lucian
Stănică Aurel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Cod RAN:
Raport:


Ceramica fină, cu slip roşu este constituită dintr-un eşantion alcătuit din 57 fragmente ceramice provenind din variate centre de producţie. Atelierele micro-asiatice sunt atestate prin vesela produsă la Çandarlî (ESC). În lotul de la Bazilica II am identificat 6 fragmente de baze şi buze ce aparţin formelor Atlante H1/2, 5 fragmente ale formei Atlante H3, dar şi două fragmente timpurii produse în atelier...ele menţionate (Atlante L9 şi Atlante L19, specifice celei de-a doua jumătăţi a secolului I p.Chr.). Ceramica produsă în atelierele din zona bazinului pontic este inventariată prin 32 de fragmente, marea lor majoritate aparţinând fie farfuriilor cu buza arcuită fie farfuriilor cu buza verticală. Toate aceste forme sunt specifice secolelor II – III. Ceramica cu firnis roşu produsă în partea occidentală a Imperiului este prezentă printr-un fragment de mortarium (Dragendorff 43) produs probabil în atelierele din Moesia Superior şi două fragmente produse în atelierele est-gallice (Dragendorff 37 şi un frgment atipic decorat în stilul cut glass). La acestea se adaugă 3 fragmente de veselă fără slip, un fragment încadrat în epoca elenistică, un fragment specific primei jumătăţi a secolului al VI-lea p.Chr. produs în atelierele foceene şi 4 fragmente ceramice neidentificate.
Materialul amforic analizat în rândurile de faţă, descoperit în sectorul Bazilica II, se prezintă ca un lot compact, de amfore datate în epoca romană timpurie, la care se adaugă un lot, redus din punct de vedere procentual, din perioada romano-bizantină. Astfel, au fost identificate 24 de tipuri de amfore şi un tip de capace (acestea sunt confecţionate din panse de amforă refolosite). Din cele 24 de tipuri identificate, 16 sunt specifice perioadei romane timpurii şi opt antichităţii târzii. Din zona pontică provin tipurile de amforă: Dressel 2-4 (produse la Heracleea şi Sinope), Selov B, Selov C, Selov F, ulcioare amforoidale, Zeest 69, amfore nord pontice pentru transportul produselor din peşte, amfore de masă pentru acelaşi tip de produs (confecţionate în zona bosporană), tipul B Sin III, Zeest 100 şi tipul Kuzmanov 15. Din zona egeeană sunt prezente următoarele tipuri de amforă: Proto Kapitan 2, Dressel 24, Agora M 273, Cilindrică egeeană, Agora G 199, Pseudo-rodiene, Troesmis X şi câteva amfore necunoscute, iar din zona orientală tipurile Late Roman Amphora 2, Late Roman Amphora 1 şi Antonova 9. Din categoria amforelor locale, de masă, a fost identificat un singur tip. În categoria amforelor „deosebite” am inclus un tip de amforă elenistică, produs, cel mai probabil, în zona egeeană a cărei prezenţă în cadrul descoperirilor, pe teritoriul cetăţii nu este insolită, astfel de recipiente fiind descoperite şi în alte puncte. De asemenea, a fost identificat şi un singur tip de capac, confecţionat, eventual, local din panse de amfora (Fig. 5).Din punct de vedere numeric cele mai întâlnite sunt amforele produse în zona de nord, vest şi sud a Mării Negre urmate fiind de recipientele produse în teritoriul egeean. Din zona Orientală a Imperiului ne provin trei tipuri de amforă pentru transportul uleiului şi vinului, dar care sunt prezente într-un procentaj scăzut, de doar 4% din totalul descoperirilor. Acest lucru poate fi explicat prin distrugerea de către Dunăre a nivelurilor romane târzii, interval de timp în care se încadrează şi descoperirile noastre (Fig. 6).
Produsele transporte în amforele descoperite în sectorul Bazilica II erau utilizate pentru transportul de vin, ulei şi produse din peşte (Fig. 7). Procentual se remarcă prezenţa amforelor care aveau ca principal produs transportat vinul, urmate de cele pentru produsele din peşte şi ulei. Chiar dacă pe primul loc se situează amforele în care se transporta vin, capacitatea acestora nu este foarte mare în raport cu numărul lor, amforele aparţinând tipurilor Selov B şi C, cele mai numeroase în cadrul descoperirilor, au un volum scăzut.
Ceramica de bucătărie descoperită în acest punct nu este foarte numeroasă, ba am puteam spune că este prezentă într-un procentaj foarte scăzut. Însă, chiar şi aşa, remarcăm prezenţa importurilor din zona egeeană, a cratiţelor incluse în tipul Knossos II. Confecţionate pe plan local, identificate prin câteva exemplare, sunt oalele, tigăile şi capacele. Tot în grupa ceramicii de bucătărie (locale ori importuri provenite din spaţiul est-carpatic?) sunt două oale carpice folosite, probabil, pentru depozitare.
Cele 12 opaiţe din Bazilica II, din păcate niciunul păstrat întreg, aparţin tipurilor Loeschcke IV, VIII şi IX, cu datări cuprinse între jumătatea sec I p.Chr. şi sfârşitul sec. III, poate începutul sec.IV p.Chr. Remarcăm aici varietatea formelor şi calitatea deosebită a pieselor
Din analiza materialului ceramic descoperit în acest sector putem spune ca avem de-a face cu un lot ceramic compact ce se datează în perioada secolelor I-III p. Chr. la care se adaugă puţinele descoperiri ce se încadrează în perioadă veacurilor V-VI p. Chr.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO