Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Mehadia | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: La Zidine (Cetate) | Anul: 2017

Anul   2017
Epoca
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Caraş-Severin
Localitate   Mehadia
Comuna   Mehadia
Punct
La Zidine (Cetate)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Glicheria Regep Simona Daniela Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Bunoiu Victor Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Rogozea Octavian Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Cod RAN    53283.01
Raport Cercetările arheologice din anul 2017 s-au desfăşurat în luna august şi au fost de scurtă durată, ele efectuându-se în sectorul porţii de nord a castrului de la Mehadia (porta praetoria). Cercetările au fost realizate cu ajutorul voluntarilor, colegi şi studenţi ai Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, de la Universitatea de Vest din Timişoara. Până acum au mai fost cercetate porţile de sud şi est, iar între anii 2009-2010 au fost realizate cercetări la poarta de nord a castrului de la Mehadia. Terenul pe care este amplasat castrul de la Mehadia, este în proprietate particulară şi ca atare suprafaţa castrului este mult deranjată de lucrările agricole curente. În acest an s-a urmărit finalizarea cercetării porţii de nord, prin identificarea şi dezvelirea turnului de est pentru a observa stratigrafia din interiorul turnului şi de a stabili dimensiunile sale. În acest scop a fost efectuată o casetă de dimensiuni 6 x 3 m, orientată est-vest.
Pentru faza de piatră a castrului a fost identificată doar ultima fază de locuire databilă în epoca romană târzie. Urmele turnului respectiv, conservate arheologic, au fost surprinse parţial, pe laturile de sud, est şi vest. Zidurile de est şi cel de vest au fost construite din piatră de carieră (andezit) şi de râu legate cu mortar; se păstrează doar două rânduri de piatră, în adâncime. Zidul de sud este de asemenea, construit din piatră de carieră (andezit) şi râu, care sunt legate cu pământ; se păstrează un singur rând de piatră. Lăţimea zidurilor era de 0,50 m. Lăţimea turnului este de 3,50 m. În construcţia turnului se constată folosirea unor blocuri din piatră roşie de andezit provenind de la o carieră locală, utilizată în refacerile castrului din epoca romană târzie.
Stratigrafia din interiorul turnului este următoarea: 1. – 0 – 0,10 m – humus actual; între m 0-1,15 se observă existenţa unei gropi moderne, ce coboară până la adâncimea de 0,70 m; 2. – 0,10 – 0,25 m – nivel de distrugere din epoca romană târzie; 3. – 0,25 – 0,75/0,80 m – strat de pământ de culoare gălbuie, cu pigmentaţie de mortar şi fragmente de cărămizi; 4. – 0,75/0,80 – 0,90 m – strat negricios cu bucăţi de mortar; 5. – 0,90 – 1,25 m – strat de pământ de culoare neagră-cenuşie în care de observă amprenta unei bârne de lemn cu dimensiunile de 25 x 10 cm; 6. – 1,35 m – 2,05 m – nivel de pământ de culoare neagră-cenuşie cu pigmentaţie de lut galben; în strat se observă amprentele unei bârne din lemn cu dimensiunile de 35 x 10 cm; 7. – 2,05 – 2, 40 m – strat de pământ de culoare cenuşie cu pietricele; 8. - 2,40 – 2,60 m – strat de pământ de culoare neagră cu fragmente de cărbune şi cenuşă; 9. – 2,60 – 3,00 m – solul viu.
În afara turnului porţii, spre est (deci, de-a lungul zidului de incintă), între m 3,45-6,00, pe profilul de nord al casetei, a fost surprins agger-ul castrului, cu următoarea stratigrafie: 1. – 0 – 0,10 m – humus actual; 2. – 0,10 - 0,25 m – nivel de distrugere a locuirii din epoca romană târzie; 3. – 0,25 – 0,65/0,75 m – strat de pământ de culoare gălbuie cu pigmentaţie de mortar şi fragmente de cărămizi; 4. - 0,65/0,75 – 1,35 m – strat de pământ de culoare neagră-cenuşie cu multe pietricele; 5. – 1,35 – 1,75 m – nivel de pământ nisipos, de culoare neagră-cenuşie cu pigmentaţie de lut galben; 6. – 1,75 – 2,15 m – strat de culoare negricioasă în care se profilează o groapă de stâlp cu diametrul de 0,60 m; 7. – 2,15 – 2,50 m – strat de lut nisipos, de nivelare; 8. - 2,50 – 2,80 m – strat de pământ de culoare neagră-cenuşie cu fragmente de lemn ars şi multă cenuşă, amenajat pe un pat din piatră de râu, ce reprezintă primul nivel de locuire al castrului din lemn; 9. – 2,80 – 3,00 m - solul viu.
Se constată astfel existenţa a patru etape de refolosire a agger-ului în timpul Provinciei marcate de urme de incendiu şi distrugere, iar ultimul nivel de locuire aparţinând epocii romane târzii este deranjat în bună parte de lucrările agricole curente.
Materialul arheologic descoperit este sărac şi constă din fragmente ceramice şi obiecte din bronz (fibule, monede, aplici), provenit din nivelul ce corespunde locuirii romane din timpul Provinciei.
Rezumat
English Abstract The 2017 archaeological research campaign at Mehadia was a short one and took place in August, focusing on the fort’s northern gate. Students from UVT and volunteers participated as well. The campaign aim was to finalize digs aroung the northern gate, by unveiling its eastern tower and observe its interior stratigraphy. To do so, a 6 x 3 m grid cell was excavated, with an east-west orientation.
Only the fort’s stone phase provided verifiable information, specifically the last datable habitation period – the late Roman era. Red andesite stone blocks, from a local quary. were identified for this phase of the tower’s existence. During the excavation, the fort’s agger was identified on the cell’s northern side. The overall stratigraphy showed the agger had four phases during the time of the province, marked by layers of destruction and soot, while the last utilisation phase was dated to the late Roman era, though it is heavily damaged by intensive agriculture. Archeological material was found in small quantities and consists mostly of pottery fragments and bronze objects (fibulae, coins) dated during Roman Dacia.
Bibliografie
M. Macrea, N. Gudea, I. Moţu, Praetorium. Castrul şi aşezarea romană de la Mehadia, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993.

Doina Benea, Edificiul de cult roman de la Praetorium (Mehadia), Editura Excelsior Art, Timişoara, 2008.

Doina Benea, Istoria Banatului. Antichitatea (Ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu