Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2017

Anul   2017
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I î.Hr. – I d.Hr.)
Perioade
Epoca romană timpurie
Categorie
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Sărătură
Toponim   Istria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bivolaru Alexandra Universitatea Bucureşti
Bottez Valentin Victor responsabil sector Universitatea Bucureşti
Pavel Cătălin Universitatea Paris I, Franța
Vladu Adi Universitatea Bucureşti
Cod RAN    62039.01
Raport

În perioada 1 - 31 iunie 2017, o echipă mixtă formată din membri ai Universităţii din Bucureşti (conf. dr. Valentin Bottez, drd. Adrian Vladu), Universitatea Aix-Marseille (drd. Alexandra Bivola-ru) şi Universitatea Paris 1 (dr. Cătălin Pavel), a desfăşurat prima campanie de cercetare în punctul Sărătură (SAR) de pe Şantierul Arheologic Histria (jud. C-ţa), în cadrul proiectului Geoarchaeology of the ancient harbor of Histria (Danube delta, Romania), finanţat de laboratorul de excelenţă OT-MED (Universitatea Aix-Marseille). Pe lângă membrii echipei, au participat temporar la cercetare Iulia Iliescu (UB), Diana Sonu (UB) şi Kate Mower (University of California).
Cercetarea arheologică în acest punct a fost demarată în urma campaniei de foraje geologice (finan-ţată în cadrul proiectului doctoral Marie Curie COFUND DOC2AMU Environmental Change and Geoarchaeology in the Danube delta since 6000 yrs., coord. prof. dr. Christophe Morhange şi prof. dr. Valerie Andrieu-Ponel, drd. Alexandra Bivolaru) coordonată de prof. dr. Christophe Morhange (AMU), şi a investigaţiilor geofizice efectuate de o echipă a platformei de cercetare interdisciplinară ARHEOINVEST (UAIC), condusă de dr. Andrei Asăndulesei. Sedimentele fine (silturi şi argile) identificate în sondajele efectuate în zona unde ulterior a fost efectuată săpătura sunt complet diferi-te de cele identificate în forajele din imediata apropiere (nisipuri fine şi grosiere), ceea ce ne-a de-terminat să interpretăm această zonă fie ca o porţiune de legătură între Acropolă şi Platoul de Vest, fie ca o colină de dragare. Rezultatele preliminare oferite de sondajele geologice au fost coroborate cu măsurători magnetometrice şi profile GPR. În urma acestei abordări interdisciplinare, am constat că această zonă este de o importanţă majoră pentru înţelegerea evoluţiei urbanistice a Histriei, iar o cercetare arheologică este necesară pentru a discerne între cele două ipoteze - colină de dragare sau zonă de trecere - emise în urma investigaţiilor geologice şi geofizice.
Metodologie
În vederea surprinderii stratigrafiei întregii zone de interes, o săpătură cu o lungime de 17 m, şi o lăţime de 2 m a fost efectuată din malul sudic al lacului Sinoe până la marginea nordică a depresiu-nii numită Sărătură. Săpătura este orientată N-S, perpendicular pe area cercetată. Iniţial a fost des-chisă o suprafaţă de 12 x 2 m, denumită convenţional S001 şi divizată în carouri de 1 x 1 m, numero-tate A-B pe lăţime şi de la 1 la 12 pe lungime. Secţiunea a fost prelungită ulterior cu încă 5 m către sud, noua suprafaţă primind numere de la -1 la -5. O altă casetă de 1 m lungime a fost deschisă la E de A1-2 - B1-2, numită S002 şi numerotată B1-2 - B’1-2.
Rezultate
Din punct de vedere cronologic, bazat pe materialul ceramic, zona cercetată corespunde epocilor elenistică şi roman timpurie. Materialul roman târziu, foarte puţin din punct de vedere cantitativ, a fost recuperat din stratul vegetal. Acest lucru ne indică faptul că zona nu mai este locuită în perioada roman târzie.
Din punct de vedere stratigrafic, au fost identificate niveluri succesive de locuire, urmate de aban-don şi nivelare, asociate cu patru structuri constructive succesive:
Z001 (1015): posibil pavaj/bordură; structura cea mai recentă (roman timpuriu). Descoperit în carou-rile B1-2 (S001) şi B’1 (S002), la o cotă de -0,79 m. Orientat NV-SE, este construit din blocuri de şist verde legate cu pământ, care formează o muchie doar pe latura vestică, până în prezent fiind descoperite cinci asize. Structura măsoară 1,82 m x 0,43 m x 0,12 m, în timp ce fiecare bloc măsoară cca 40 cm. Suprapus de 1005 - nivel de abandon.
SC001 (1016): structură constructivă semi-circulară. Descoperită în carourile B2-3, la o cotă de -1,09 m. Este construită din pietre de mici dimensiuni (şist verde şi calcar) şi material de construcţie (că-rămizi), legate cu pământ. Măsurată N-NV, are o lungime de 1,20 m şi o lăţime maximă de 0,25 m. Suprapusă de 1005; posibil asociată cu 1011 - strat de lutuială, posibil nivelare cu o grosime redusă şi relativ uniformă de cca 6 cm pe întreaga suprafaţă pe care a fost descoperit.
Z002 (1019): posibil pavaj/bordură. Identificat în carourile A4-5/B4-5, la o cotă de -1,14 m. Este construit din blocuri de şist verde şi calcar, care formează o muchie doar pe latura vestică, legate cu pământ, având o formă dreptunghiulară cu o orientare NV-SE. Are o lungime de 1,40 m cu o lăţime de 0,49 m şi o înălţime de 0,29 m. Pe colţul SV a fost descoperită o monedă (131/2017). Suprapus de 1013 - nivel de locuire - şi de 1022 (nivel dărâmătură, posibil prăbuşirea structurii); suprapune 1025 (nivel călcare); posibil asociat cu 1014, 1021, 1027 - niveluri de călcare.
SC002 (1026): bază? Posibil contemporană cu Z002 (1019). Descoperită în carourile A6/B3, la o cotă de -1,35 m. Este construită din blocuri de şist verde şi calcar, legate cu pământ, fasonate şi ne-fasonate. În formă de patrulater, această structură are o orientare N-NV - S-SE, cu o lungime de 0,60 m, o lăţime de 0,54 m şi o înălţime de -0,11 m. Suprapus de 1013 (nivel de locuire) şi de 1022 (nivel dărâmătură, posibil prăbuşirea structurii); suprapune 1025; posibil asociat cu 1014, 1021, 1027.
O menţiune importantă este legată de materialul de construcţie, care apare într-o cantitate redusă, ceea ce pune în discuţie problema elevaţiei acestor structuri; au fost descoperite de asemenea frag-mente de tencuială pictată. Interpretarea descoperirilor este mai degrabă dificilă, ţinând cont de suprfaţa mică (2 m) pe care a fost deschisă secţiunea. Pe viitor, vom urmări lărgirea acesteia.
Din punct de vedere al descoperirilor de artefacte, semnalăm prezenţa unui număr relativ ridicat de teracote (12 fragmente), alături de fragmente ceramice, osteologice, metalice, greutăţi, etc.
În urma cercetărilor întreprinse în 2017, concluziile preliminare sunt faptul că această zonă nu repre-zintă o colină de dragare, aşa cum demonstrează multiplele nivele de locuire identificate, iar rarele descoperiri de epocă romană-târzie sugerează că spaţiul în cauză nu a mai fost ocupat în această pe-rioadă – ipoteză pe care o vom putea dovedi doar prin extinderea săpăturii.
Rezumat
English Abstract In June 2017, a team formed by members of the University of Bucharest, Aix-Marseille University and Paris 1 University started an excavation in the so-called „Sărătură” spot, in order to cross-check the results offered by geological and geophysical investigations. We have discovered 3 superposed archaeological structures, covering a time span between Hellenistic period and Early Roman period.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu