Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Pângeşti | Judeţ: Bacău | Punct: Cetăţuia | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca   Latene; Preistorie; 
Perioade   
Categorie   Domestic; 
Tipuri de sit   aşezare; 
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bacău
Localitate   Pângeşti
Comuna   Pângeşti
Punct   Cetăţuia
Sector   
Toponim   Tamasidava
Colectiv   Viorel Căpitanu (MJIA Bacău), Vasile Ursachi (MI Roman)
Colectiv sector   
Instituții implicate  
Persoane implicate  
Cod RAN    24196
Raport Am continuat săpăturile în S XXXVI şi S XXXVII de la nivelul epocii bronzului, unde începuse să se contureze platformele locuinţelor monteorene cu grosimea de 0,10 - 0,20 m, concentrate în partea de est a acropolei.
Stratul aparţinând epocii bronzului începe de la adâncimea de 1,40 m în zona centrală a acropolei şi coboară până la - 1,80 m în partea de răsărit a acropolei.
Pentru cultura Monteoru au fost descoperite mai multe vetre cu dimensiunile de 0,60 x 0,60 m la 1,48 m adâncime.
Pe toată suprafaţa secţiunii stratul de cenuşă monteorean este deranjat de gropile geto-dacice, care pornesc de la 0,60 - 0,80 m şi ating fundul la - 2,40 - 2,60 m.
În această secţiune au fost descoperite cca. 33 de gropi în care au apărut foarte mult material ceramic şi osteologic. Atrage atenţia groapa nr. 27 în care s-au descoperit mai multe vase întregi şi întregibile acoperite cu bucăţi mari de chirpic.
Odată încheiată săpătura în cele două secţiuni menţionate s-au trasat altele două, S XXXVIII şi S XXXIX de 28 m x 6 m amplasate în zona de est a intrării pe acropolă şi în apropierea turnului locuinţă cercetat cu mulţi ani în urmă.
Aici situaţia stratigrafică diferă de restul aşezării. Imediat sub stratul vegetal au fost descoperite câteva urme semnificative de la locuinţele de suprafaţă, materiale ceramice, resturi menajere, unelte şi podoabe, în majoritate fibule de tip Latène dacic şi un exemplar mai deosebit în formă de porumbel.
În cele două secţiuni au apărut la - 0,50 m un strat de prundiş, care marca zona locuinţelor de la ultimul nivel de locuire.
Odată înlăturat stratul de prundiş au apărut gropi de stâlpi cu diametrul de 0,30 m, înscriind o formă oarecum dreptunghiulară. Astfel, pe latura nordică au fost descoperite un număr de 7 gropi, cea de-a 8-a groapă plasată la mijloc, iar cea de-a 9-a închidea unghiul, la cca. 2 m spre vest. Pe latura sudică alte 7 gropi, din care 2 deranjate de locuirea ulterioară.
În mijlocul construcţiei mari se înscrie o alta mai mică de formă rotundă la care gropile de pari au aceleaşi dimensiuni.
Cu siguranţă că avem de-a face cu o construcţie aparte - urmele unui sanctuar, dar care urmează să fie investigat în campania următoare.
Materialele descoperite, podoabe, ceramică, precum şi vetrele de foc ne permit să avansăm ipoteza că ne aflăm în zona sacră a aşezării, care după obiectele descoperite, în special fibule, asigură datarea sanctuarului în sec. I a.Chr. - I p.Chr.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu