Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Constanţa | Punct: Necropola oraşului antic | Anul: 2017

Anul   2017
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I î.Hr. – I d.Hr.)
Perioade
Epoca romană timpurie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Constanţa
Comuna   Constanţa
Punct
Necropola oraşului antic
Sector   Str. Călăraşi, nr. 59
Toponim   Tomis
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Băjenaru Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Lascu Marius Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Petcu Radu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Vasilescu Dan Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    60428.16
Raport Cercetarea preventivă s-a efectuat pe proprietatea Epure Elena, unde se intenţionează construirea unui imobil S+P+23E. Terenul este situat în zona central-nordică a oraşului, într-o zonă relativ înaltă faţă de cota medie de altitudine faţă de nivelul mării. În antichitate perimetrul era ocupat cu certitudine de tumuli funerari. Pe străzile din apropierea locaţiei supuse studiului (Călăraşi, Luminişului, Romulus, Panait Moşoiu, Castanilor) s-au cercetat în anii 1960-1970 mai multe morminte de incineraţie şi de înhumaţie. O parte dintre acestea au fost publicate (M. Bucovală, Necropole elenistice la Tomis, Constanţa, 1967), dar cele mai multe sunt inedite, inventarul lor păstrându-se în colecţia MINAC. Cercetarea efectuată pe str. Călăraşi, nr. 59 a permis identificarea unei noi lotizări funerare în vasta necropolă romană a Tomisului, care se suprapune peste necropola elenistică cunoscută în această zonă. Săpătura s-a efectuat în suprafaţa delimitată de viitoarea groapă de fundaţie a imobilului (aceeaşi cu a subsolului prroiectat), prin decaparea cu mijloace mecanice şi răzuieli succesive manuale, până la o cotă la care s-au putut contura
complexele arheologice (aproximativ -0,55/0,60 m sub nivelul actual pentru mormintele de incineraţie, circa -0,80 m pentru celelalte complexe). Din motive de securitate, s-a păstrat un martor de 0,80 m lăţime către proprietatea vecină de la Vest. Succesiunea stratigrafică rezultată în urma cercetării este următoarea: strat de depuneri moderne (0,10-0,30 m); strat vegetal antic, de culoare negru-brun (0,20-0,30 m); strat brun steril (0,30 m); pământ galben viu (loess), surprins la circa -0,80 m sub nivelul actual. Au fost identificate trei complexe arheologice aparţinând perioadei elenistice şi două complexe databile în perioada romană timpurie. M1 - mormânt de incineraţie, conturat la -0,55 m sub nivelul actual. Groapă dreptunghiulară cu dimensiunile de 2,40 x 1,20 m, ad. -0,90 m. La colţuri s-au păstrat urmele gropilor de pari de la amenajarea rugului funerar. Şanţ de tiraj de formă ovală (dimensiuni circa 0,70 x 0,80 m, ad. -1,00 m). Orientare NESV. Inventar: ceramică fragmentară în umplutura gropii, cană pe treaptă, mărgele. Datare: sec. II a.Chr. M2 - mormânt de incineraţie, conturat la -0,55 m sub nivelul actual. Groapă dreptunghiulară distrusă aproape total de intervenţii moderne, de la care s-au mai păstrat urmele a doi pari care susţineau rugul funerar. Şanţ de tiraj de formă dreptunghiulară (dimensiuni 1,00 x 0,60 m, ad. -0,70 m), în care au fost depuse resturile cremaţiei şi majoritatea pieselor care compuneau inventarul funerar. Orientare: aproximativ E-V. Inventar: lagynos, lekythos, bol megarian, unguentariu, două opaiţe, piese din bronz, mărgele, monedă. Datare: sec. II a.Chr. M3 - mormânt de înhumaţie în firidă longitudinală. Groapă de acces cu dimensiunile 2,00 x 0,60/0,70 m, ad. -1,00/-1,35 m, firidă longitudinală săpată în pantă către NV (dimensiuni 1,90 x 0,65 m, ad. maximă -1,65 m), a cărei boltă s-a prăbuşit încă din antichitate. Orientare: SE-NV. Oasele defunctului în dezordine, probabil în urma jefuirii încă din antichitate. Inventar: bol ceramic şi partea superioară a unei amfore de tip Kapitan II (în groapa de acces), cană cu două torţi (depusă la picioare). Datare: sec. III p.Chr. M4 - mormânt de incineraţie, distrus în mare parte de intervenţii moderne; s-a conturat numai groapa de tiraj de formă aproape circulară, la o cotă de -0,60 m sub nivelul actual, adâncită până la -0,75 m. Orientare: NE-SV. Inventar: lagynos fragmentar. Datare: sec. III-II a.Chr. C1 - şanţ săpat pe direcţia aproximativă V-E, surprins în porţiunea de săpătură dinspre str. Călăraşi pe o lungime de 13 m. La conturare are o lăţime de aproximativ 3 m, iar de la o cotă de -1,00 m sub nivelul actual se divide în două şanţuri mai mici săpate în formă de V. Umplutura este destul de uniformă la partea superioară (pământ brun-cenuşiu cu rare fragmente ceramice); la partea inferioară a şanţurilor mici se observă şi lentile mixte (galben, negru, brun), semn al colmatării în timp. Pe baza puţinelor materiale arheologice recuperate, şanţul se datează în epoca romană timpurie (sec. II-III p.Chr.)
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu