Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Constanţa | Punct: Necropola oraşului antic | Anul: 2017

Anul   2017
Epoca
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Constanţa
Comuna   Constanţa
Punct
Necropola oraşului antic
Sector   Str. Nicolae Iorga, nr. 18
Toponim   Tomis
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Băjenaru Constantin responsabil Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Nopcea Cătălin-Mircea Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Şova Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    60428.16
Raport Cercetarea preventivă a fost realizată în cadrul proiectului de construire a unei locuinţe P+1E pe terenul beneficiarului Diacon Liviu, situat în marginea de SE a cartierului de blocuri Tomis II. Zona este ocupată de numeroase complexe funerare aparţinând necropolei elenistice şi romane. Cele mai apropiate descoperiri sunt consemnate în registrele-inventar ale MINAC şi au fost parţial publicate de M. Bucovală în anul 1967: mormintele elenistice descoperite cu ocazia săpăturilor pentru fundaţia blocurilor J3 şi J4 (aflate imediat la Vest, la o distanţă cuprinsă între 30 şi 80 m), mormintele elenistice de la blocul H2 şi de pe str. Maramureş nr. 7 (locaţii situate la circa 100 m spre Nord). Pe acceaşi stradă Nicolae Iorga a fost identificat în cursul anilor 2000 un sarcofag din calcar aflat sub fundaţia unui imobil construit în perioada interbelică. Datorită terenului îngust şi pentru o siguranţă a înregistrărilor, cercetarea s-a efectuat în două suprafaţe mari (A şi B, aproximativ de aceleaşi dimensiuni, 5 x 10 m), printr-o decapare cu mijloace mecanice în etape diferite şi răzuieli manuale succesive, până la nivele la care s-au putut delimita complexe arheologice (la o adâncime de maxim -0,70 m sub nivelul actual al terenului). Către imobilul vecin, din motive de securitate, s-a lăsat un martor de 1,20 m. După conturarea gropilor de acces ale celor trei morminte de înhumaţie, s-au efectuat casetări pentru identificarea camerelor funerare (firide longitudinale). Din păcate, acestea nu au putut fi cercetate decât parţial, deoarece continuă sub fundaţia imobilului vecin.
Stratigrafia generală: strat modern (între 0,20 şi 0,30 m grosime); strat de pământ negricios, vegetal post-antic (cca. 0,30 m grosime); pământ brun-gălbui steril (0,20/0,30 m grosime); pământ galben (loess), surprins la adâncimea de -0,70 m sub nivelul actual al terenului. Alături de cele 9 complexe antice cercetate, au mai fost identificate două gropi moderne (Gm1 şi Gm2, în marginea de SV a suprafeţei cercetate, una dintre acestea - Gm2 - fiind o fostă groapă de var), precum şi trei gropi de pari aparţinând probabil unei structuri de epocă modernă. M 1 - înhumaţie (firidă longitudinală). Groapă de acces de formă dreptunghiulară (2,10 x 0,65 m), cu o adâncime de -3,10/-3,30 m sub nivelul actual. Firidă longitudinală realizată într-o pantă descendentă către Est (care nu a putut fi cercetată decât parţial, intrând mult sub fundaţia imobilului vecin); se pot preciza doar lăţimea firidei (0,70 m) şi înălţimea (0,90 m). Orientare: V-E. Jefuit din antichitate (oasele defunctului au fost găsite răvăşite în groapa de acces). Datare: sec. III-IV? p.Chr. M2 - înhumaţie (firidă longitudinală). Groapă de acces de formă dreptunghiulară (2,00 x 0,75 m), adâncită până la cote cuprinse între -1,40 şi -2,05 m (baza gropii fiind realizată în pantă puternic descendentă către NE). Firidă longitudinală realizată în pantă descendentă către NE, care nu a putut fi cercetată decât parţial, intrând mult sub fundaţia imobilului vecin; înălţimea maximă a firidei boltite este de 0,80 m, iar lăţimea este de 0,75 m. Orientare: SV-NE. Mormântul a fost jefuit încă din antichitate, oasele fiind răvăşite în groapa de acces şi în firidă. Printre oase au apărut cuie de fier de la sicriu şi fragmente de la un vas de sticlă, cu siguranţă provenind din inventarul funerar. Datare: sec. III p.Chr. M3 - înhumaţie (firidă longitudinală). Groapă de acces de formă rectangulară (1,30 x 0,75 m), cu adâncimea de -1,35/-1,55 m. Firidă longitudinală către NE, realizată în pantă descendentă (lungime 1,20 m, lăţime 0,70/0,75 m, ad. maximă -2,00 m). Orientare: SV-NE. Jefuit din antichitate; în umplutura gropii de acces au apărut mai ulte pietre de dimensiuni mijlocii, care porbabil au constituit blocajul firidei înainte de jefuire. Cu siguranţă este relativ contemporan cu mormântul învecinat M2. Datare: sec. III p.Chr. M4 - înhumaţie (groapă simplă). Groapă rectangulară (1,05 x 0,60 m), adâncită până la -0,90 m sub nivelul actual. Orientare: V-E. Nu s-au dscoperit urme de oase ale defunctului, probabil copil. În capătul de E a fost depus un vas miniatural (guttus), care se păstrează fragmentar. Datare: perioada elenistică (sec. IV-III a.Chr.). M5 - înhumaţie (groapă simplă). Groapă rectangulară (dimensiuni 1,00 x 0,50 m), cu adâncime redusă (-0,85 sub nivelul actual). Orientare: SV-NE. Mormânt de copil, nu s-au găsit decât amprente de la oasele defucntului, total descompuse. Datare: perioada elenistică? (prin analogie cu M4). C1 - şanţ? identificat parţial în colţul de SE al săpăturii, pe o lungime de 2,75 m şi o lăţime de 1,55 m, are o orientare V-E. Adîncimea este redusă (-0,95 m sub nivelul actual), pereţii drepţi. Rare fragmente ceramice în umplutură (unele dintre ele posibil antrenate din complexul C2) asigură o datare în perioada romană (sec. I-II p.Chr.). C2 - groapă rectangulară, tăiată de complexul C1, orientată N-S. Se mai păstrează pe o lungime de 1,00 m şi are o lăţime de 0,65 m, faţă de nivelul de conturare (-0,70 m) fiind adâncită foarte puţin (-0,85 m sub nivelul actual). Peretele dinspre N poartă urmele unei arsuri slabe. În umplutură au apărut fragmente ceramice specifice epocii romane timpurii (sec. I-II p.Chr.), în special de la amfore. În lipsa unor elemente concrete, nu avem certitudinea interpretării complexului drept mormânt. C3 - şanţ conturat în colţul de Sud al suprafeţei cercetate, pe o lungime de circa 4 m; lăţimea totală nu a putut fi determinată (se păstrează totuşi 2,10 m), complexul depăşind limitele săpăturii. Umplutură compactă cu pământ brun închis, cu rare fragmente ceramice (în special de la amfore elenistice). Datare incertă, în lipsa unor elemente clare. C4 - groapă rectangulară, tăiată de complexul C3, orientată NV-SE, păstrată pe o lungime de 1,00 m şi având o lăţime de 0,60 m. S-a conturat printr-o aglomerare de pietre mici şi mijlocii, aflate în umplutura gropii. Adâncimea este redusă, fiind atinsă la -1,05 m sub nivelul actual. O monedă de perioadă elenistică a fost găsită în imediata apropiere a gropii, fiind purtată în ganguri de animale; aceasta ar putea fi un indiciu pentru datarea complexului. Ca şi în cazul complexului C2, în lipsa unor elemente concrete, nu avem certitudinea interpretării complexului drept mormânt. Cercetarea preventivă efectuată pe str. Nicolae Iorga nr. 18 oferă noi date privind ansamblurile funerare din zona de contact a necropolei elenistice şi a celei romane timpurii, cunoscută în zona cartierului Tomis II încă din anii 1960. Ca şi în majoritatea cazurilor cunoscute până în prezent, predomină mormintele de înhumaţie, atât din perioada elenistică (aici cu specficul înmormântărilor de copii), cât şi din perioada romană. Concentrarea mormintelor în zonele de S şi de E ale suprafeţei cercetate, ar putea semnala prezenţa pe proprietăţile învecinate a unor lotizări importante ale necropolei (eventual a unor tumuli).
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu