Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Mereşti | Comuna: Cheile Vârghişului | Judeţ: Harghita | Punct: Peştera 33 | Anul: 2017

Anul   2017
Epoca
Preistorie
Perioade
Preistorie
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Locuire civilă;
Aşezare fortificată;
Locuire în peşteră;
Locuire sezonieră
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Harghita
Localitate   Mereşti
Comuna   Cheile Vârghişului
Punct
Peştera 33
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Buzea Dan Lucian Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca
Cosac Marian Universitatea "Valahia", Târgovişte
Costache Emanuel Universitatea "Valahia", Târgovişte
David Ion Universitatea "Valahia", Târgovişte
Diaconu Alexandra Universitatea "Valahia", Târgovişte
Dumitraşcu Valentin Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Șerbănescu Gabriel Universitatea "Valahia", Târgovişte
Fuduli Laura Universitatea "Valahia", Târgovişte
Georgescu Valentin Universitatea "Valahia", Târgovişte
Hambach Ulrich Geowissenschaften Universität Bayreuth, Germania
Mărgărit Monica Universitatea "Valahia", Târgovişte
Măruță Alexandru Universitatea "Valahia", Târgovişte
Murătoreanu George Universitatea "Valahia", Târgovişte
Niță L. Universitatea "Valahia", Târgovişte
Petculescu Alexandru Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti
Radu Alexandru Direcția de Cultură Dâmbovița
Schmidt Christoph Geowissenschaften Universität Bayreuth, Germania
Vasile Ștefan Universitatea București
Cod RAN    85065.04
Raport Peştera 33 este amplasată pe versantul drept al Vârghişului, la 30 m. deasupra talvegului, în proximitatea Abri 122. Acestea fac parte din acelaşi sistem carstic. Peştera 33 se prezintă sub forma unui tunel dezvoltat în unghi, cu două deschideri. Deschiderea secundară din proximitatea sitului Abri 122 (fig. 1, B) este greu accesibilă şi este suspendată la aproximativ 30 m de talveg. Cea de-a doua deschidere, principală, are orientarea N-NV, cu o lărgime de 6 m, o înălţime de maxim 3 m şi prezintă şi o mică terasă (fig. 1, A). Cele două deschideri ale peşteri favorizează dezvoltarea unor puternici curenţi de aer (T. Orghidan, M. Dumitrescu, 1963). Plasarea peşterii la intrarea în Cheile Vârghişului, dinspre localitatea Vârghiş, alături de vizibilitatea ridicată şi accesul facil, au atras numeroşi arheologi, speologi şi autodidacţi, în secolele XIX şi XX. Franz Podec (1914) şi Maria Mott (1950) au efectuat săpăturii arheologice în această peşteră; din păcate, peşterile abordate în studiile acestora nu pot fi identificate în teren, fapt datorat absenţei planurilor, precum şi a descrierii săpăturilor arheologice. Istvan Dènes (1954-2005) susţine că peştera a fost cercetată de Julius Teutsch şi Janos Glaf la începutul secolului XX. De altfel, o serie de secţiuni sunt observabile la intrarea principală a peşterii. O săpătură amplă a fost efectuată la intrarea secundară de speologul István Dénes, în anii 1989, 1990, 1994, 1996. Rezultatele obţinute sunt menţionate în carnetul său de săpătură aflat la Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe (mulţumim domnului dr. Sándor József Sztáncsuj pentru acces). Săpătura sa a atins 3m adâncime, dar suprafaţa abordată nu ne este precizată. Din notele sale, reiese faptul că au fost descoperite in situ aproximativ 100 de piese litice atribuite paleoliticului mijlociu, asociate cu macrofaună, cu o concentrare între -60 cm şi -200 cm, de la nivelul actual de călcare al peşterii. Materialele rezultate nu ne-au fost accesibile pentru studiu şi nu au fost predate, aşa cum este cazul celor din săpătura efectuată în Abri 122, Muzeului Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe. Având în vedere datele la care am avut acces, privind cercetările anterioare, am decis să amplasăm o secţiune în aria intrării secundare, încercând să surprindem parţial săpătura lui Istvan Dènes şi o zonă nederanjată (fig. 1). Secţiunea a atins 150 cm adâncime, dar am constat că depunerile sedimentare erau deranjate de o săpătură anterioară. Chiar dacă au fost descoperite piese litice ce indică perioada paleoliticului mijlociu, acestea erau asociate cu fragmente de cioburi şi alte materiale din perioada contemporană (plastic, capace de bere, etc). Piesele nu sunt în poziţia iniţială şi au fost ignorate în cursul cercetării anterioare efectuate de Istvan Dènes. Materialul litic este format din 39 piese debitate, 8 galeţi, întregi sau fragmentaţi şi 13 fragmente indeterminate din calcar; cea mai mare parte a acestuia se concentrează în partea mediană a secvenţei stratigrafice (85-115 cm). Eşantionul pieselor litice cioplite include, în principal, aşchii şi fragmente indeterminate, din cuarţit, bazalt şi lidit; izolat, apar şi piese din opal, radiolarit, sau argilit. Restul materialului litic mai include două suporturi laminare, un fragment de nucleu şi două piese retuşate, din cuarţit. Acestea din urmă sunt reprezentate de o aşchie şi o lamă distale – aşchia prezintă o porţiune restrânsă retuşată direct, semiabrupt, situată în extremitatea distală, iar lama, formată din două fragmente, este retuşată direct, abrupt, discontinuu, pe marginea stângă. Rezultate obţinute indică potenţialul ridicat al Peşterii 33 pentru perioada paleoliticului. În acest stadiu al informaţiei acumulate, considerăm că zona centrală a peşterii nu a fost afectată şi intenţionăm să o includem în campaniile viitoare de cercetare.
Rezumat
English Abstract Cave 33 is located on the right slope of the Vârghiş, 30 m above the thalweg, near Abri 122, in the same karstic system. J. Teutsch and J. Glaf begin researches in Cave 33 at the beginning of the XXth century, leaving behind several still visible trenches at the cave’s entrance. I. Denes opened a vast trench at the cave’s secondary entrance in 1989, 1990, 1994, and 1996, although his results are not currently available. We decided to open a trench in the same area, in order to partially check Denes’s excavation, as well as an undisturbed area (fig. 1). Our trench reached 150 cm in depth, showing disturbed deposits and mixed materials: Middle Palaeolithic lithics, glass fragments, plastic.
Bibliografie
Note Bibliografice Mottl M., 1950, Ösemlös- ösrégészeti viszgálatok Északerdély barlangjaiban, A Magyar Kiralyi (Állami) Földtani Intézet Évi Jelentése,1943, II, p. 469-470.
Orghidan Tr., Dumitrescu M., 1963, Complexul carstic din Cheile Vârghişului, în Lucrările Institutului de speologie „Emil Racoviţă”, tom I-II, 1962-1963, Editura Academiei, 122-124.
Podek F., Vorläufiger Bericht über meine Forschungen im Homorod-Almaser Höhlengebiet, în Barlangkutatás, II, 4, Budapesta, 211-217.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu