Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Mereşti | Comuna: Cheile Vârghişului | Judeţ: Harghita | Punct: Peştera Gabor | Anul: 2017

Anul   2017
Epoca
Preistorie
Perioade
Preistorie
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Locuire civilă;
Locuire în peşteră;
Locuire sezonieră
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Harghita
Localitate   Mereşti
Comuna   Cheile Vârghişului
Punct
Peştera Gabor
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Buzea Dan Lucian Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Cosac Marian Universitatea "Valahia", Târgovişte
Costache Emanuel Universitatea "Valahia", Târgovişte
Diaconu Alexandra Universitatea "Valahia", Târgovişte
Dumitraşcu Valentin Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Șerbănescu Gabriel Universitatea "Valahia", Târgovişte
Fuduli Laura Universitatea "Valahia", Târgovişte
Georgescu Gabriel Universitatea "Valahia", Târgovişte
Hambach Ulrich Geowissenschaften Universität Bayreuth, Germania
Hubay Katalin University of Debrecen
Lóránd Bordi Direcția de Cultură Covasna
Mărgărit Monica Universitatea "Valahia", Târgovişte
Măruță Alexandru Universitatea "Valahia", Târgovişte
Murătoreanu George Universitatea "Valahia", Târgovişte
Niță L. Universitatea "Valahia", Târgovişte
Petculescu Alexandru Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti
Radu Alexandru Direcția de Cultură Dâmbovița
Schmidt Christoph Geowissenschaften Universität Bayreuth, Germania
Vâlcu Aurel Universitatea "Valahia", Târgovişte
Vasile Ștefan Universitatea București
Vereş Daniel Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca
Cod RAN    85065.04
Raport Peştera Gabor - nr. 20 este situată pe malul drept al Vârghişului, la 77 m deasupra talvegului. Deschiderea peşterii are formă de arcadă, cu o lărgime de 8 m şi orientare N – NE. Galeria principală, cu o lăţime cuprinsă între 8 şi 9 m, înălţime ce variază între 4 şi 12 m şi o lungime de 42 m. În timpul evaluării potenţialului arheologic din anul 2016, am constatat faptul că depozitul este afectat de o serie de săpături neautorizate, probabil în scopul recuperării de faună (fig. 1, casetele C1 şi C2). Gropile rezultate au fost astupate cu fragmente de rocă, iar sedimentul rezultat se prezenta sub forma unor movile în proximitatea acestora. Cercetarea arheologică din anul 2017 s-a concentrat în zona de portal (fig. 1, S1), unde a fost plasată secţiunea S1 cu dimensiunea 2x2 m. A fost stabilit un unic punct zero, la care să fie raportate materialele arheologice rezultate. Secvenţa stratigrafică, cuprinsă între 0 şi 62 cm include depozite sedimentare de culoare neagră şi numeroase fragmente ceramice. Chiar dacă acestea au fost recuperate prin pase mecanice adaptate la densitatea lor, nu au putut fi detaşate concentrări mai evidente ale acestora. Au fost descoperite fragmente ceramice Wietenberg (fig. 2, 1-5), din secolul XII (fig. 2, 6), un denar Bela al-III lea, tip Huszar Lajos nr. 69 (anii 1172-1196), identificat de dr. Aurel Vîlcu (fig. 3). Printre descoperirile arheologice se numără şi două perle cu morfologie biconvexă (fig. 4/a), respectiv cilindrică (Fig. 4/d). Primul exemplar a fost confecţionat dintr-o rocă de culoare neagră. Nu putem reconstitui procedeele implicate în realizarea suportului, deoarece întreaga suprafaţă a piesei a fost riguros fasonată (fig. 4/b), ceea ce a distrus din stigmatele tehnologice anterioare. Central, a fost realizată o perforaţie prin rotaţie bifacială. Striurile specifice acestei operaţii sunt vizibile (fig. 4/c), demonstrând că piesa nu a fost purtată pentru o perioadă lungă de timp. Datele morfometrice ale acestei perle sunt următoarele: diametru – 9,6 mm; grosime – 4 mm, diametru perforaţie – 3,4 mm. Cea de a doua piesă este intens degradată în suprafaţă, ceea ce face imposibilă identificarea materiei prime sau a stigmatelor tehnologice. Asemănător piesei anterioare, central a fost realizată o perforaţie prin rotaţie. Dimensiunile piesei sunt următoarele: diametru – 10,2 mm; grosime – 3,2 mm; diametru perforaţie – cca. 4,6 mm. Secvenţa cuprinsă între 62 cm şi 166 cm este sterilă din punct de vedere arheologic. Între 166 cm şi 208 cm, întrun depozit gălbui-lutos cu numeroase fragmente angulare, a fost identificat material litic asociat cu macrofaună (Ursus spelaeus şi ierbivore). Eşantionul este format, în majoritate, din fragmente indeterminate din calcar, bazalt, sau lidit, alături de numeroşi galeţi rulaţi sau sparţi din cuarţit şi (probabil) diorit. În eşantion, au fost identificate doar 13 piese despre care se poate afirma că reprezintă rezultatul activităţii antropice; acestea sunt reprezentate de aşchii din cuarţit, bazalt, lidit, gresie şi menilit şi un fragment indeterminat neocortical din silex. Categoria aşchiilor include piese distale, proximale, fracturate longitudinal şi complete, printre care se regăsesc şi câteva de tip entame sau corticale. Două dintre aşchiile complete, una din menilit, cealaltă din bazalt, prezintă în extremitatea distală o linie de retuşe directe, semiabrupte, continue sau neregulate, care ar putea sprijini definirea respectivelor piese drept racloirs transversale. La adâncimea de 208 cm, săpătura a fost blocată de blocuri mari de calcar. Din întreaga coloană stratigrafică au fost prelevate probele necesare identificării micromamiferelor, iar din nivelul cu material paleolitic probe pentru datări C14, OSL şi IRSL.
Rezumat
English Abstract Cave Gabor no. 20 is located on the Vârghiş’s right bank, 77 m above the thalweg. It has an arched, NNE oriented, 8 m wide opening. The 2017 excavation was placed in the portal area (fig. 1), with a 2x2 m trench (S1). The stratigraphical sequence includes dark colored sediments and numerous Wietenberg and XIIth century old ceramic fragments. They do not display any particularly dense concentrations. Other archaeological findings comprise a Bela the IIIrd coin (fig. 3) and two biconvex and cylindrical beads (fig. 4a, 4d). The yellowish clayish deposit between 166 and 208 cm in depth contains numerous angular fragments, knapped lithics, and faunal material (Ursus spelaeus, herbivores). At 208 cm in depth, big limestone blocks prevented the excavation from going further. The whole stratigraphical column was sampled for micromammals, while the yellowish deposit was sampled for C14, OSL, and IRSL analysis.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu