Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Cheia | Comuna: Grădina | Judeţ: Constanţa | Punct: Vatra Satului | Anul: 2017

Anul   2017
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Eneolitic timpuriu
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Cheia
Comuna    Grădina
Punct
Vatra Satului
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bălășescu Adrian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Frumosu Iulian Marian Universitatea "Ovidius", Constanţa
Georgian Gheorghe Alin Universitatea "Ovidius", Constanţa
Marian Tudor Ionuț Universitatea "Ovidius", Constanţa
Măiță Mihaela Universitatea "Ovidius", Constanţa
Mihai Florea Muzeul Naţional de Istorie a României
Palamiuc Ștefan Universitatea "Ovidius", Constanţa
Pantelimon Răzvan Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța
Popescu Anca Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României
Szmoniewski Bartłomiej (Soka University, Tokyo, Japonia & Institute of Archaeology and Ethnology Polish Academy of Sciences, Cracow – Poland
Vasile Gabriel Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Voinea Valentina-Mihaela Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    63018.02
Raport Prospecţiunile geo-fizice din campania anterioară efectuate în punctul Cheia Vatra Satului au semnalat o concentrare de material arheologic la nord de sondajul S.N./2016. De aceea, pentru cercetarea în suprafaţă a complexelor arheologice C.37 şi C.38, sondajul S.N./2016 s-a lărgit spre nord cu 3 m, în dreptul carourilor 6 - 15. Pe latura de sud, sondajul s-a extins cu 0,5 m până la limita proprietăţii private, obţinându-se secţiunea S.N. cu o suprafaţă de 4,5 x 10 m (Pl. 1, 2). Aceasta a fost împărţită în două sectoare de 5 x 4,5 m, separate de un martor orientat nord-sud, cu grosimea de 0,50 m. În dreptul complexului C.37, pe profilul de sud a fost deschisă caseta 2 (1 x 3 m) Pe profilul de nord al secţiunii S.N. a fost surprinsă următoarea stratigrafie: - 0 – 0,30/0,40 m: US.3000 – nivelul vegetal – pământ negru amestecat cu fragmente ceramice, piese de os, silex şi piatră. Materialul arheologic a fost antrenate în strat de lucrările agricole actuale, efectuate la adâncimi mai mari; - 0,30/0,40 – 0,60/0,70 m: US.3142 – nivel de abandon - strat de culoare bej-cenuşie, tasat, cu fragmente ceramice de mici dimensiuni acoperite cu o crustă calcaroasă; în sectorul st.1, la adâncimea de 0,60 m, a apărut un vas globular întregibil, decorat cu motive incizate unghiulare; în sectorul st. 2, la adâncimea de 0,40/0,60 m s-au descoperit două castroane din pastă fină, întregibile, decorate cu şiruri de impresiuni. În acelaşi strat s-au descoperit: lame şi gratoare de silex şi deşeuri de prelucrare, dăltiţă de piatră, împungător de os şi oase de animale (foarte fragmentare). - 0,60/0,70 – 1,40/1,50 m US.3154 – nivel de locuire Hamangia - strat de coloare bej închis, amestecat cu puţine fragmente ceramice de mici dimensiuni, deşeuri de silex alături de microlite şi lame deteriorate, oase de animale puternic fragmentate. Probabil reprezintă o zonă exterioară, de pasaj. - 1,50/1,70 m - stratul de loess, înclinat de la est spre vest. Complexele arheologice Complexul C.37 - În jumătatea de sud a sectorului st. 2, la adâncimea de 0,50 / 0,65 m s-a conturat un complex arheologic de mari dimensiuni, de formă relativ ovală (4,5 x 5 m), notat în campania 2016 - C.37. El a funcţionat în ultima secvenţă de locuire, fiind suprapus de nivelul de abandon (U.S. 3142) şi a fost săpat în stratul de loess, până la adâncimea de 1,83/2,00 m (Pl. 3,4). Umplutura acestui complex se prezintă sub forma unui sediment afânat, de culoare brună – cenuşie închisă, amestecat cu cenuşă, cărbune, bucăţi de chirpici, oase de mamifere, peşti şi păsări, carapace de broască ţestoasă de stepă, coarne de Bos taurus, cochilii din speciile Unio, Anodonta şi Cardium – unele cu urme de prelucrare şi uzură, foarte multe fragmente ceramice - unele provenind de la vase întregibile (Pl. 5, 10, 11), o perlă de Spondylus (Pl. 19), împungătoare de os (Pl. 19), un percutor de calcar (Pl. 18), un fragment de râşniţă, microlite, lame şi gratoare de silex (Pl. 16, 17), o dăltiţă şi un toporaş de piatră (Pl. 18), un fragment de idol. Lipsa unui nivel de călcare sau a unei amenajări interioare (vatră sau podea), profilul ”clopot” al pereţilor (Pl. 4/3), puternic lărgiţi la bază - toate ne determină să considerăm construcţia o anexă folosită probabil pentru depozitare, în strânsă legătură cu spaţiul amenajat la vest de anexă – complexul C.38.
Complexul C.38 – cercetat în sectorul st.1, situat în imediata apropiere a complexului C.37 şi aparţinând aceleaşi secvenţe de locuire Hamangia - a apărut relativ la aceeaşi adâncime - 0,50/0,60 m, sub nivelul de abandon U.S. 3142 (Pl. 6/3). În umplutura complexului s-au descoperit bucăţi de cărbune, foarte multe oase de animale de talie mare (Bos taurus), unele în conexiune anatomică, câteva fragmente ceramice provenind de la vase de dimensiuni mari, acoperite cu barbotină, lame de silex şi deşeuri de prelucrare, împungătoare de os. În profilul de sud au apărut câteva plăcuţe de vatră in situ (Pl. 6/1) şi în zona centrală a sectorului st.1 un sediment argilos cu urme de arsură (Pl. 6/2), reprezentând probabil baza unei vetre distruse. Cantitatea mare de oase, unele în conexiune anatomică şi cu urme de tăiere, resturile de vatră şi bucăţile de cărbune sugerează folosirea acestui spaţiu pentru activităţi de abataj şi prelucrare a cărnii. Materialul arheologic Ceramica din complexul C.37 concentrează, până în prezent, cele mai multe recipiente întregibile descoperite în aşezarea de la Cheia – Vatra Satului. Majoritatea aparţin categoriei recipientelor de servit, realizate din pastă de bună calitate şi decorate cu şiruri de impresiuni: pahare, castroane de mici dimensiuni, castroane cu marginea larg evazată, boluri (Pl. 10, 11, 12). A doua categorie o reprezintă recipientele închise, cu gât înalt şi marginea larg evazată, cu pansa bombată şi acoperită cu un decor radial, accentuând linia curbă a profilului (Pl. 13, 14). Categoria recipientelor de gătit este redusă numeric – vase cu pereţi groşi, acoperite cu barbotină, având partea inferioară masivă, uneori cu amprente de împletituri. Categoria capacelor conice de tip ”căciulă” este reprezentată de câteva fragmente decorate radial (Pl. 15). Apar şi câteva fragmente de strecurători (Pl. 19). Menţionăm şi descoperirea, în acelaşi complex C.37, a unui import BoianVidra, decorat cu excizii şi incrustaţie cu pastă albă (Pl.12). Piese de piatră. Cele mai numeroase sunt piesele de silex bej, mai rar negru, omniprezente în toate straturile - microlite, lame, gratoarele, burinele, nuclee (Pl. 16 – 18). Din aceeaşi categorie fac parte şi un toporaş, o dăltiţă, un percutor şi o râşniţă (Pl. 18). Piese din material dur de origine animală. Numărul acestor piese este redus – câteva împungătoare, lustruitoare, mărgea de Spondylus, jetoane de os (Pl. 19). Lor li se adaugă cochilii, plastron şi oase cu urme de prelucrare, cele mai multe fiind concentrate în complexul C.38.
Rezumat
English Abstract The archaeological excavations carried out in 2017 in the archeological complex in Cheia continued the archaeological research of the Central Dobrudja in the frame of the Romanian-Polish project “Landscape Changes and Human-Environment Interactions from Neolithic to Middle Ages”. Cheia – Vatra Satului The previous geophysical investigation in the site located in Cheia – Vatra Satului has signaled the concentration of the archeological materials north of the control trench S.N. / 2016. Therefore, for a complete investigation of the archeological complexes C. 37 and C. 38, the control trench S.N. / 2016 has extended. In the southern part, the trench size has increased from 0,5 m to the limit of private property with a surface area of 4,5 x 10 m (Pl. 1, 2), reaching S.N. section. The surface was divided into two separated sectors with each surface area of 5 x 4,5 m. The large archeological complex C. 37 (discovered in 2016) was investigated in the southern part of the second sector at a depth of 0,50 / 0,65 m. The chronology of the feature corresponds to the Hamangia Culture sequence. It had an oval shape (4,5 x 5 m). The last habitation sequence sunken deep in the loess up 1,83 – 2,00 m. (Pl. 3,4) was investigated (US 3142). The fill of the feature was an admixture of the dark-gray earth with ash, charcoals, daub chunks, bones of mammals (Bos taurus), bones of birds, fish bones, steppe turtle shells fragments, freshwater mussels (Unio, Anodonta and Cardium). Some of the shells have traces of ornament processing. Others finds included a large amount
of the pottery fragments (Pl. 5, 10, 11), Spondylus pearl (Pl. 19), bone perforators (Pl. 19), limestone hammer-like tool (Pl. 18), whetstone, silex microlites, flakes and end-scraper (Pl. 16, 17), stone chisel-like tool, fragment of stone ax (Pl. 18) and a fragment of an idol. The analysis of the archeological layers allowed interpreting this feature as a storage annex of the bigger dwelling in close relation with archeological complex C. 38. Complex C. 38 - investigated in sector st. 1, located near the feature C. 37 belongs to the same Hamangia chronological sequence - appeared at the same depth – 0,50 / 0,60 m, below the abandonment level U.S. 3142 (Pl. 6 / 3). The fill of this feature contained pieces of charcoal, a large amount of the bones of the animals (Bos taurus), pottery fragments from large barbotine vessels, silex blades and bone waste-processing. In the southern cross-section, traces of fireplaces were observed (Pl. 6 / 1). Other traces of possible fireplace were investigated in middle of the first sector (Pl. 6 / 2). A large number of bones with traces of cutting, the rests of fireplaces suggest that this area was used for meat cutting and further processing. Cheia – Pazvant I & II The research carried out along the Casimcea Valley in the area between Grădina and Casian revealed new sites. The most significant is a the rural settlement (Cheia - Pazvant II) dated to the Ottoman Period (XVI - XVII century) and cemetery (Pazvant I), both located on the left bank of Casimcea River, in a hilly pasture area known by locals as the Pazvant Hill (V. Voinea et al., 2015). In the cemetery, one grave M. 9 has been investigated. As in previously excavated graves, a skeleton (child) has been located under the concentration of the stones in this case without inventory. In the settlement area to better, recognize its possible dimension field survey was realized along Chirişlic stream (Pl. 8/1). In this investigated area, Hamagia and Gumelniţa Cultures pottery fragments (Pl. 20 / 1), silex tools (Pl. 20 / 2) as well as fragments of Ottoman pottery and a silver ring belongs to the same chronological stage (Pl. 20 / 4) were discovered.
Bibliografie V. Radu, 2008 - V. Radu, Studiul materialului faunistic (moluşte, peşti, ţestoase şi păsări) prelevat din nivelul Hamangia III de la Cheia (jud. Constanţa), Pontica, 41, 2008, p. 57-64. V. Voinea et al., 2014 – V. Voinea, O. Grigoruţă, C. Cărpuş, Hard animal material adornments discovered in Hamangia settlement from Cheia / Podoabe din materii dure animale descoperite în aşezarea Hamangia de la Cheia, In M. Mărgărit, G. Le Dosseur, A. Averbouh (eds.), An overview of the exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic/ O privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul neoliticului şi calcoliticului, Proceedings of the GDRE PREHISTOS Work-Session in Târgovişte, România, November 2013 Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, p. 101-136. V. Voinea et al., 2015 - V. Voinea, B. Szmoniewski, A. Popescu, A. Mototolea, M. Florea, The rural landscape in Dobrudja in the Ottoman Period. New discoveries from Cheia Pazvant sites, county Constanţa, Romania, Journal of Aegean and Balkan Studies, vol I/2, 2015, p. 155 – 200.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu