Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Sector Sud | Anul: 2017

Anul   2017
Epoca
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Sector Sud
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Crețu Ciprian Universitatea Bucureşti
Dabîca Mircea Mihail Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Kucsinschi Linca Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Pavel Cătălin Colegiul Noua Europă
Sonu Diana Universitatea Bucureşti
Cod RAN    62039.01
Raport În campania din anul 2017, obiectivul central al cercetării arheologice din Sectorul Sud a fost continuarea identificării planului arhitectonic al edificiului roman timpuriu de mari dimensiuni cu un caracter public, comercial (Fig. 1, 2), mai exact a laturii vestice a acestui monument şi a colţului său de sud-vest. Un al doilea obiectiv a fost continuarea cercetării în suprafaţă, prin deschiderea unei noi suprafeţe între secţiunile din anii precedenţi S3b, S4 şi S5. (Fig. 1)
Pentru atingerea acestor obiective au fost continuate cercetările arheologice în suprafaţa S15 începută în campania 2016 (Fig. 3) şi în noua suprafaţă deschisă S16. În acest an, în suprafaţa S15 au fost cercetate 7 morminte de inhumaţie aparţinînd tipologic şi stratigrafic necropolei de secol IV – sfârşitul secolului V p.Chr., care suprapune edificiul roman timpuriu databil în secolul III p.Chr. Complexele funerare cercetate au avut amenajare din ţigle dispuse în formă de acoperiş peste groapă, cu capac din piatră de şist verde sau cărămidă la unul sau la ambele capete. Mormintele sunt de sub-adult (5 dintre care un cenotaf) şi de adult (2) în poziţie decubit dorsal şi se caracterizează prin lipsa inventarului funerar şi utilizarea unui sicriu, nu în toate cazurile însă. (Fig. 4-7)
Concomitent cu analizarea acestor complexe funerare, în suprafaţa S15 cercetarea arheologică întreprinsă în nivelul de pământ galben adus la descoperirea mai multor situaţii aheologice interesante. Au fost identificate: nivelul de dărâmătură din olane al edificiului roman timpuriu (Fig. 8), un fragment de perete cu tencuială pictată (Fig. 9), căzut pe faţă şi pe spate, cu urme de arsură şi nu în ultimul rând, o zonă cu pământ galben compact cu puternice urme de arsură, un posibil nivel de călcare. (Fig. 10)
În partea centrală a suprafeţei S15, au mai fost descoperite: un rest dintr-un pavaj de cărămidă (Fig. 11) şi un număr de 10 blocuri din calcar (dimensiuni medii 0,50/0,80 x 0,50 x 0,20 m). Aceste blocuri (Fig. 12, 13) au fost iniţial interpretate ca postamenţi de coloane (fiind descoperite în interiorul monumentului), dar ulterior s-a ajuns la concluzia ca ar putea fi mai degrabă resturi dintr-un pavaj de piatră, probabil din prima fază de funcţionare a edificiului.
La vest de aceste blocuri de calcar, a fost identificată linia zidului vestic al edificiului roman timpuriu, mai bine zis fundaţia acestuia, care se află la adâncimea de -1,22 m. (Fig. 14) În nivelul de dărâmătură cu mortar de deasupra acestui zid (-0,92 m) au fost găsite trei fragmente de marmură prelucrate, probabil dintr-un capitel corinthic de la acest edificiu, alături de foarte multe fragmente din plăci de marmură, posibil de la decoraţia acestui monument.
Spre sfârşitul cercetării arheologice în această suprafaţă a mai fost descoperit un nou zid, denumit convenţional Z21, de fapt resturi de zid, cu o laţime de 0,50 m, perpendicular pe latura vestică a edificiului roman timpuriu (Fig. 15) şi două noi morminte de inhumaţie cu amenajare din ţigle dispuse în formă de acoperiş peste groapă, din aceeaşi necropolă de secol IV - sf. sec. V p.Chr.
Aşa după cum menţionam mai sus, în această campanie arheologică a fost trasată şi începută o nouă suprafaţă, respectiv S16. (Fig. 16) Cercetarea arheologică a început cu scoaterea nivelului vegetal, care se întinde până la adîncimea medie de -0,45 m, de aici fiind recuperate patru monede (dintre care una modernă, 5 bani din 1952) şi o mare cantitate de fragmente ceramice. S-a continuat apoi cu cercetarea nivelului de pământ gri-cenuşiu, care ajunge pînă la adâncimea medie de -0,62 m, aici fiind descoperite 3 monede, alături de multe alte fragmente ceramice. Datorită faptului că această suprafaţă este în pantă de la E spre V, în partea estică a S16 a fost atins spre finalul campaniei şi nivelul următor de pământ galben cu intruziuni de mortar, în care a fost descoperită o monedă la adâncimea de -0,45 m. În campania următoare se vor continua cercetările arheologice aici, pentru a se surprinde mai întâi posibilele complexe funerare din necropola de secol IV-sf. sec. V p.Chr. şi apoi, pentru a se ajunge la obiectivul cercetării noastre, jumătatea sudică a edificiului roman timpuriu.
În privinţa inventarului mobil descoperit în campania arheologică 2017, menţionăm fragmente ceramice romane, timpurii (secolele II-III p.Chr.) în cantitate apreciabilă, dar şi romane târzii (secolul VI p.Chr.), oase, cărămizi, ţigle, fragmente de blocuri din calcar, marmură, 18 monede, şi nu în ultimul rând opaiţe fragmentare, oase prelucrate, cuie, piese din bronz, plumb şi fier, fragmente din recipiente de sticlă. (Fig. 17, 18)
Rezumat Acest raport a fost publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2018 (anul publicarii-2019), la paginile 358-359.
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu