.
Vânători | Judeţ: Galaţi | Punct: La Jolică | Anul: 2017
Anul:
2017
Epoca:
Hallstatt;Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană;
Hallstatt
Categorie:
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Galaţi
Localitate:
Vânători
Comuna:
Vânători
Punct:
La Jolică
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Adamescu Adrian Ionuţ Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Ailincăi Sorin Cristian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Constantinescu Mihai
Mandache Tudor Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi
Cod RAN:
Raport:

Introducere
Aşezarea de la Vânători, jud. Galaţi, a fost identificată încă din 1966, primele cercetări arheologice fiind efectuate aici între anii 1972–1974 de către M. Florescu şi M. Nicu, iar în 1979 de către M. Brudiu. Departe de a se bucura de o publicare adecvată a cercetărilor arheologice, situl de la Vânători a fost deseori invocat în legătură cu începutul epocii fierului la Dunărea de Jos (orizontu...l cu ceramică incizată), fiind atribuit atât fazei I a culturii Babadag, cât şi fazei Vânători a grupului Tămăoani -nota 1. Noile cercetări de suprafaţă efectuate în zona sitului, precum şi prelucrarea unor materiale arheologice provenite din săpăturile mai vechi, au scos la iveală şi fragmente ceramice decorate prin imprimare, ceea ce contrazice ideea atribuirii acestui sit orizontului cu ceramică incizată de la Dunărea de Jos -nota 2.

Descrierea cercetărilor din campania 2017.
În campania 2017 principalele obiective au fost: realizarea de prospecţiuni geomagnetice; cercetări de suprafaţă şi începerea cercetării în zona de NV a sitului (zonă grav afectată).
În urma analizei cercetărilor geofizice s-a hotărât deschiderea unei unităţi de săpătură, denumită Suprafaţa I, cu o suprafaţă de 40 × 20 m. După decaparea stratului vegetal actual, în Suprafaţa I au fost trasate două sondaje pentru a surprinde situaţia stratigrafică a unităţii de cercetare. Primul dintre acestea avea dimensiunile de 40 × 2 m (carourile A: 1-20) iar cel de al doilea 18 × 12 m (carourile B-J: 1). Din punct de vedere stratigrafic, situaţia se prezintă astfel: U.S. 1001, strat vegetal, gros de 20-30 cm, urmat de U.S. 1002, strat granulos, cu urme materiale de sec. X p.Chr., şi de secol IV. p.Chr, gros de 50-60 cm, urmat de U.S. 1003, strat cenuşiu compact ce conţine urme materiale aparţinând culturii Babadag. Ultimul strat este U.S 1004 steril din punct de vedere arheologic.
Pe lângă suprafeţele menţionate anterior, în campania 2017 au fost cercetate exhaustiv carourile B-J: 1-6, totalizând o suprafaţă de 148 mp, în care au fost identificate şi documentate un număr de 26 de amenajări de locuire, după cum urmează:
Gr. 1101 – cercetată partial în profilele de nord şi de vest, groapa a fost identificată în caroul 1A, la adâncimea de 1,10 m. În plan putem presupune că groapa era de formă circulară cu diametrul de cca. 1,10 m. Pământul de umplutură este negru şi uneori amestecat cu pământ galben. Pe profilul de nord s-a observat că baza gropii este dreapta, colţul ascuţit şi cu peretii oblici. Groapa îşi păstrează forma şi pe profilul de vest. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice atipice, oase de animale, pietre, fragmente de chirpic şi cărbune. Baza gropii a fost atinsă la adâncimea de 2,30 m şi a fost arsă, dovadă sunt cărbunii găsiţi la baza complexului. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1102 – surprinsă parţial în profilul de vest, în caroul 1 D. În secţiune se poate observa că baza gropii este uşor rotunjită, cu un perete drept şi celălalt rotunjit. Adâncimea maximă a gropii s-a observat la 0,90 m. Groapa aparţine culturii Sântana de Mureş-Cerneahov.
Gr. 1103 – identificată în profilul de vest, în caroul 1 H-I, groapa nu s-a putut observa în plan. În profil, baza gropii este convexă cu colţurile rotunjite şi cu pereţii oblici. Adâncimea maximă a gropii este de -1,00 m. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1104 – identificată în carourile 1-2 F, la adâncimea de 1,00 m, groapa se prezintă sub formă circulară în plan cu un pământ de umplutură negru. A fost surprinsă la adâncimea de 1,00 m. Aceasta suprapune un alt complex, denumit 1105. Complexul a fost secţionat împreună cu complexul 1105, pe direcţia NNV–SSE. În profil, groapa are baza dreaptă, cu colţurile rotunjite şi cu pereţii oblici. Baza a fost atinsă la adîncimea de 1,30 m. Conţinutul a fost sărac din punct de vedere arheologic. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1105 – identificată în carourile 1-2 E-F, la adâncimea de 1,00 m, groapa se prezintă sub formă circulară în plan cu un pământ de umplutură negru. A fost surprinsă la adâncimea de 1,00 m. Groapa suprapune un alt complex, denumit 1104. Complexul a fost secţionat împreună cu complexul 1104, pe direcţia NNV–SSE. În profil, groapa avea baza dreaptă, cu colţurile rotunjite şi cu pereţii oblici. Baza a fost atinsă la adîncimea de 1,30 m. Conţinutul a fost sărac din punct de vedere arheologic, cu puţine resturi ceramice şi osteologice. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1106 – identificată în caroul 4 E, la adâncimea de 1,10 m, groapa este de formă circulară în plan, cu un diametru de 0,85 m. Pământul de umplutură este negru. Aceasta suprapunea un alt complex, denumit 1107. Complexul a fost secţionat împreună cu complexul 1107, pe direcţia E-V. După secţionare s-a observat că groapa este uşor adâncită şi cu baza neregulată. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1107 – identificată în caroul 4-5 E, la adâncimea de 1,10 m, groapa este de formă circulară în plan şi cu un diametru de 1,40 m. Pământul de umplutură este negru. Groapa suprapune un alt complex, denumit 1106. Complexul a fost secţionat împreună cu complexul 1106, pe direcţia E-V. După secţionare s-a observat că groapa este uşor adâncită şi cu baza neregulată. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1108 – identificată în caroul 2-3A, la adâncimea de 1,10 m, groapa este de formă circulară în plan şi cu un diametru de 1,50 m. Pământul de umplutură este negru. Groapa a fost secţionată pe direcţia V-E. După secţionare s-a observat că baza gropii este uşor convexă, cu colţurile rotunjite şi cu pereţii oblici. Din pământul de umplutură al gropii s-au recoltat fragmente ceramice şi oase. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1109 – de formă circulară în plan, cu un diametru de cc. 20 cm, complexul a fost identificat în caroul 9A la adâncimea de -1,88 m. A fost secţionat pe direcţia N-S având pereţii drepţi şi baza dreaptă. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1110 – de formă ovală în plan, complexul a fost identificat în carourile 2-3 F-G, la adâncimea de 1,06 m. Dimensiunile complexului sunt de L-1,00 m şi l- 0,70 m. Groapa a fost secţionată de direcţia N-S. Pe profil s-a observat că baza gropii este dreapta, colţurile rotunjite şi cu peretii oblici. În pământul de umplutură al gropii au fost descoperite fragmente ceramic, oase, chirpic şi piatră. Baza a fost atinsă la adâncimea de 2,20 m. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1111 – de formă circulară în plan, complexul a fost identificat în carourile 2-G-H, la adâncimea de 1,10 m. Diametrul gropii este de 1.60 m. Groapa a fost secţionată de direcţia N-S. Pe profil s-a observat că baza gropii este convexă şi cu peretii oblici. În pământul de umplutură al gropii au fost descoperite puţine fragmente ceramice. Baza a fost atinsă la adâncimea de 1,10 m. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1112 – de formă circulară în plan, complexul a fost identificat în carourile 2-I, la adâncimea de 0,90 m. Diametrul gropii este de 1,30 m. Groapa a fost secţionată de direcţia N-S. Pe profil s-a observat că baza gropii este convexă, colţurile rotunjite şi cu peretii oblici. În pământul de umplutură al gropii au fost descoperite fragmente ceramic, oase, fragmente din pereţii gropii. Baza a fost atinsă la adâncimea de 1,27 m. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1113 – de formă circulară în plan, complexul a fost identificat în carourile 3-4-I-J, la adâncimea de -1,00 m. Diametrul gropii este de 1,20 m. Groapa a fost secţionată de direcţia N-S. Pe profil s-a observat că baza gropii este convexă, colţurile rotunjite. În pământul de umplutură al gropii au fost descoperite puţine fragmente ceramice. Baza a fost atinsă la adâncimea de 1,23 m. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1114 – de formă circulară în plan, complexul a fost identificat în carourile 1-2-I-J, la adâncimea de 0,80 m. Diametrul gropii este de 1,70 m. Groapa a fost secţionată de direcţia N-S. Complexul apare şi în profilul de sud. În profil s-a observat că baza gropii era convexă şi colţurile rotunjite. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramic, oase, chirpic, piatră. Baza a fost atinsă la adâncimea de 1,30 m. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1115 – de formă neregulată în plan, groapa a fost identificată în caroul 6F, la adâncimea de 1,50 m. A fost secţionată pe direcţia N-S. În profil, baza gropii este uşor convexă, cu colţurile rotunjite şi cu pereţii oblici. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, oase, piatră. Baza a fost atinsă la adâncimea de 2,55 m. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1116 – de formă circulară în plan, complexul a fost identificat în carourile 5-6-G, la adâncimea de 1,42 m. Diametrul gropii este de 1,70 m. Groapa a fost secţionată de direcţia N-S. Pe profil s-a observat că baza gropii este usor convexă, un colţ rotunjit, celălalt ascuţit şi cu pereţii oblici. În pământul de umplutură al gropii au fost descoperite fragmente ceramic, oase, chirpic, piatră. Baza a fost atinsă la adâncimea de 1,80 m. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1117 – de formă neregulată în plan, groapa a fost identificată în caroul 6B, la adâncimea de 1,30 m. Groapa intră în profilul intermediar. În profil, baza gropii este dreaptă, cu colţurile rotunjite şi cu pereţii oblici. În pământul de umplutură al gropii au fost descoperite fragmente ceramic şi fragmente de chirpic. Baza a fost atinsă la adâncimea de 1,45 m. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1118 – de formă circulară în plan, complexul a fost identificat în carourile 1-2 E-F, la adâncimea de 1,20 m. Complexul a fost surprins imediat sub groapa 1105 şi se prezenta sub forma unui pământ compact amestecat cu galben.
Gr. 1119 – circulară în plan, groapa a fost surprinsă pe latura de nord a secţiunii, în carourile 8-9 A, la adâncimea de 2,30 m. Nu s-a surprins nici un profil al gropii şi nu conţinea nimic.
Gr. 1120 – circulară în plan, groapa a fost surprinsă pe latura de nord a secţiunii, în carourile 9-10 A, la adâncimea de -2,30 m. Nu s-a surprins nici un profil al gropii şi nu conţinea nimic.
Gr. 1121 – circulară în plan, groapa a fost surprinsă pe latura de nord a secţiunii, în carourile 4-5 A, la adâncimea de 1,32 m. Baza gropii este dreaptă cu colţurile rotunjite şi cu pereţii oblici. Baza a fost atinsă la adâncimea de 1,70 m. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramic, chirpic, resturi osteologice, piatră. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1122 – circulară în plan, groapa a fost surprinsă pe latura de nord a secţiunii, în carourile 12 A, la adâncimea de 2,10 m. În profil, baza gropii este uşor convexă, colţurile rotunjite şi cu pereţii oblici. Baza gropii a fost atinsă la adâncimea de 2,80 m. În pământul de umplutură al gropii au fost descoperite fragmente ceramice şi resturi osteologice. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1123 – circulară în plan, groapa a fost surprinsă pe latura de nord a secţiunii, în carourile 13 A, la adâncimea de 2,10 m. Nu s-a surprins nici un profil al gropii şi nu conţinea nimic.
Gr. 1124 – circulară în plan, groapa a fost surprinsă pe latura de nord a secţiunii, în carourile 17-18 A, la adâncimea de -2,80 m. Nu s-a surprins nici un profil al gropii şi nu conţinea nimic.
Gr. 1125 – de formă ovală în plan, complexul a fost bine delimitat în carourile 19-20 A, la adâncimea de -3,20 m. Pământul de umplutură al gropii era un cafeniu închis cu un strat compact de cenuşă în zona centrală şi cărbune. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, resturi osteologice, o lamă de silex, piatră şi fragmente de lutuială arse. Pe latura de S-E a apărut un schelet întreg al unui câine. Baza gropii este dreaptă, un colţ rotunjit şi celălalt ascuţit şi cu pereţii oblici. Complexul este tăiată de către groapa nr.1126. Groapa aparţine culturii Babadag.
Gr. 1126 – surprinsă parţial în profilul de E şi cel de S, amenajarea a fost cercetată împreună cu complexul 1125. Nivelul de săpare a fost înregistrat la adâncimea de 3,20 m, iar baza gropii este convexă cu colţurile rotunjite şi cu pereţii oblici. Pământul de umplutură al gropii conţinea fragmente ceramice şi resturi osteologice. Groapa aparţine culturii Babadag.

Consideraţii finale
Strategia noastră de cercetare urmăreşte investigarea unor zone largi, tocmai pentru a întrevedea modul de organizare al sitului. Descoperirile din acest an au confirmat parţial studiul geofizic. Probabil a fost cercetată o parte dintr-o zonă menajeră a aşezării. Descoperirile de până acum au înregistrat numai ceramica hallstattiană timpurie cu decor incizat, ceea ce pune problema unei stratigrafii mai complexe a sitului, care poate fi verificată numai prin săparea unor arii mai extinse.

Rezumat:
Acest raport a fost publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2018 (anul publicarii-2019), la paginile 384-387.
Bibliografie:

Ailincăi, S.C., Adamescu, A., Mihail, F. 2014, Noi date despre începuturile epocii fierului la Dunărea de Jos. Aşezarea de la Vânători–La Jolică, jud. Galaţi, SCIVA 65, 1-2, 5-48.


Brudiu, M. 1970, Cercetări perieghetice în sudul Moldovei, Materiale 9, 511-528.
Brudiu, M. 1980, Rezultatele cercetărilor de la Vânători (jud. Galaţi), Materiale, 398-446.
Brudiu, M. 1981, Contribuţii la cunoaşterea genezei Hallstattului din sud-estul Moldovei, SCIVA, 32, 4, 529-536.
Brudiu, M. 1991, Cercetări privind Hallstattul din sud-estul Moldovei, SCIVA, 42, 3-4, 221-239.
László, A. 1986, Grupul Tămăoani. Asupra „orizontului” hallstattian cu ceramică incizată din sudul Moldovei, MemAntiq 12-14, 65-91.
László, A. 1997, Despre originea, evoluţia şi cronologia primei epoci a fierului la Dunărea de Jos, în Simion, G. (coord.), Premier Age du Fer auxBouches du Danube et dans lesrégionsautour de la Mer Noire, Tulcea, 77-84.
Leviţki, O. 1994, Grupul Holercani – Hansca, aspectul pruto – nistrean al complexului hallstattian timpuriu cu ceramică incizată, în Roman, P., Alexianu, M. (eds.), Relations Thraco – Illyro – Helléniques, Bucureşti, 219-256.
Nicic, A. 2008, Interferenţe cultural-cronologice în nord-vestul Pontului Euxin la finele mil. II – începutul mil. I a.Chr., Biblioteca Tyragetia 15, Chişinău.

Note Bibliografice:

1.Brudiu 1970; Brudiu 1980; Brudiu 1981; Brudiu 1991; László 1986; László 1997; Leviţki 1994; Nicic 2008.


2.Ailincăi et alii 2014.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO