Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: Palatul guvernatorului consular al celor trei Dacii | Anul: 2018

Anul   2018
Epoca
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Epoca romană timpurie (sec. I î.Hr. – I d.Hr.);
Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca romană timpurie;
Epoca medievală;
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt timpuriu
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare urbană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   Alba Iulia
Punct
Palatul guvernatorului consular al celor trei Dacii
Sector   
Toponim   Apulum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Botiș Florin-Ovidiu Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Bounegru George Valentin Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
David Robert-Alexandru Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Drîmbărean Matei Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba
Marton Maria Cristina Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Oţa Radu Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Popa Andrei Mihai Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Potra Ioana Mihaela Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Rusu-Bolindeţ Viorica responsabil Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Şuteu Călin SC GIGA Pixel S.R.L
Turuș Radu-Florin Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Ungur Raul Mihai Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Voju Eusebiu-Robert Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Cod RAN    1026.12
Raport Obiectivele cercetării: În campania anului 2018, cercetarea arheologică a sitului s-a concentrat pe dezvelirea elementelor constructive identificate în secţiunile SXIX/14 şi SXX/16 (pl. I-II). În paralel, au fost continuate cercetările interdisciplinare (ERT, fotogrammetrie, 3D modeling) pe laturile de sud şi de est ale sitului, precum şi scanarea 3D a obiectelor descoperite în praetorium consularis, în vederea pregătirii monografiei arheologice şi a popularizării sitului.
În secţiunea SXIX/14 s-a continuat adâncirea cu cca 30 cm în stratul de demolare din interiorul clădirii romane II, care aparţine ultimului nivel de locuire romană a sitului (primele 3 sferturi ale secolului al III-lea p. Chr.) (pl. II-III). Clădirea menţionată, de dimensiuni monumentale, a fost descoperită iniţial în colţul NE al secţiuniii SXVIII/07 şi continuă în cele două secţiuni aflate la E de aceasta – S XIX/14 şi SXX/16 (pl. I). În campania anului 2018, în SXIX/14, s-a conturat mai bine zidul perimetral sudic al clădirii (Z21), care este construit în tehnica opus mixtum, cu rânduri alternative de pietre (calcar şi gresie) şi material tegular (cărămizi, ţigle, olane, în multe cazuri refolosite), prinse cu mortar (pl. IIIb). În colţul SE al spaţiului delimitat de latura internă a acestuia şi profilul E al secţiunii SXIX/14, a fost descoperită latura internă a unui alt zid, Z25, care este perpendicular pe Z21 (nota 1). Zidul Z25 continuă şi în secţiunea SXX/16, lungimea sa totală în cele două secţiuni fiind de 6,45 m, însă el a fost spart pe porţiuni mari de structurile moderne (pl. IV; Va; VIa). El constituie, împreună cu zidul Z24 din aceeaşi secţiune, colţul de SE al unei camere din interiorul clădirii menţionate, care ar putea reprezenta o posibilă compartimentare a acesteia (pl. IV-V ) (vezi mai jos descrierea construcţiei romane). În secţiunea SXIX/14, în interiorul clădirii romane II, nu s-au conturat alte compartimentări ale ei, cercetarea stratului consistent de demolare al acesteia (0,40- 050 m pentru moment) nefiind încheiată.
În secţiunea SXX/16 – după extinderea cu cca 40 cm spre E a limitelor acesteia, datorită deteriorării profilului E ca urmare a gropilor moderne şi a intemperiilor care l-au afectat foarte mult, s-a trecut la scoaterea structurilor moderne surprinse pe suprafaţa secţiunii. În jumătatea N a secţiunii, a fost scos zidul perimetral sudic al clădirii de secol XIX-XX şi zidul pivniţei acesteia. De asemenea, din jumătatea sudică a secţiunii au fost scoase două construcţii anexe realizate din cărămizi - posibil în relaţie cu clădirea menţionată (care continuă spre N) sau cu o alta aflată la S, respectiv E de secţiunile în curs de cercetare (pl. IV-VII). În jumătatea N a secţiunii, în carourile 3-4, s-a conturat colţul încăperii care aparţine Clădirii romane II, constituit din cele două ziduri – Z24 (Lp= 1,30 m, l = 0,60 m, orientare SE-NV) şi Z25 (Lp = 2,25 m, l = 0,60 m, orientare NV-SE) (pl. IV). Din camera descrisă, de mari dimensiuni se păstrează numai un spaţiu interior de aproximativ 12 m2, elementele ei constructive (ziduri care constituie colţul SE, podeaua din mortar, posibil o instalaţie de hypocaust) au fost deranjate de zidul transversal al pivniţei şi de alte intervenţii moderne (pl. Va-b). Cele două ziduri au fost construite în tehnica opus mixtum în colţul SE (cel mai bine păstrat), prin folosirea cărămizilor pe latura internă şi a pietrelor şi cărămizilor legate cu mortar pe cea externă (pl. Va-d). Zidul Z25 are însă şi un alt mod de construcţie – pe o porţiune păstrată de 1,90 m (în zona din apropierea profilului V al secţiunii), latura sa externă pare să fi avut o structură din lemn, din care s-a păstrat amprenta şi stratul de mortar cu care a fost tencuită în exterior (pl. IVa, c; Va, c; VIa). Acest tip de combinare a zidăriei din cărămidă cu o structură de lemn pentru realizarea aceluiaşi zid nu a mai fost întâlnită pe sit. De asemenea, la o distanţă de 2,00 m de colţul interior al camerei delimitate de zidurile Z24 şi Z25, a apărut un alt perete de lemn (Lp = 1,00 m, lp = 0,50 m), cu orientarea paralelă cu cea a zidului Z24 (SE-NV) şi perpendiculară pe zidul Z25. El se se delimitează atât prin amprenta lemnului folosit, cât şi prin stratul de tencuială de pe ambele laturi, care este îmbinat cu cel al zidului Z25 (pl. IVa-b; VIb-c). O astfel de compartimentare cu ajutorul unei structuri din lemn a mai fost întâlnită în secţiunea SXVIII/07, dar pentru o clădire care aparţinea primei faze a sitului (a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr.). În zona cuprinsă între latura V a acestui zid/compartimentări şi profilul V al secţiunii, a apărut un strat de arsură consistent (Cxt 100) – probabil de la o instalaţie de hypocaust, pe care, în campania precedentă, o legam de prezenţa zidului Z25 (vezi mai sus descrierea şi nota 1) (pl. VII a-b). În restul suprafeţei secţiunii SXX/16, atât la N, cât şi la S, straturile moderne continuă.
Materialul arheologic descoperit a fost şi în această campanie bogat şi variat. Pentru perioada modernă (secolele XIX-XX) au fost găsite categorii de artefacte similare cu cele din campania precedentă: obiecte din bronz şi din fier, foarte multe vase din sticlă, categorii variate de ceramică, pipe.
Din cercetarea nivelului corespunzător ultimei faze de locuire romană a sitului a rezultat un material tegular bogat, provenit de la acoperişul şi de la zidurile clădirii romane II, cu multe dintre cărămizi, ţigle şi olane ştampilate cu sigla legiunii a XIII-a Gemina, cu sau fără antroponime. Ştampilele cu sigla trupelor de singulares din garda guvernatorului au fost descoperiri mai rare în această campanie. Lor li se adaugă obiecte din bronz şi din fier, precum şi multe vase fragmentare din ceramică, aparţinând unor categorii diverse (ceramică fină, amfore, lămpi, ceramică de uz comun etc.). Deosebit de spectaculoasă a fost descoperirea unor bucăţi mari din ferestrele care au aparţinut camerei romane identificate in situ în secţiunea SXX/16, în caroul 4, în zona colţului de SE al acesteia (pl. VIIc). În aceeaşi zonă au fost descoperite şi multe vase din sticlă în stare bună de conservare (butelii, flacoane, un fragment de unguentarium etc.)
Totodată, cu sprijinul Primăriei municipiului Alba Iulia, a fost evacuat pământul provenit din săpăturile efectuate în campaniile 2007-2017 –peste 1500 m cubi. Acest fapt ne va fi de un real folos atât pentru continuarea cercetărilor interdisciplinare pe suprafaţa eliberată (zona sudică şi estică a rezervaţiei arheologice, cuprinsă între secţiunile în curs de cercetare şi secţiunea SXVII/01), cât şi a săpăturilor arheologice.
Punerea în evidenţă a locuirii romane în cele două secţiuni aflate în curs de cercetare va fi obiectivul principal al săpăturilor din campaniile următoare, precum şi continuarea cercetărilor interdisciplinare, menite să ajute la mai rapida cercetare, conservare şi punere în valoare a Palatului guvernatorului consular al celor trei Dacii de la Apulum.
Rezumat
English Abstract In the 2018 campaign, the archaeological research of the site was concentrated on unearthing the constructive elements identified in trenches SXIX/14 and SXX/16 (pl. I-II). Thusly, in trench SXIX/14, we continued to excavate a further 30 cm within the demolition layer from the interior of the Roman building II, which belongs to the last level of Roman habitation of the site (the first three quarters of the 3rd century AD) (pl. I-II, IIIa). The building’s southern perimeter wall (Z21) was better outlined and in the SE corner of the spaces determined by its inner side and the eastern profile of trench SXIX/14, the inner side of another wall surfaced, Z25, perpendicular on Z21 (pl. IIIb). The wall Z25 also continues in trench SXX/16, its total length from the two trenches being of 6.45 m, even if it was lengthily damaged by modern structures. Together with the wall Z24 in trench SXX/16, it forms the SE corner of a chamber inside the building in question, which could represent another probable compartmentalisation of the building (pl. IV; Va; VIa). The two walls, Z24 (Lp = 1.3 m, w =0.6 m, NE-SW orientation) and Z25 (Lp = 2.25 m, w = 0.6 m, SW-NE orientation) outline the interior space of about 12 sqm of the above-mentioned chamber, which was certainly much larger, yet its constructive elements (the walls, the mortar floor, a possible hypocaust system) were destroyed by the transverse wall of a modern day cellar and other such interventions (pl. Va-b). The two walls were constructed in the opus mixtum technique in the SE corner (the best preserved one), with the inner side made of bricks and its outer side, from stone and bricks bound in mortar (pl. Va-d). The wall Z25 has also a peculiar way of construction – on a portion of
1.9 m, its outer side seemed to have had a wooden structure, of which only its imprint survived and also traces of the mortar with which it was plastered on its exterior pl. IVa, c; Va, c; VIa). This type of combining brick work with wooden structures for the same wall was never encountered on this site. Furthermore, 2.0 m from the inner corner of the chamber outlined by the walls Z24 and Z25, another wooden wall was identified, with Lp = 1.0 m and w = 0.5 m, parallel with wall Z24 (NE-SW) and perpendicular on wall Z25 (pl. IVa-b; VIb-c). It is outlined both the wooden imprint that survived and by the layer of plaster on both its sides, which links it to Z25. Such a compartmentalisation with the aid of wooden structures was identified in trench SXVIII/07, but for a building that belongs to the site’s first phase (the second half of the 2nd century AD). In the rest of trench SXX/16, the modern levels continue, fact which determines the main objectives of future excavations, more precisely to reach the Roman layers in both these trenches.
Bibliografie
Note Bibliografice 1. În campania precedentă, structura zidului Z25, care apărea în suprafaţă numai cu un rând de cărămizi prinse cu mortar, precum şi prezenţa unui strat de arsură în vecinătatea lui, ne-au determinat să considerăm că acesta ar putea aparţine unui canal de la o instalaţie de hypocaust – vezi Rusu- Bolindeţ et alii 2018, 13. Continuarea dezvelirii zidului în discuţie, care are o tehnică interesantă de construcţie, ne determină să reconsiderăm funcţionalitea lui – vezi în text supoziţiile noi.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu