.
Baia | Judeţ: Tulcea | Punct: Açik Suhat | Anul: 2018
Anul:
2018
Epoca:
Epoca greacă şi elenistică;Epoca romană timpurie (sec. I î.Hr. – I d.Hr.)
Perioade:
Epoca romană timpurie;
Epoca greacă;
Epoca arhaică;
Epoca clasică;
Epoca elenistică
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Aşezare rurală
Județ:
Tulcea
Localitate:
Baia
Comuna:
Baia
Punct:
Açik Suhat
Sector:
Sectoarele III, IV, VI
Toponim:
Caraburun
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Alina Mușat Streinu Muzeul Municipiului Bucureşti
André Tatiana Université de Provence Aix Marseille I - CNRS MMSH-Centre Camille Jullian, France
Baralis Alexandre Musee du Louvre, Paris
Borlean Oana Institutul Naţional al Patrimoniului
Buruiană Mihaela Institutul Naţional al Patrimoniului
Cristina Florea Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
de Almeida Paul Université de Provence Aix Marseille I - CNRS MMSH-Centre Camille Jullian, France
Florea Gabriel Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Lebouteiller Pascal Institut Français d’Etudes Anatoliennes, Istanbul
Lungu Vasilica responsabil Institutul de Studii Sud-Est Europene, Bucureşti
Montagne Blandine Universitatea Paris V
Nicolae Adrian Arheolog independent
Popova Tsvetana Institutul de Arheologie, Sofia, Bulgaria
Sternberg Miriam Université Aix-en-Provence, France
Streinu Marius Institutul Naţional al Patrimoniului
Tufaru Ilie Marian Institutul Naţional al Patrimoniului
Cod RAN:
Raport:

Metode şi tehnici.
Dintre medodele şi tehnicile folosite amintim:
- degajarea succesivă a straturilor şi notarea rezultatelor pe unitatăţi stratigrafice (US); înregistrarea lor s-a făcut zilnic, cu ajutorul unei staţii totale;
- fotografierea periodică din dronă şi fotografii de detaliu;
- desenarea profilelor şi a situaţiilor stratigrafice;
- recoltarea integrală a materialui arheologi...c rezultat;
- recoltarea de eşantioane pentru analizele de polen, paleobotanice şi microbiologice din contextele închise;
- înregistrarea GIS şi prelucrarea datelor topografice.
Rezumatul cercetărilor din anul 2018
Raportul privind săpăturile arheologice sistematice de la Acic Suat, com. Baia, jud. Tulcea, este realizat conform acordului de parteneriat între Institutul de Studii Sud-Est Europene al AcademieiRomâne, Muzeul Luvru si Institututl de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, pe baza autorizaţiei pentru Cercetare Arheologică sistematică, nr 114 din 20.04.2018 şi a Permisului pentru desfăşurarea activităţii nr 23 din 13.06.2018, eliberat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării din Tulcea.
Aşezarea greco-romană de la Acic Suat- Caraburun (Cod RAN 159794.09) se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 200 ha, inclusiv zona de necropole, şi este propusă pentru Lista Monumentelor Istorice prin intermediul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Tulcea.
Pentru aceasta campanie, a fost planificată continuarea cercetărilor în trei sectoare:
- Sectorul III: continuarea cercetării în secţiunile III1 si III2 deschise în anii trecuţi;
- Sector IV: au fost trasate 5 noi casete de 2 x 5m; 1.5 x 2,5m; 8 x 5m; 5 x 5m şi 5 x 5m.
- Sector VI: 6 noi casete de 5x5m cu martori de 0,50 au fost deschise pe laturile de sud şi vest.
Sectorul III
Secţiunea SIII-1 a fost trasată în anul 2015 şi separată de un martor cu grosimea de 0,50 m de secţiunea SIII-2, ambele deschise la sud de drumul de exploatare a stufului identificat în anul 2011 şi certate parţial. Secţiunea SIII-1, cu dimensiunile de 10 x 5 m, au fost orientată pe direcţia est-vest şi ocupă zona din apropierea lacului. Aici s-a săpat în anul 2016 sub nivelul unei dărâmături masive de piatră identificată imediat sub stratul vegetal, începând de la 0,25/0,30, până la 0,60/0,70 m. Au fost identificate segmente din zidurile de piatră, cu lăţimea de 0,55-0,60, ale unor locuinţe elenistice, precum şi resturi de construcţii (chirpic, ţigle, olane) şi de oase de animale.
Secţiunea SIII-2, a fost reluată în anul 2018, când s-a degajat dărâmătura şi s-a curăţat pământul. S-a intervenit asupra situaţiei arheologice din mai multe unităţi stratigrafice, precum US2, US6, US7, US8. Din păcate, nu au fost sesizate clar structuri de ziduri, ci numai un nivel de frecventare a zonei sub forma unei suprafeţe întinse de pământ întărit pe care stateau pietrele din dărâmătură asociate cu alte materiale arheologice de la cladiri din apropiere, aflate în afara secţiunii trasate. Din pământul degajat, au rezultat fragmente ceramice din epoca elenistică, reprezentate de amfore fragmentare de Thasos şi Sinope, de vase fine de servit, precum cantharoi şi boluri cu firnis negru, ceramică comună. Vasele de stocare şi cele lucrate cu mâna sunt quasi absente. Cercetarea urmează să fie finalizată în campania de anul viitor.
Sectorul IV
Sectorul SIV (fig. 1), trasat şi cercetat parţial în anii trecuţi, a fost redeschis pentru cercetarea integrală a unor construcţii de epocă arhaică şi de epocă elenistică. Aici au fost trasate cinci noi casete cu dimensiuni variabile (vezi mai sus), pe laturile de nord, sud şi est ale secţiunilor din 2017. S-au degajat mai multe unităţi stratigrafice printre care US25, US34, US51, US55, US56. Cele mai
bogate rezultate provin din US25 care constituie umplutura construcţiei arhaice formată dintr-un pămant negru cenuşos cu urme de cărbuni şi paie arse, de chirpic ars şi resturi de construcţie. Din acest strat, în care s-a coborât până la adâncimea de 0.85 cm, s-a recoltat o parte importantă din materialul ceramic de epocă arhaică (fig. 3) şi din eşantioanele pentru analize microbiologice (fig. 12). Construcţia arhaică are o formă rectangulară şi a fost compartimentă în mai multe unităţi, dintre care doua cu dimensiunile de 4,75 x 4,36 m, respectiv 8.70 x 4,60 m. Această construcţie, realizată din praf galben de stâncă în amestec cu pietre mici se prelungeşte pe latura de est cu încă o încăpere, a treia, pentru degajarea căreia avem nevoie de încă o campanie de săpături. Pe latura de nord a construcţiei, de pe un nivel arhaic s-au înregistrat descoperiri importante de ceramica fină (fig. 4), amfore şi oase de animale. O groapă elenistică (US56) perforează straturile arhaice pe latura de nord a construcţiei elenistice. Pentru construcţia de epoca elenistică se remarcă prezenţa a doua faze (F1 şi F2) identificate prin suprapunerea unor ziduri (Z1-Z4) cu textură diferită şi a unei dărâmături masive de piatră în amestec cu chirpic. Materialul ceramic este bogat si variat, format în special din amfore de transport din Thasos, Chios şi Sinope. Din unitatea stratigrafică US 51, cercetată în caseta adaugată pe latura de est, provine o figurină cu reprezentarea Afroditei (fig. 6), o fusaiolă din ceramică şi o monedă elenistică, găsite la adâncimi variabile, cuprinse între de 0,40/56 cm.
Sectorul VI
Sectorul SVI, trasat şi cercetat parţial în anii trecuţi, a fost redeschis pentru cercetarea integrală a construcţiilor de epocă romană. S-a lucrat în paralel în mai multe casete cu laturile de 5 x 5 m, numerotate C3, C10, C11, C19 şi C20, pentru a se obţine suprafaţa totală ocupată de construcţia cu mai multe încăperi de epoca romană, identificata în anii trecuţi. Aici s-au săpat până la dâncimea de 0,45/57 m în mai multe unităţi stratigrafice, printre care US35, US36, US37, US40, US53, US54, US55 şi US67. Pământul degajat dintre ziduri, de culori şi consistenţe diferite, era amestecat cu fragmente ceramice şi pietre. Straturile de deasupra până la 0,25/30m au fost deranjate de arăturile practicate înainte de anul 1989. Se remarcă aici prezenţa a doua faze datate în epoca romană (F1 su F2), identificate prin suprapunerea unor ziduri cu texturi diferite, şi a mai multor materiale din epoca greacă (elenistică şi arhaică), rezultate din deranjarea amenajărilor aferente, afectate de construcţia acestor ziduri. Materialul roman nu este foarte variat. Amforele (fig. 8, 10) şi vesela de masă reprezentată de forme pergameniene (fig. 7; Hayes 1 Çandarli; Hayes 3 Çandarli), cât şi moesice (boluri cu barbotină şi platou, realizate în atelierele oraşului Nicopolis ad Istrum) şi provinciale, sunt printre cele mai frecvente. Oalele pentru depozitare şi de gătit (fig. 9; cratiţe, castroane, capace) sunt de asemenea frecvent întâlnite în stare fragmentară. O piesă deosebită este un ornament arhitectural fragmentar din ceramică (fig. 11). Printre cele mai slab reprezentate sunt opaiţele, care apar în număr redus.
Conservare primară.
La sfârşitul săpăturilor, au fost luate măsuri de conservare primară, întreaga zonă fiind acoperită cu folie de celofan, fixată cu pietre şi saci de pământ (fig. 13).
Locaţia arhivei
Conform protocolului semnat între cele trei instituţii: Institututl de Studii Sud-Est Europene (ISSEE) - Academia Română, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM), Tulcea şi Muzeul Luvru-Paris, arhiva se află depozitată la ISSEE- Bucureşti şi la Muzeul Luvru-Paris, iar patrimoniul mobil la ICEM Tulcea.

English Abstract:

La campagne de fouilles menée en 2018 sur l’établissement d’Acic Suat – Caraburun a permis:
1. Le dégagement partiel en secteur IV d’une structure semi-enterrée tricamérale d’époque archaïque (second quart du VIème s. av. J.-C. - début du Vème s. av. J.-C.) dont le remplissage contenait un mobilier abondant, accompagné de très nombreux restes macrobiologiques, paléozoologiques et paléoichtyologiques qui apportent des données particulièrement riches sur le fonctionnement économique de cet établissement. 2. La poursuite de l’étude dans ce même secteur des deux édifices datés de la fin de la période classique et du début de l’époque hellénistique 3. Le dégagement complet en secteur VI de l’édifice appartenant aux IIème-IIIème s. ap. J.-C. Les divers remblais qui constituaient le remplissage de la structure archaïque contenaient, comme durant les années précédentes, une importante quantité de charbons et de fragments d’adobe rubéfiée, posant la question d’un éventuel incendie, suivant une situation observée tant sur les sites majeurs d’Istros et Orgamè, que sur les établissements ruraux de Nuntaşi et Tariverde ou les sites fortifiés gètes, le plus proche étant celui de Beidaud. La seconde phase d’occupation du site accompagne le développement de techniques architecturales faisant usage du soubassement en pierre sèche et de la couverture en tuiles de type corinthien. Le mobilier contemporain s’avère lui aussi abondant et s’articule autour d’amphores provenant majoritairement de Thasos, Héraclée du Pont et Sinope, d’une céramique fine de table de facture attique à vernis noir ou à décor de type West Slope, de productions histriennes de céramique commune (bols, cruches), tandis que les vases modelés, bien présents à l’époque archaïque, demeurent néanmoins minoritaires. L’édifice du Haut-Empire étudié en secteur VI a livré à son tour des vases importés de Çandarlı, des imitations pontiques, ainsi que des fragments d’amphores. Celles-ci recouvrent les mêmes centres producteurs que ceux reconnus précédemment, à savoir Héraclée du Pont (Selov A-B), l’espace égéen (type Dressel 24 de Cos ; Berenice MR 5 / Zeest 80, Kapitan II) ou le Nord de la mer Noire (type Zeest 84–85).

Bibliografie:

A. Avram, O. Bounegru, C. Chiriac, Cercetări perieghetice în teritoriul histrian, Pontica, 18, 1985, p. 113-124.


F. Peters, Denkschriften der kaiserlichen Akademie der Wissenschaft in Wien, Mathematisch- Naturwissenschaftliche Klasse 27 (1867).
B. Pick, Die antiken Münzen von Dacien und Moesien 1, Berlin, 1898.
Publicaţii:
Baralis, A., Dupont, P., Gyuzelev, M., Iacob, M., Lungu, V., Mănucu-Adameşteanu, M., Nedev, D., Panayotova, K., Le programme ANR Pont-Euxin : bilan des campagnes 2011 à Apollonia du Pont (Sozopol, dpt. de Bourgas, Bulgarie) et Orgamè / Argamum (Jurilovca, dpt. de Tulcea, Roumanie), Dialogues d’Histoire Ancienne 37 (2011), vol. 2, p. 220-234.
Lungu, V., Baralis, A., Iacob, M. et al., Jurilovca, Cronica cercetărilor arheologice din Romania, Campania 2011, Bucureşti 2012, p. 226-232, no. 125.
Baralis, A., Lungu, V., Stratégies coloniales et réseaux d’occupation spatiale gètes sur le littoral de la Dobroudja du Nord: les acquis du Programme ANR Pont-Euxin, in G. Tsetskhladze, A. Avram, J. Hargrave (eds.), The Danubian Lands between the Black, Aegean and Adriatic Seas (7th Century BC- 10th Century AD), Oxford, 2015, p. 369-384.
Bony, G., Baralis, A., Lungu, V., Marriner, N., Morhange, C., Mobilité des paysages et stratégies coloniales au sud du Delta du Danube: la colonie grecque d’Orgamé/Argamum (Jurilovca, département de Tulcea, Roumanie), in J.-P. Saint Martin (éd.), Recherches croisées en Dobrogea, Bucarest, 13, p.133-156.
Bony, G., Contraintes et potentialités naturelles de quelques sites portuaires antiques de Méditerranée et de mer Noire (Fréjus, Ampurias, Kition, Istanbul, Orgamè), thèse de doctorat, Université Aix- Marseille I, 2013.
Dolea, A., The Roof Tiles Found at Açik Suhat - Caraburun (Baia, Tulcea County, Romania). Preliminary Results, in: A. Panaite, R. Cîrjan, C, Capiţă (eds.), Moesica et Christiana. Studies in Honour of Professor Alexandru Barnea, Bucureşti, 2016, p. 259-264.
Dupont, P., Lungu, V., Baralis, A., Caraburun apud Orgame. The pottery assemblage of the archaic period, Colloque international in memory of Valentina Vladimirovna Krapivina "Forum of Olbia", 5-6 May 2016, Institute of Archaeology, Nikolaevsky National University - National Academy Of Sciences of Ukraine, Nikolaev (Ukraine), p. 65-76.
Lungu, V., Baralis, A., Caraburun-Acic Suat, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, nr 125, 2016, p. 225-228.
Baralis, A., Lungu, V., Dupont P. et al., 2017, L’établissement d’Acic Suat (comm. de Baia, dept. Tulcea), Méthodologie d’une enquête pluridisciplinaire, Pontica 50, p. 455-488.
Muşat-Streinu, A. 2017, Early Roman Finds from Acic Suat (Caraburun, Baia, Tulcea County, Peuce S.N. XV, p. 279-294.
Lungu, V., Baralis, A., Caraburun-Acic Suat, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, 2017, varianta online.

Prezentări la colocvii naţionale şi internaţionale

Baralis A., Lungu V., 2012, Aperçu sur l'organisation du territoire des colonies ouest- pontiques : le programme ANR Pont-Euxin 2012 (Orgamè, Roumanie), Sesiunea internaţională « Pontica », 10-12 octobre 2012, Museul Naţional de Istorie şi Arheologie.
Lungu V., Baralis A., Lebouteiller P., Dolea A., Muşat A., Streinu M., Orgame, necropola şi teritoriu. Proiectul ANR Pont-Euxin 2012 , Sesiunea internaţională « Pontica », 10 octobre 2012, Constanţa (Roumanie), Museul Naţional de Istorie şi Arheologie.
Baralis A., Lungu V., 2013, Stratégies coloniales et réseaux d’occupation spatiale gètes sur le littoral de la Dobroudja du Nord: les acquis du Programme ANR Pont-Euxin, Fifth international congress on Black Sea Antiquities « The Danubian Lands between the Black, Aegean and Adriatic Seas (7th Century BC-10th Century AD) », 17-21 September 2013, Faculty of Philosophy, University of Belgrade, Belgrade (Serbie).
Baralis A., Lungu V., Mănucu-Adameşteanu M., Dolea A., Muşat A., Streinu M., Micu S., Nicolae L., 2013, Greci în Pontul de vest: Orgame - necropola şi teritoriu. Rezultate parţiale ale proiectului franco- român ANR Pont-Euxin 2010-2012 , 26 februarie 2013, Bucureşti, Institutul de Studii Sud-Est, Academia Română.
Baralis A., Lungu V., 2013, Réseaux d’occupation spatiale gètes autour d’Orgamè : les acquis du Programme ANR Pont-Euxin, International Symposium « Interconnectivity in the Mediterranean and Pontic World during the Hellenistic and Roman Periods », organized in the context of the research projects « External Relations of the Pontic Greek Cities in Hellenistic and Roman Times: a Multidisciplinary Approach (PN-II-ID-PCE-2011-3-0054) », « Amici Populi Romani (APR) » and « Dynasties of the Hellenistic World (DHW) », 8-12 juillet 2013, Trier (Allemagne) Constanţa (Roumanie).
Nicolae, L. 2015, Les timbre amphorique de Călugara et de Caraburun , 2015, Athènes (Grèce), Université Cappodistria.
Lungu V., Baralis A., Dupont P., Muşat A., Streinu M., Nicolae L., Lebouteiller P., 2016, Caraburun - Achik Suhat, o noua aşezare greco-romană între Istros şi Orgame, Symposion ARA, 21 -23 avril 2016, Institutul de archeologie “Vasile Pârvan”, Bucureşti.
Lungu V., Baralis A., Caraire G., Jubeau Th., Lebouteiller P., Popova T., Damelet L., Streinu A., Streinu M., Bastide M., Nicolae L., Sanglade T., Iancu L., 2016, Studiul unui teritoriu antic: Caraburun-Arhcik Suhat. Cercetare pluridisciplinară şi metodologie aplicate în cazul unor aşezări greceşti de pe ţărmul lacurilor Razelm-Goloviţa , Sesiunea anuală de comunicăru ştiinţifice « Metodă, teorie şi practică în arheologia contemporană », 30 martie-1 aprilie 2016, Institutul de arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti.
Baralis A., Lungu V., 2016, Greci în teritoriu get. Aşezarea greacă de la Caraburun - Acic-Suat, prezentată la A 50-a sesiune naţională de rapoarte arheologice, 26-28 mai 2016, Târgu Jiu.
Baralis, A., Lungu, V., Dupont, P., Between Greeks and Getae : trade networks on the lower Danube during the archaic period. SOMA 2016, The 20th Symposium on Mediterranean Archaeology, (St. Peterburg 12-15 May 2016), sub tipar.
Baralis, A., Lungu, V., Colonising the Southern Sectors of Danubian Delta: The Settlement of Caraburun-Atchik-Suhat, présenté au colloque Bifocal Perspectives on The Black Sea: Macro-and Microcosms, organisé par Aarhus Institute of Advanced Studies (AIAS), 8th April 2016 à l’Université d’Aarhus, sub tipar
Baralis A., Lungu V., 2017, Les établissements septentrionaux de la chora d’Istros aux époques classique et hellénistique, Sixth International Congress on Black Sea Antiquities, Constanţa 18- 22 September 2017.
Lungu, V. 2017, Hellenistic Imports at Acic Suat (Caraburun), The IIIrd International Congress „The Black Sea Antiquity and Tekkeköy: An Ancient Settlement on the Southern Black Sea Coast”, Tekkekoöy - Samsun 27-29 October 2017, sub tipar.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO