Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Epava Rusu [Portiţa A] | Anul: 2018

Anul   2018
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I î.Hr. – I d.Hr.);
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană timpurie;
Epoca romană
Categorie
Neatribuit
Tipuri de sit
Descoperire izolată
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Jurilovca
Comuna   Jurilovca
Punct
Epava Rusu [Portiţa A]
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Barbu Marius B. GeoEcoMar București
Dimitriu Radu GeoEcoMar București
Popa Adrian GeoEcoMar București
Popa Mircea Arheolog independent
Cod RAN    160653.08
Raport Scanări în microzona Gura Portiţei realizate cu sonarul lateral şi magnetometrul
Lucrările de cartografiere geofizică marină au vizat acoperirea cu măsurători geofizice a unui perimetru marin acoperit de ape puţin adânci aflat în prelungirea spre nord a perimetrului marin investigat în cursul anului anterior. Cercetările geofizice au constat în măsurători simultane realizate cu un sistem de scanare laterală a morfologiei fundului mării, batimetrie monofascicul şi magnetometrie de mare rezoluţie. Suprafaţa perimetrului marin investigat este de cca. 1,25 km2. Acesta este situat în dreptul lacului Leahova Mică, la mică distanţă de complexul turistic Gura Portiţa.
Lucrările geofizice marine au fost realizate de-a lungul unor profile de observaţie orientate SW-NE, echidistanţate la aproximativ 15-25 m. Toate măsurătorile geofizice marine au fost realizate la bordul şalupei rapide Carina, aflată în dotarea INCD GeoEcoMar. Principalele caracteristici tehnice ale acestei ambarcaţiuni sunt: lungime 6.65 m, lăţime 2.10 m; pescaj 1 m, capacitate maximă: 6-8 persoane. Ea este echipată cu motor in-board Yamaha de 150 CP.
Sonarul lateral este un instrument folosit pentru a reda o imagine fidelă a fundul mării, a reliefului acesteia sau a obiectelor aflate deasupra sedimentului. Acesta este tractat în apă în urma navei emiţând unde sonore şi recepţionând răspunsul acestora. Aceste unde sonore sunt emise în părţile laterale ale sonarului, la un unghi sub-orizontal şi sunt reflectate de relieful sau obiectele situate pe fundul mării. În funcţie de puterea pulsului şi a timpului de răspuns se creează o imagine a reliefului, respectiv a obiectelor. În felul acesta se pot detecta obiectele de pe fundul mării sau, corelându-se cu date de batimetrie, sedimentologie şi biologie se pot face determinări de habitat.
Sonarul este tractat cu un cablu în urma navei, la o viteză de aproximativ 3-4 Mm/h, şi este lăsat la o distanţă cât mai mică de fundul mării în funcţie de lungimea cablului, adâncimea apei şi relieful submarin. Datorită faptului că undele sonore sunt emise în lateral, sonarul are o „zonă moartă”, zonă în care nu emite unde sonore şi deci nu înregistrează date, aflată chiar pe mijlocul traseului. Această zonă este cu atât mai mică cu cât sonarul este mai aproape de fundul mării, fiind aproximativ egală cu dublul distanţei dintre sonar şi fundul mării. De aceea este recomandat ca sonarul să fie cât mai aproape de fundul mării.
Poziţia sonarului este dată de un GPS diferenţial cu o precizie orizontală de +/- 1 m, aflat la bordul navei tractoare, făcându-se corecţii în timp real în funcţie de lungimea cablului, adâncimea sonarului cât şi corecţiile de poziţie şi de mişcare în apă a sonarului (ruliu, tangaj, direcţie).
Sonarul lateral L-3 Klein System 3900 are două frecvenţe de lucru: o frecvenţă de 445 KHz, respectiv una de 900 KHz. Frecvenţă de 445 KHz este folosită pentru descoperirea obiectelor şi pentru cartare şi are o rază maximă de lucru de 150 m. Frecvenţa de 900 KHz, este folosită pentru achiziţia unor imagini cu rezoluţie mai bună a obiectelor mici şi are o rază maximă de lucru de 50m. Lăţimea orizontală a undei sonore este de 0.21°, iar cea verticală este de 40°, atât la frecvenţa de 445 KHz cât şi la cea de 900 KHz. Rezoluţia orizontală maximă este de 7.5 cm. Software-ul de achiziţie este Klein SonarPro, ver.
12.1 şi rulează sub sistemul de operare Windows. Acesta permite atât vizualizarea în timp real a datelor achiziţionate cât şi vizualizarea ulterioară a datelor înregistrate. Software-ul are mai multe ferestre putându-se vizualiza în acelaşi timp datele achiziţionate, traseul navei, acoperirea laterală, poziţia sonarului în apă, şi a unor ţinte. Se pot face determinări în timp real a unor ţinte, putându-se măsura lungimea, lăţimea sau adâncimea / înălţimea lor. Datele se pot înregistra în două formate: SDF şi XTF.
Pentru asigurarea unei corecte şi sigure navigaţii în sectoarele investigate, situate aproape de ţărm, la bordul ambarcaţiunii de cercetare a fost amplasat un sistem batimetric digital modern, mono-fascicul, model Ceeducer Pro produs de compania CEE HydroSystems. Acest sistem operează cu două frecvenţe de 30 şi 200 kHz, având un domeniu de măsură cuprins între 0.3 şi 100 m şi o precizie de determinare a adâncimii apei de ±1 cm. Sistemul comunică prin intermediului unei reţele de transmisie date RS-232 cu un sistem de achiziţie automată a datelor, dar are şi capacitatea de a stoca intern toate informaţiile măsurate. Acest sistem include de asemenea un GPS diferenţial capabil sa asigure o precizie de poziţionare submetrică, în funcţie de calitatea corecţiilor RTCM primite în timp real.
Măsurătorile marine ale intensităţii totale a câmpului geomagnetic au fost realizate cu ajutorul unui magnetometru marin cu pompaj optic (vapori de Cesiu) de ultimă generaţie, model Geometrics G-882 al cărui domeniu de măsură este cuprins între 20.000 şi 100.000nT, ceea ce îl face apt să opereze în condiţii normale oriunde pe glob, cu o precizie de măsură de ±0,01 nT. Citirea valorilor câmpului magnetic terestru se poate face cu o cadenţă de câteva zeci de citiri pe secundă (în cazul măsurătorilor noastre aparatele au fost setate pentru 10 citiri/secundă), ceea ce asigură o eşantionare foarte deasă şi, în consecinţă o înregistrare practic continuă a variaţiilor câmpului geomagnetic total. Eroarea de măsură, în funcţie de orientarea aparatului, este de obicei mai mică de 0.5 nT pentru o rotaţie de 360o. Aparatul conţine, de asemenea, un senzor de presiune, care permite determinarea precisă a adâncimii la care acesta evoluează şi, opţional, este posibilă montarea unui altimetru (sistem sonar acustic), care poate determina distanţa dintre magnetometru şi fundul mării. Magnetometrul G-882 poate opera în domeniul de adâncime a apei cuprins între 0 ÷ 170m (250 PSI) şi în domeniul de temperatură cuprins între -20 şi 40o C. Magnetometrul marin G- 882 a fost remorcat la o distanţă de cca. 25 m la pupa şalupei. În acest fel efectul magnetic produs de motorul şalupei şi celelalte componente feromagnetice aflate la bord nu a fost resimţit şi înregistrat de magnetometrul marin. Deoarece măsurătorile s-au executat în sectoare cu ape puţin adânci (adâncimea apei mării a fost în general cuprinsă între 2 şi 7-8 m), pentru ca magnetometrul marin să nu lovească fundul mării, acestuia i-a fost ataşat un flotor special confecţionat pentru a-l menţine la adâncimea constantă de 0.5 -1 m.
Al doilea set de măsurători a fost realizat de către Respiro Dive Adventure la bordul navei proprii – Zephir. Aceasta este o navă rapidă (300 HP) cu lungimea de 13,50 m, lăţimea de 3.50 m., pescaj 0.50 m, capacitate maximă de 12 persoane, realizată din fibră. Sonarul lateral Deep Vision DE340D a fost folosit pe frecvenţa de 445 KHz pentru o acurateţe medie a ţintelor. Software-ul dedicat este DeepView vers. basic rulată pe sistemul Windows; permite vizualizarea în timp real a datelor şi ulterior, alături de prezentarea unor date privind structura unor ţinte, înălţimea acestora, lungimea şi adâncimea lor. În total, peste 10 km2 au fost investigaţi prin scanare cu sonarul lateral. Aceasta a permis identificarea unui număr mare de posibile ţinte. Patru dintre acestea au fost verificate prin scufundări. Din multitudinea de posibile ţinte cu potenţial apărute in urma scanărilor au fost investigate prin scufundare trei dintre ele, toate trei dovedindu-se a fi plase pescăreşti abandonate. Adiţional, a fost realizată documentare foto şi video a epavei cu un aparat profesional (Canon EOS 5D Mark IV, full frame, 30 Mpx, Video 4k). S-au folosit lumini subacvatice profesionale („Canister-type led torch with dual video lightheads”, EP12).
Cercetările geo-marine executate în perioada 2017-2018 au acoperit o suprafaţă de cca. 15 km2 în microzona Gura Portiţa-Leahova Mică, cea mai mare suprafaţă investigată cu mijloace de detecţie non-invazive din zona costieră a Dobrogei de Nord. Seturile de date obţinute au permis evidenţierea a zeci de posibile ţinte, dar investigarea tuturor acestora necesită un proiect separat, datorită costurilor şi timpului pe care le implică. Spectrul tipologic al ceramicii descoperite pe mal în această zonă indică o mare varietate cronologică, din perioada elenistică până în epoca medio-bizantină. Din păcate, procesul ciclic de sedimentare, respectiv eroziune necesită explorări de anvergură, în diferite sezoane, pentru a putea detecta alte eventuale epave în zonă. Nu în ultimul rând, rezultatele oferite de magnetometrul geo-marin a evidenţiat o concentrare a unor anomalii magnetice în zona Gura Portiţei dar pentru explorarea acestora este necesar un diagnostic costisitor prin intermediul unui sub-bottom profiler.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu