Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: str. Cetăţii - str. Carsium | Anul: 2018

Anul   2018
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I î.Hr. – I d.Hr.);
Epoca romană târzie (sec. II-IV);
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI);
Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca romană timpurie;
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca medievală
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare fortificată;
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Hârşova
Comuna    Hârşova
Punct
str. Cetăţii - str. Carsium
Sector   
Toponim   Carsium
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bodolică Vitalie Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa
Constantin Nicolae responsabil Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa
Mihai Daniela Institutul Naţional al Patrimoniului
Talmaţchi Cristina Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    60810.01
Raport A 25-a campanie arheologică de la cetatea Carsium s-a derulat, în anul 2018, numai la poarta de nord a cetăţii romano-bizantine descoperită în anul 2009 pe strada Unirii. Au fost cercetare secţiunile S 5 şi S 6 şi s-au desfiinţat martorii dintre secţiunile S4-S5 şi S5-S6. Acest lucru a permis asigurarea unei vizibilităţi mai bune a turnului T 2 (de vest, sau pe dreapta pe direcţia de intrare pe poartă).
Cercetarea a evidenţiat depuneri antropice moderne şi contemporane provenind de la diferite activităţi care s-au desfăşurat în zonă la sf. secolului al XIX şi în prima parte a secolului XX (aici a funcţionat o gheţărie, apoi au fost excavate mai multe gropi în care au fost depozitate deşeurile de la un atelier de cizmărie etc.).
În ansamblu, stratul arheologic s-a format prin depuneri succesive care au fost rulate dinspre sud, din fortificaţia romano-bizantină, la construirea cetăţii din secolul al VI-lea sau, sau din perioada cetăţii medievale în diferite epoci istorice (fortificţia bizantină, genoveză, otomană). Aceasta particularitate face ca materialele arheologice să se afla în poziţie secundară şi amestacate.
O descoperire cu totul excepţională este un cuptor ceramic destinat arderii vaselor mici (respectiv oale) amplasat la cca 12 m în faţa turnului T 2, ridicat pe primul nivel după demolarea al porţii.
Cuptorul are camera de ardere sprijinită pe patru tălpi, cu distanţa între ele de 21/25 cm, sprijinite pe câte două arce de formă semicirculară fiecare, orientate de la est la vest, construite din cărămidă arsă cu dimensiunile de 34/35 x 34/35 x 6/7 cm. Orificiile de tiraj de dimensiuni diferite (2/4 cm) sunt executate în spaţiul dintre arce. Înălţimea până la platforma de ardere este de cca 1-1,10 m. Pprefurnium-ul, realizat din cărămidă arsă, a fost orientat spre sud şi are dimensiunile de 0,80 x 0,60 x 1 m. Din camera de ardere s-a scos o cantitate mare de cenuşă. Numai câteva cărămizi au fost recuperate în întregime. Pereţii camerei de ardere, în grosime actuală de cca 20 cm, realizaţi cel mai probabil din chirpic crud, nu s-au păstrat. Dimensiunile actuale ale acesteia sunt de 2,40 x 2,48 m. Din camera de ardere şi imediata apropiere au fosr recuperate mai multe fragmente de căni, oale şi castroane, cu deosebire buzele de oale. Pasta ceramică, în general are multe ingrediente în compoziţie Este o pastă semifină, caolinoasă, de culoare bej deschis, cărămizie cu nisip fin, cărămizie cu o angobă roşiatică la exterior. Cuptorul se datează, preliminar, prin analogie dar ţinând cont şi de poziţia cu totul deosebită a acestuia, la sf. sec. V şi în secolul al VI-lea. Descoperirea are o importanţă deosebită. Este primul cuptor ceramic cunoscut la Carsium şi demonstrează că aici funcţiona un centru de producţie. Nu este exclus ca pe această suprafaţă să mai fie încă alte cuptoare. Cercetările viitoare vor arăta acest lucru.
Materialele descoperite în săpătură sunt variate şi bogate. Predomină fragmentele de amfore (mănuşi, guri, funduri) de forme diferite şi compoziţie pastă variată. Sunt şi exemplare timpurii dar şi din perioada romano-bizantină, care au ajuns în faţa porţii din cauza deselor intervenţii de la sfârşitul antichităţii, din evul mediu sau din epoca modernă. Un loc important îl ocupă fragmentele de ceramică de bucătărie şi pentru servitul mesei. Între descoperirile ceramice se remarcă ceramica de bună calitate. Sunt fragmente de farfurii, castroane, platouri, discul unui opaiţ cu reprezentarea chipului uman etc.
Din ultimul nivel au fost recoltate fragmente ceramice care se pot data în secolele XVIII-XIX. Reprezintă diverse vase (oale, castroane, farfurii, căni, ulcioare) din pastă semifină nisipoasă, cu smalţ colorat diferit atât la exterior cât şi interior. Între descoperiri se remarcă o bombardă din fontă.
Campania anului 2018 a demonstrat faptul că aici, Carsium a fost un centru de producţie ceramică dar şi unul important de schimb.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie Gh. Cantacuzino, Cercetări arheologice la fortificaţiile de la Hârşova, BCMI,3, 1992, p. 58-67;
Mihai Irimia, Cuptoarele romano-bizantine de ars ceramică de la Oltina (Jud. Constanţa), Pontice, 1968, p. 379-408;
Dan Elefterescu, Opaiţe plastice descoperite la Durostorum-Otrov (Ferma 4), Peuce, SN, XV, 2017, p. 79-116;
Constantin Nicolae, Câteva opaiţe descoperite la Carsium, Pontica, XXVII, 1994, p. 199-207;
Constantin Nicolae, Descoperiri de epocă romană şi bizantină la Carsium, Pontica, XXVIII-XXIX,1995- 1996,p.135-160;
Constantin Nicolae, Stadiul cercetării arheologice la Hârşova. Contribuţii la harta arheologică a localităţii, Pontica, XLIII, 2010, p. 221-249
Constantin Nicolae, Incinta cetăţii medievale de la Hîrşova. Descoperiri noi, Pontica,XLVII, 2014, p. 375-402;
Constantin Nicolae, Noi date despre fortificaţia otomană de la Hârşova, vol. Dobrogea coordonate istorice şi arheologice, Tulcea 2016, p. 49-84;
Constantin Nicolae, Carsium, un avanpost la frontiera romană a Dunării de Jos. Stadiul cercetărilor, în volum Mariana Păvăloiu, Ghiorghe Papuc LXX om al cetăţii, Constanţa, 2016, p. 83-102;
Constantin Nicolae, Şantierul arheologic Hârşova‐ cetate, sectorul „incinte vest”. Campaniile 2000‐ 2007 (Hârşova‐cetate Archaeological Site, „incinte vest” Sector. 2000‐2007 Pontica 48-49, 2015- 2016, p. 281-304,
Crişan Muşeţeanu, Ateliere ceramice romane de la Durostorum, Bucureşti, 2003;
Ioan C. Opriş, Ceramica romană târzie şi paleobizantină de la Capidava în contextul descoperirilor de la Dunărea de Jos (sec. IV-VI), Bucureşti, 2003;
Florin Topoleanu, Ceramica romană şi romano- bizantină de la Halmyris (sec. I-VII d. Chr.), Bucureşti, 2000;
Dorel Paraschiv, Amfore romane şi romano- bizantine în zona Dunării de Jos ( sec. I-VII p. Chr.), Iaşi, 2006.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu