Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Orgame/Argamum | Anul: 2018

Anul   2018
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I î.Hr. – I d.Hr.);
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană timpurie;
Epoca romană;
Epoca elenistică
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Cetate;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Jurilovca
Comuna   Jurilovca
Punct
Orgame/Argamum
Sector   Cetate; Necropolă
Toponim   Capul Dolojman
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bute Nicu Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi
Honcu Ştefan Institutul de Arheologie Iaşi
Iacob Mihaela Ministerul Culturii
Niacsu Lilian Facultatea de Geografie a Universităţii “A.I. Cuza” din Iaşi
Nuțu George Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Päffgen Bernd Ludwig Maximilians - Universität München
Paraschiv Eugen Dorel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Pîrnău Radu Institutul de Geologie al Academiei Române, filiala Iași
Roșca Bogdan Institutul de Geologie al Academiei Române, filiala Iași
Stanc Simina Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Facultatea de Biologie
Cod RAN    160653.02
Raport Proiectul de cercetare arheologică Orgame/Argamum are un caracter multianual; dată fiind complexitatea locuirii platoului argamens, din epoca bronzului până în vremurile moderne, cele mai importante fiind totuşi monumentele de epocă greacă şi romană: cetatea greco-romană, necropola greacă, necropola romană şi locuirea extra muros, toate ocupând o arie de peste 120 ha. În cadrul proiectului priorităţile se stabilesc pe perioade de 2 ani, cu evaluare periodică.
Etapizarea proiectului, cu privire specială asupra activităţilor desfăşurate în anul 2018:
1. recuperarea informaţiei privind stratigrafia şi planimetria monumentelor dezvelite în perioada 1926- 2011, în special a săpăturilor datorate lui Paul Nicorescu şi Mariei Coja şi a relaţiei cronologice şi planimetrice a acestora cu monumentele din jur prin curăţarea vechilor secţiuni, fotografie aeriană, tahimetrie, ridicare topo, prospecţiuni electro- magnetice, mici sondaje, (acţiune începută în 2015, continuată în 2016-2017, definitivată în 2018);
2. Identificarea vestigiilor şi a monumentelor din cetatea Orgame/Argamum, intra şi extra muros în scopul planificării viitoarelor campanii de cercetare arheologică prin fotointerpretarea imaginilor aeriene şi satelitare, achiziţionarea de noi imagini cu drona, cercetări de suprafaţă şi investigaţii geomagnetice, modelarea 3 D a zonei centrale a cetăţii (acţiune începută în 2015, continuată în 2016-2017; rezultatele valorificate în 2018);
3. Continuarea cercetărilor arheologice în Sectorul Incintă Nord pentru stabilirea stratigrafiei acestei zone şi delimitarea topografică a edificiilor descoperite, stabilirea relaţiei acestor edificii cu insula din Sectorul Basilica II (2016-2020);
4. Continuarea cercetărilor arheologice în Sectorul Extra Muros pentru delimitarea nucleului central al necropolei romano-bizantine şi a nucleului de locuire din zona secţiunilor SVIII-SXI; verificarea relaţiei acestuia cu vestigiile din SIII-SVI (2016-2020);
5. Continuarea activităţii de conservarea primară a vestigiilor dezvelite în Sectoarele Bazilica II, Bazilica III, Bazilica I, Faleză Est, Sector Incinta Greacă, Sector Extra Muros, activitate continuă – perioada 2016-2020;
6. Actualizarea documentaţiei grafice şi descriptive pentru proiectarea activităţii de restaurare pentru vestigiile dezvelite în sectoarele de la pct. 5 (2017- 2019);
7. Publicarea, etapizată, a rezultatelor cercetării arheologice prin articole, studii, note; continuarea seriei monografice Orgame/Argamum şi publicarea periodică a rezultatelor cercetărilor arheologice: volumul Argamum: Sector Extran Muros, va fi pregatit în 2019 (documentare realizată în 2016-2018);
8. Evidenţa materialului arheologic descoperit pe categorii şi documentarea acestuia foto-descriptivă prin schimbarea manierei de abordare a acestuia: materialul arheologic adunat într-o prima etapa pe sectoare, se redistribuie spre cercetare şi publicare, pe categorii, specialiştilor în domeniu (e.g. diversele categorii de ceramica, obiecte minore, monede), acţiune începută pentru Sectoarele Faleză Est şi Incintă Greacă în 2016.
9. Reflectarea coerentă a rezultatelor cercetării arheologice şi a patrimoniului natural şi cultural al zonei în cadrul prezentării acestora către public în cadrul Punctului de Informare turistică de la Capul Doloşman.

Sectorul Incintă Nord
Responsabil: George Nuţu

Cercetările din campania anului 2018 din sectorul Incintă Nord s-au concentrat în direcţia extinderii SI spre Vest în vederea cercetării exhaustive a edificiului E1 identificat parţial în anul precedent. Secţiunea iniţială a fost trasată perpendicular, între Bazilica I şi incinta de NNV, în proximitatea Turnului 1. Am optat pentru cercetarea în suprafaţă extinzând secţiunea iniţială (SI/2017) la 10x20 m. Structurile descoperite şi materialul arheologic au fost înregistrate, pe măsura descoperirii acestora, cu o staţie Leica TC 3017 obţinând astfel, dispunerea acestora în plan cercetării.
Principalul obiectiv cercetat în ultimele două campanii este un edificiu orientat NNV-SSE compus din trei încăperi. Acesta pare să ocupe întreg spaţiul dintre Bazilica I la sud şi zidul de incintă, respectiv T1 la nord. Partea superioară a zidurilor porneşte imediat sub vegetal, la ▼0,30- 0,50 m. Cele trei încăperi au fost notate începând de la nord spre sud (de la incintă spre Bazilica I) – R1-R3.
Încăperea R1 a fost identificată parţial în campania anului anterior (laturile de E şi S). Pe parcursul campaniei actuale a fost degajată latura de V. Dimensiunile interioare sunt de 4,60 m (axa N-S) x 5,35 (axa E-V). Aşadar, rezultă un spaţiu total de aproape 25 mp. Pentru verificarea stratigrafiei şi a podele s-a practicat un sondaj N-S care a împărţit suprafaţa încăperii în aproximativ două părţi egale. În semi-secţiunea V s-a atins podeaua din lut tasat la ▼0,90 m faţă de cota ±0 a zidurilor, respectiv ▼1,40 m faţă de nivelul actual de călcare (cote măsurate cu staţia totală). Laturile de E şi de S sunt mai bine păstrate pe cca. şapte- opt asize. Au fost realizate în opus incertum din blochete de calcar mici şi medii, sumar fasonate şi legate cu pământ. Accesul în această încăpere şi spaţiul situat la nord de aceasta, spre incintă (Curtina A) nu a fost cercetat datorită epuizării fondurilor. În exteriorul încăperii ne-am oprit al
▼0,50 m pe un strat intermediar de dărâmătură.
Încăperea R2 păstrează aceeaşi orientare (NNV-SSE) şi are dimensiunile interioare de 5,56 (axa N-S) x 4,55 (axa E-V) rezultând un spaţiu interior total de 25,29 mp. La fel ca în cazul încăperii precedente a practicat o semisecţiune în jumătatea de V pentru verificarea stratigrafiei. Din lipsa fondurilor ne-am oprit pe un nivel intermediar de dărmătură la ▼0,70 m fără a atinge nivelul de călcare. Din ziduri sunt vizibile cinci-şase asize realizate din blochete mici legate cu pământ. La colţuri, din motive care aveau în vedere rigidizarea suprastructurii, au fost folosite blochete mai mari fasonate cu îngrijire. Intrarea este situată pe latura de V şi are deschiderea de 1,30 m. Lăţimea zidurilor este de 0,70-0,90 m; în zona intrării lăţimea lor variază între 0,70 şi 0,75 m. Dintre descoperiri amintim câteva monede de secol VI p.Chr., majoritatea concentrate spre zidul de compartimentare cu R1, alături de o cataramă militară de la începutul secolului XX.
Încăperea R2 a fost cercetată mai detaliat. Topografic, este situat în proximitatea Bazilicii I de care o despart cca. 5 m, dar altimetric este plasată cu cca. 3 m mai sus. Dimensiunile sunt de 5,55 m x 5,75 m. Intrarea este pe latura de V şi are 1,50 m lăţime cu pragul situat la ▼0,70 m faţă de cota cea mai înaltă a zidurilor. La aceeaşi adâncime, respectiv la ▼1,10 m faţă de cota ±0 actuală a fost descoperită podeaua primei faze din evoluţia edificiului. Un sondaj (Sondaj 1/R3) a fost practicat în colţul de NV al încăperii având dimensiunile de 1,75x1,75 m. În acest sondaj, la ▼0,40 m sub primul nivel de călcare a fost descoperit un al doilea nivel (I nivel) pe care a fost observată o amforă de tip Opaiţ B5 păstrată în bune condiţii, cu excepţia gâtului şi a torţilor. Acest nivel a fost descoperit la ▼1,10 m faţă de cota maximă a zidurilor încăperii. În acelaşi sondaj a fost descoperit un dolium păstrat pe jumătatea inferioară a cărui bază (▼1,55 m faţă de cota ±0) a fost fixată în stratul nativ de rocă excavat special pentru aceasta.
În R3 există suficiente indicii privind existenţa a două niveluri de locuire. Astfel, laturile de N şi un segment din latura de E evidenţiază prezenţa unui zid anterior (▼0,60 m sub Z1). Acesta are baza (talpa) plasată direct pe stânca nativă şi este păstrat pe o înălţime de 0,50 m formând o plintă pentru Z2 lată de 0,10-0,30 m.
Curtina A a fost cercetată pe lungimea de 10 m, exclusiv paramentul de S. În zona cercetată are lăţimea maximă de 2,80 m. Adâncimea maximă la care a fost excavată incinta în acest punct este de 2 m. Maniera de lucru a incintei este, in general, îngrijită; au fost folosite blochete fasonate de dimensiuni mari şi medii. Nu au fost observate diferenţe de opus ceea ce, alături de contextul arheologic general al sectorului şi coroborat cu descoperirea unei monede de secol VI p.Chr. în dărmătura incintei în campania precedentă, indică drept moment constructiv al incintei perioada/refacerea justinianee.
Pe cele două profile ale suprafeţei cercetate (profilul de V, respectiv de E) există unele indicii privind intervenţia realizată de Paul Nicorescu în perioada interbelică. În particular, în profilul de V apare şanţul făcute de acesta cu o lăţime de cca. 1 m şi o adâncime similară. În zona exterioară, în proximitatea zidului de incintă, poate fi observat şi astăzi şanţul realizat de acesta, şanţ care este paralel cu incinta.
Materiale arheologice
Dintre materialele arheologice se remarcă un capac plat cu apucătoare conică având pe disc inscripţia †Κύ[ιε βοήθι] – „Doamne, ajută!” descoperit în încăperea R3 în dărâmătura locuirii din a doua fază. Aceluia strat îi corespunde si o lastră fragmentară din marmură de slabă calitate decorată cu forme geometrice.
Remarcăm, de asemenea, o serie de monede majoritatea datate în secolele IV-VI p.Chr., alături de două monede histriene decorate cu roata. Acestea au fost descoperite – un exemplar în încăperea R3 în dolium-ul descoperit în sondajul din colţul de NV. Al doilea exemplar provine din zona de acces situată la V de încăperea R3. Prezenţa celor două monede arhaice, alături de un semn premonetar descoperit în dărâmătura R3, în colţul de SE, relevă deranjarea în epoca justinianee a straturilor timpurii ale locuirii argamense.
Ceramica este în majoritate extrem de fragmentară, dar toate formele tipice perioade bizantine timpurii pot fi recunoscute. Predomină amforele (LR2, Opaiţ B5), ceramica de bucătărie şi, cu o pondere extrem de redusă, ceramica fină. De asemenea, din umplutura descoperită în dolium au fost recuperate o serie de fragmente ceramice lucrate la mână (Penkovka?).

Sector Extra Muros
Responsabil: Mihaela Iacob

Cercetările arheologice desfăşurate în 2018 la Argamum au avut drept obiectiv continuarea cercetării în cel de-al treilea nucleu de locuire situat pe platoul argamens, în imediata vecinătate a sistemului defensiv al cetăţii romane târzii Argamum. S-a procedat la înlăturarea unor martori (S viii-Sxii, Sx-Sxi) şi la finalizarea cercetării în Sixb, Totodată a fost demarată cercetarea unui alt nucleu de locuire de pe platou (E4).
Au fost identificate şi cercetate două morminte şi o amenajare funerară, a fost delimitat E4.
M1/2018 a apărut la demontarea profilului dintre Sviii şi Sxii la 2 m distanţă faţă de profil V şi aparţine primului orizont de înmormântare din necropola romano-bizantină. Scheletul, în forma păstrată, are o lungime de 0,90 m. Se păstrează: din piciorul stg. femurul şi tibia în conexiune; din piciorul dr.: femurul şi rotula; ambele femure sunt în conexiune cu oasele bazinului care nu sunt sudate. Lipseste partea stângă a scheletului superior; din partea dreaptă avem humerus-ul, omoplatul, 4 vertebre şi 2 coaste în conexiune, braţul stâng era aşezat, probabil, pe lângă corp, aşa cum o sugerează prezenţa a 3 dintre oasele mâinii pe femurul stâng. Scheletul a fost răvăşit, aşa cum o demonstrează şi prezenţa unui calcaneum lângă femurul drept; la prima vedere se poate spune că lipseşte craniul; un craniu (fără mandibulă) găsit la cca. 1 m faţă de profilul de V, la aceeaşi adâncime cu scheletul descris anterior, poate fi considerat ca aparţinând lui M 1/2018.
M 2/2018 a fost individualizat prin amenajarea de lespezi de piatră, cu dimensiunile de 1,00x 0,60 m care căpăcuieşte groapa mormântului. Lespezile de piatră sunt aşezate în două straturi: 3 lespezi – 0,55 x 0,40 m; 0,25 x 0,40m; 0,35 x 0, 40m - suprapuse de 2 lespezi – 0,47 x 0, 35 m; 0, 43 x 0, 35 m. Au orientarea E-V şi se află la adâncimea de 0, 70 m măsurată pe profil V. Cercetarea efectivă a mormântului se va efectua în campania 2019.
O amenajare funerară de tip ring (aparţinând necropolei greceşti) a fost identificată în urma continuării cercetării în Six b şi S x, spre profilul de vest. Diametrul ringului: N-S: 3,80 m, E- V, cu rezerva că spre V amenajarea intră în profil: 2,40 m. În centrul ”ringului” apare o amenajare patrulaterăcu dimensiunile de 1,90 m (E-V) şi 2,40 m (N-S) formată din lespezi mari de piatră: 0,40 x 0,40 m; 0,40 x 0,35 m; 0,45 x 0,20 m. În zona amenajării nu au fost identificate materiale arheologice care să poată indica perioada de funcţionare a acesteia.
Edificiul (E 3). A fost curăţată latura de vest a acestuia până la fundaţie; zidul are în această zonă grosimea maximă de 0,72 m. Clădirea, aşa cum este identificată la momentul de faţă, are dimensiunile de 5,50 m (E-V) x 10,30 m (N-S). Latura de E calcă, pe o distanţă de cca. 4 m un ring; arcul de cerc al ringului se află la 0,80 m faţă de secantă (zidul de Est), deschiderea fiind spre exterior. Spre exteriorul clădirii acesta este în mare parte distrus.
Zidurile edificiului se păstrează până la înalţimea maximă de 6 asize şi are o grosime de 0,60-o,70 m; spre nord peretele este distrus prin construcţia unui mormânt romano-bizantin. Şi în partea de S a edificiului găsim o situaţie interesantă: la cca. 1 m de latura de S, în interior, pe direcţia E-V, pleacă un zid perpendicular pe latura de est, lung de 3,30 m; prima parte a zidului (raportată la latura de E) - 1,80 m – este construită din lespezi subţiri de piatră, omogene ca dimensiuni (0,20 x x 0,25 x 0,2 m) . Zidul face o întoarcere de 0,90 grade spre N, în interiorul edificiului, de cca. 2 m; dar colţul de SV este construit de o altă manieră decât zidul descris amterior şi decât o latură de vest a ”amenajării”: aceasta din urmă se păstrează pe 7-8 asize şi e construită îngrijit din lespezi de piatră . Spre E, aceasto latură este dublată de un alt zid, construit diferit (blochete mai mari, neomogene ca dimensiuni), care se leagă făcând colţ cu latua de V din lespezi: avem, probabil, amenajări succesive ale unui edificiu, cu recompartimentari în timp. La V de această ”amenajare” şi până la limita de V a lui E 3 avem un pavaj de lespezi mari de piatră (2,90 m x 2,50 m), amenajat şi acesta în două din etapele constructive ale edificiului – primul pavaj corespunzând amenajării din lespezi de piatră.
În campania 2019 vom finaliza cercetarea edificiului, insistând pentru punerea în evidenţă a laturii de vest, degajată parţial la momentul de faţă.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu