În continuarea cercetărilor din 2017, spre sud de T 3 si intrarea de secol 6, s-a efectuat o sectiune T 3 x cu scopul de a verifica nivelul secolului IV cu treptele construite in aceasta perioada precum si lucul de unde pornesc. Sectiunea a relevat un nivel de calcare (-0.70m) foarte bine batatorit, dur, din lut, pe care s-a descoperit o amfora sparta in T 3 x 1 din care s-a pastrt numai ca. 1/3 (cioburile exi...stente sunt cu coaste, tipic pentru secolul VI. Un carlig de fier de usa si un fragmented inel, robabil tot de la usa au fost gasite impreuna in acelasi context. Nivelul contine arsura (T 3 x 2). Sectiunea, se gaseste in continuarea treptelor care conduc la intrarea in T3; ea s-a cercetat in contextual ultimei faze a Camerei V cu dimensiunile de 6.75 x 3.40m; ea este construita in secolul VI cu deschidere spre T 3 printr-o intrare lata de 1.50m. Camera este construita din blochete de piatra de marime mica si mijlocie legate cu pamant galben. N I. Peste nivelul anterior a fost asternut un strat de pamant galben destul de friabil, bine batatorit, cu ingrediente de arsura, bucati mici de chirpic si piatra de mici dimensiuni. Operatiunea se recunoaste cel mai bine la intrarea de est, unde un strat de pietre de dimensiuni mici, inecate intr-un galben lutios indica crearea unui prag de intarire la baza unui strat alcatuit din bucati de chirpic pe care se calca. Acest aranjament indica existent unui nivel ultim de folosire a acestei suprafete in cadrul camerei V. N II consta consta dintr-un strat de galben, lutos, de culoare lamaios, gros de 20-25 cm, avand la baza dar si in restul compozitiei bucati de caramizi si de chirpic ars. Acest nive (strat?) [pare mai mult o operatie de nivelare si intarire ca support pentru un pasvsj de piatra (placi) din care o piesa se gaseste in mijlocul T 3X1 1 iar alta este visibila pe profilul de vest in T 3 X1 3. Stratul de galben prezinta in T 3 X1 2 un nivel de arsura fin (3 mm) care insa ar putea proven de la nivelul I. In general, lutuiala nivelului 2 este curate, fara alte ingredient, cu exceptia unei urme de barna incendiata in T 3 X1 1. N III este gros de 30 cm de culoare cenusos deschis care pare sa fi suprarpus un al doilea nivel de pavaj constand din blochete de piatra vizibile in T 3 X1 1-2, asa incat intre nivelul anterior de pavaj si acest pavaj, grosimea umpluturii este de 30-35 cm (T 3 X1 1-2). Peste o placa a acestui pavaj se observa urmele unei barne incendiate dar si resturi de chirpic. In T 3 X1 2, o placa de pavaj se gaseste in profil, aproximativ la acceasi adancime cu cele doua placi de sub placa nivelului II. Din N I provine urma unui par apparent de 25 cm lungime si de forma conica, cu deschiderea de ca. 15 cm. Corespunzator pavajului NIII, pe peretele de vest este vizibila o tigla (dimensiuni: 30 x 20 x 3 cm) care face parte din acelasi pavaj cu placile semnalate anterior. Ea este suprapusa de o umplutura de galben vizibila pe peretele de nord (descris mai sus). Totdata, tigla suprapune ca un colt un fragment de chirpic, cazut pe treapta. Situaţia treptelor din T 3 X1 In T 3 X1 3 se gasesre o succesiune de trepte de piatra in pozitie descendant in raport cu intrarea in T3. Treapta 1 (superioara) apare acoperita de o umplutura de pamant cenusos (N III). Fragmente de tigle de pavaj, fragmente chiup si piatra apar cazute pe daramatura. La baza treptelor o placa subtire de piatra apare ca intaritor al sirului de trepte. Treapta 1, alcatuita din patru vizibile placi late de 5 cm, lungi de 20 cm si groase de 3 cm. Treapta 2, descendenta este alcatuita din placi cu dimensiuni asemanatoare cu cele din treatpta 1. Treapta 3 consta dintr-un bloc lung de 1.10m, lat de 15 cm si gros de 7 cm. Treapta are la baza un strat de caramizi care ii consolida pozitia. Ea apare suprapusa de un strat de pamant brun care apparent a servit ca baza de chiup ca si tiglei de pavaj de pe profilul de vest. Profilul peretelui de sud are in general aceeasi compozitie cu cea a peretelui de nord, dar cu cateva observatii. In T 3 X1 2 se gaseste o groapa de stalp adanca de 50 cm suprapusa de un nivel de chirpic apartinand N III. La – 60 cm un bloc cu suprafata plata, alaturi de o placa de piatra fragmentara (T 3 X1 3) ar sugera existent unui fragment din pavajul din N III. Urmele unei barne incendiate (T 3 X1 2-3) si aflata la nivelul acestui bloc, indica un incendiu petrecut pe N III cu prabusire a suprastructurii pe pavaj. In T 3 X1 3 in coltul profilelor de sud si vest se gasesc urmele unei prabusiri din piatra, daca nu o aruncare intentionata in scopul unei umpleri. Succesiunea treptelor si raportul cu treptele din turn si pavaje. Treptele 1, 2, 3 apar scoase din functiune prin asternerea unui strat de pamant cenusos amstecat cu un pamant galben brun, (asa cu arata atat profilul de nord cat si de sud, fara ingrediente semnificative. Treapta 3 coincide nivelmetric cu treapta 7 a turnului 3, ceea ce arat o legatura intre cele doua grupe de trepte si a circulatiei intre ele. Scoatera din functiune a treptelor 1, 2, 3 a insemnat constructia unui alt pavaj, relevant de o tigla suprapusa. Este de remarcat un fragmet de buza de chiup, un bloc si un bloc de piatra alaturi de placa de pe profilul de sud. Noul pavaj si faza sfarsesc cu un incendiu, dovedit a fi avut loc pe profilul de sud. La aceeasi faza de pavaj poate fi adaugata si placa de piatra de pe profilul de nord, fragmentele de tigle apartinand aceluiasi nivel, barna din T 3 X12 dare si frag,entul semnificatif de placa de piatra de pe profilul de est. O a doua faza de pavare este evidentiata de placa de mari dimensiuni din T 3 X1 1 care suprapune nivelul de umplutura cu pamant galbe si chirpic. Turnul 3 Faza I. Laturile sunt din piatra fatuita din blocuri mari si mijlocii, de cariera, legate cu mortar alb cu multe ingredient de scoici pisate si nisip de mare. Nu sunt urma de caramida pisata. Ambele laturi sunt adosate incintei, care in acest loc ia aspectul uni opus mixtum, cu caramida sfaramata, mortar alb cenusos. Se constata unele incercari sporadice de regularizare cu blochete. Mortarul din bolta, este de aceeasi compozitie cu cel al zidurilor laterale, ceea ce arata ca intregul complex turn 3 a fost construit in acelasi timp. Un capac de sarcofag, din calcar galben fara acrotera stanga a fost utilizat ca spolia pe latura de sud a structurii zidariei turnului, la coltul laturii de sud. Spre sud, T 3 prezimta intranduri cu aceeasi structura si dimensiuni.Pe fundul turnului se gasete un pavaj de piatra, dispus neregulat. Accesul spre turm se facea pe trepte descendente. Primele trei trepte din partea inferioara a siruluisunt distrusesi doar cateva urme (blocuri largi, paralelipipedice (blocuri si blochete deranjate de la pozitia lor initiala) sugereaza existenta acestora. Urmatoarele cinci trepte apar in pozitia lor initiala, astfel: Treapta 4: este intreaga, se prezinta ca un bloc de compact, nefragmentat pe un suport de pamant galben si pietris. Blocul treapta are dimensiunile de 2.00m x 0.50m x 0.08 m; Treapta 5: bloc masiv cu lungime ce exceed dimensiunile sectiunii; dimensiuni: ? m x 0.50m 0.08 m; blocul este sustinut de un strat de pamant galben extreme de dur; Treapta 6: bloc cu aceleasi dimensini si sustinere ca treapat precedent; Treapta 7: formata din trei blocuri cu grosime intre 0.10-0.15/0.18m si latime de 0.30 m; Treapta 8: compusa din doua blocuri groase de 0.20 m si late de 0.15-0.18 m; Treapta 9: grav avariata; este compusa din blocuri din care sigur cel putin unu era parte din aceasta treapta. Obs. Blocurile treptelor sunt deranjate de amenajarile ulteriore, posibil din secolul 6, cand se construieste si camera nr. 4 care suprapune intrarea in turn. Faza II. La intrarea in turn se cinstruiesc ziduri pe ambele laturi din blocuri si blochete de dimensiuni mari si mijlocii, legate cu pamant. Zidul de pe latura de nord apare curbat ca urmare a unei ulterioare alunecari a solului inconjurator. Zidul de sud este lat de 0. 66m, lung de 2.00m si este adosat laturii turnului la fel ca si zidul de nord. Zidurile de sud si nord suprapun la capete treptele dar nu par sa le ingusteze. La baza zidului de sud se prefigureaza un alt zid de piatra legata cu pamant, alcatuit dintr-o asiza care acopera treptele 5 si 4. Zidul are 0. 50cm latime si lung de 2.00m. Este de remarcat ca pe latura de nord nu apare o amenajare similara. In aceasta faza, treptele si interiorul turnului 3 inca mai functionau. Faza III. Pe latura de sud este suprapusa de un strat de cenusos galben si piatra sapte caramizi groase de 0.60m, ca support pentru un zid de piatra legata cu pamant, avand fundatia pe acest strat. Zidul este lat de 0.90m si se adoseaza structurii de bolta la ca. 1.50m inaltime. Aceasta amenajare pare sa scoata din functiune zidul de sud al fazei II. Pe latura de sud nu are loc nici o interventie sesizabila. In aceasta faza, intrarea in turn este blocata cu resturi si daramaturi, asa incat ea a fost definiv blocata. Daca in secolul 6 suprafata turnului mai era in functiune circulatoa se facea doar pe un strat gros de daramatura, pamant galben batatorit, si chirpic. De altfel, pe latura de sud si zidul adosat structurii de bolta este acoperit cu un strat de galben gros de 0.65cm. Turnul este umplut cu piatra, chirpic si lut. Pe acest suport de galben se construieste instrarea dispre vest a camerei 4 care oferea acces numai pe platform umpluta a T 4. Intrarea camerei 4 este lata de 1.25m si are fundatia asezata pe un stratde bolovanis care suprapune un strat de chirpic si pamant cenusos bine batatorit. Cercetări in Turnul XII Cercetarile arheologice in suprafata in arealul T XII au fost intensificate in anul 2018 cu scopul de a identifica stratigrafia parcelei din jumataea de nord ramasa dupa epuizarea jumatatii de sud. Intre bastionul de pe latura de vest si Turnul XIII al portii de nord intre care nu se mai gaseste nici o structura extramurana destinata apararii curtinei nr. 13. Pentru a castiga timpul necesar de sapatura si analiza a situatiei, ne-am concentrat eforturile in jumatatea de nord a T XII, pentru epuizarea sapaturii in arealul turnuli. Jumatatea de nord a turnului este ocupata de o instalatie civila, cu rosturi casnice. Este vorba de un cuptor de paine cu dimensiunile generale de 2.10m x 1.80m. El este databil in a doua jumatate a secolului 6, foarte probabil in ultimul sau sfert, sau spre sfarsitul secolului. Blocul drept de la gura de foc se pastreaza in pozitie verticala si este lat de 0.20cm x 0.09m. Diametrul camerei de ardere este de 1,90m. Aceasta este placata cu caramizi 34 x 34 din care intregi se pastreaza doar 3 caramizi. Restul apar distruse sau se pastreaza pe jumatate. Latura de est a cuptorului se pastreaza relativ bine cu numai prima asiza, in timp ce cea de vest lipseste aproape total, numai doua blochete pastrandu-se. Cuptorul este invelit de o masa de galben, bine batatorit cu pietre si caramizi in compozitie. Latimea acestui invelis este de 76 cm. Intreaga masa este incinsa de un brau de piatra cu insertii de caramida lat in geral la blochete de 20 cm. Starea ruinelor T XII T12 se pastreaza pe o inaltime apreciabila la contactul cu incinta, pe o intaltime de aproximativ 4,75 de la pragul portii. Turnul este distrus in proportie de 80% la partea superioara a suprastructurii. In schimb se pastreaza in conditii relativ bune intrearea, boltita. Aici asizele de piatra sunt bine pastrate ele avand, din loc in loc, inserate caramizi. Asizele de caramida care creaza bolta apaar distruse la partea exterioara dar cea mai mare parte a lor se pastreaza inca. Se pastreaza in shimb mortarul dintre caramizi, cu amprentele de maini, gros de 0,4 cm. Din bolta propriu-zisa de caramida nu se mai pastreaza nimic, ea fiind inconjurata de un strat de blocuri de piatra, care crea o protectie de piatra boltei si facea legatura cu incinta. Exista un nivel de demantelare suprinzator de uniform pe intreaga latura de nord. Spre vest aceste asize dispar si zidul apare distrus pe o portiune de cca 2 m, la frontul turnuli. Latura de nord a T XII se pastreaza pe o lungime 1-10 m perete vertical si doua gauri pentru insertia barnelor la 0,70 m de peretele de vest cu care face unghi drept. La 1 m de zidul de est, zidul de sud apare complet demantelat pe o inaltime de cca 2 m Inca din anul 2017 fusesera identificate la curbura de nord al turnului primele cateva caramizi foarte probabil ale unui pavaj cu insertii de placi de piatra. In 2018 acest pavaj a fost complet degajat si cercetat. El se afla la -1,80m adancime fata de latura de nord a turnului care reprezinta cel mai inalt punct si in acelasi timp nivelul solului modern. Din acest pavaj fragmentar se mai pastreaza elemente care insumate masoara au dimensiunile de 1.56m x 1.30m. El a fost construit peste o daramatura eterogena alcatuita din pietre, oase de animale, caramida. Nu detinem nici un element de cronologie absoluta mai precisa, ceramica incadrandu-se in general in tipologia cunoscuta a secolului 6, iar monedele lipsesc pe acest nivel. Este de remarcat ca pe adancimea celor 180cm de daramatura care suprapune acest pavaj nu se mai intalneste nici o structura de utilitate. Concluzia ar fi ca acest pavaj apartine unui ultim nivel de ocupatie organizata in interiorul turnului, si datorita pozitionarii sale pe un nivel superior fata de solul actual cronologia relativa l-ar putea incadra in general in a doua jumatate a secoluiui 6. Din punct de vedere nivelmetric, pavajul, care reprezinta ultimul nivel de ocupatie corespunde cu nivelul de constructie al cuptorul de paine de pe latura de nord. Aceasta aliniere nivelmetrica remarcabila nu trebuie insa sa induca idea unei constructii concomitente si functionari pe tronsoane cronologice identice a celor doua instalatii. Nu avem inca elementele necesare pentru o nuantare mai fina a cronologiei si concordantei sau nu a celor doua structuri. Stratigrafia in T XII. Mentinerea pavajului ca element stratigrafic de referinta a permis continuarea cercetarii stratigrafice a peretelui jumatatii de nord care un factor cheie in descifrarea cronologiei si fazelor constructive in T XII. In urma unor repetate analize ale secventelor stratigrafice ale peretilor de est si nord si a succesiunii structurilor constructive identificate in jumatatea sudica a T XII se poate contura urmatorul tablou: Fundatia turnului este asezata direct pe travertin. Un strat de mortar gros de 5-7 cm apare aplicat peste stanca atat pentru nivelarea diferitelor neregularitati cat mai ales a impiedica panza freatica aflata la suprafata sa patrunda la suprafata. De altfel, in momentul in care am incercat sa adancesc sapatura apa a tasnit la suprafata. Fundatia turnului, relizata din blocuri de talie bine fatuite si captusita cu mortar hidrofug se prezinta sub forma unei plinte la baza zidului propriu-zis lata de 0.77-0.78m. ne asteptam ca aceasta situatie sa o identificam pe intreaga suprafata a turnului. Umplerea de la stanca pana la linia de sus a fundatiei s-a facut in doua etape. Prima, prin asternerea unui strat de mortar si pietris bine batatorit, gros de 0. 40m care a fost acoperit cu un strat de pamant de culoare neagra, adus, foarte bine batatorit, extrem de dur, cu insertii de mortar, gros de 0.30m. Acesta pare finalul amenajarii interiorului dintre fundatii. Peste stratul de mortar s-a asternut un strat de barne care datorita unui intens mediu umed in urma infiltratiei apei s-au transformat intr-un strat de carbune gros de 0. 10 m. Pe peretele fundatiei apar alge specifice prezentei unui intens mediu umed. Peste stratul de barne, vizibil pe peretele de nord au fost asezati bolovani peste care s-a aplicat un strat de mortar hidrofug de culoare roz, gros de 0. 13m. In cele din urma, pe intreaga suprafata au fost puse, in mod neregulat caramizi cu dimensiunile de 0.34 x 0. 27 x 0.05 m. Aceasta amenajare a acoperit intreaga adancime a fundatiei, pana la linia plintei. Peste nivelul de umplere a fundatiei s-a asternut un strat de pamant brun cenusos gros de 0. 25 m. amestcat cu caramizi si bucati de mortar si piatra, totul bine batatorit, avand la baza unele vizibile intruziuni de arsura. I *Acest strat este urmat de o podea de pamant galben bine batatorit cu intruziuni de caramida pisata, piatra gros de 0.05m, care reprezinta prin soliditatea lui un nivel de calcare. Peste podea apare un strat de pamant brun negricios cu puternice intruziuni de arsura gros de 0.03m. Acesta pare un strat de amenajare pentru urmatorul nivel de ocupatie. II* Noul nivel este gros de 0.25m si are in compozitie intruziuni de bucati de mortar, caramida pisata fin, piatra marunta, sporadic si urme de arsura. Spre latura de sud a turnului apare o lentila de pamant galben cu dimensiunile de 1.10m (baza mare) x 0. 57m (baza mica) x 0.20/0. 23m grosime. Aceasta a putut fi inserata ca intarire a podelei sau, mai putin probabil a servit ca vatra. Acest nivel apare puternic incendiat, asa cu arata stratul de arsura gros de 0.12-0.15m. tasat in asa masura incat apare compus din doua straturi distincte: unul fin, gros de 0.05 –pana la 0.10 m si unul mai distinct care contine incluziuni de arsura, pamant brun tigle si barne, situatie vizibila mai ales pe peretele de nord. Acest incendiu considerabil apare nivelat de un strat de pamant galben, bine batatorit cu incluziuni de arsura, caramida si mortar, gros de 0.03-0.05m cu o urcare pana spre 0.07m. III* Aceasta operatiune de nivelare a fost urmata de asternerea unui strat de pamant brun deschis cu caramida si sporadic ceramica in compozitie, foarte bine batatorit, gros de 0.10-0. 15m. Nivelul este marcat la mijlocul sau de o arsura si chirpic care insa nu provine de la un incendiu ci de la o operatiune de umplere ulterioara. Acest nivel acopera fundatia unei structuri aflata in mijlocul turnului si pe care nu o putem interpreta altfel decat ca un pilastru dezafectat care dupa acest nivel nu mai functiona. Renuntarea la un pilastru central de sustinere a unei structuri de lemn alcatuita din barne si scaduri pentru podele si scari este atipica si va trebui gasit raspuns din punct de vedere arhitectonic. IV* Peste acest nivel se asterne un strat gros de 0.73-0.75 m de pamant galben, compact, ca umplutura, care contine urme vizibile de chirpic, caramida, urme barne arse, ceramica, pietris fin , fragmente fine de tigle si scoici. Este posibil ca aceasta amenajare sa fi fost conceputa ca o inaltare considerabila a nivelului in turn, in conditiile inexistentei pilastrului. In orice caz, linia superioara a acestei substantiale umpleri apare puternic afectat de o daramatura masiva foarte probabil a suprastructurii. Se observa blocuri si placi mari de piatra, tigle, mortar si urme de arsura provenite de la structura de lemn. Chiar in situatia extrem de tasata in care se afla, intreaga prabusire este groasa de 0.30 m. Aceasta masiva daramatura, nu a fost inalturata dar a fost suprapusa de un strat de chirpic gros de 0.30m, folosit ca umplutura, vizibil compactat ca baza pentru urmatorul nivel. V* Un strat relativ compact de pamant galben, gros de 0.15-0.8 m serveste drept podea pentru un nivel de ocupatie destul de modest ca infatisare si consistenta. El este suprapus de un strat de arsura gros de circa 0.08 m si de un strat de chirpic ars, gros de 4 cm, care apare numai in jumatatea de nord a peretelui. El este presat si batatorit si se prelungeste spre sudul peretelui cu un strat de galben, gros de 0.03-0.04 m rezultat al tasarii materialului rezultat din daramatura. VI* Un strat de umplutura gros de 0.05 cm, gri-cenusos cu o caramdia fragmentara si o piatra in compozitie a servit drept pat de amenajare pentru podea alcatuit dintr-un strat de lut galben cu urme de mortar, compact, bine batatorit fara ingrediente, gros de 0.05m. VII* Acest nivel este suprapus la randul lui dintr-un strat de umplutura din pamant cenusos, compact, fara ingrediente care a servit drept baza pentru penultimul nivel de sub pavaj, alcatuit dintr- un strat de galben lamaios, gros de 0.06 cm in general fara ingrediente. VIII* Imediat sub pavajul fragmentar (5 caramizi si doua placi de piatra) se gaseste o umplutura de chirpic, pietris si mortar groasa de 9 cm. Umplutura contine si pamant cenusos si caramizi faramitate. Intrarea dinspre interior in T XII. Stratigrafie Intrarea in T XII se afla pe peretele de est. Ea se prezinta sub forma unei intrari boltite, lata de 1.90. Intreaga bolta a suferit importante interventii distructive, asa incat aszele de caramida car o compuneau au fost prelevate in intregime. Evidemt, partea superioara a boltii este complet distrusa. Pe ambele laturi ale intrarii se gasesc asize de caramida 14 pe latura de sud si 16 pe cea de nord care repozeaza pe asize de blocuri de dimensiuni mari si mijlocii, legate cu mortar, si practic inecate intr-o masa de mortar. La baza asizelor de caramida, sub acestea se intalneste un numar de blocuri de dimensiuni mari si mijlocii profund deranjate, unele chiar iesite in afara liniei zidului de sud, provenite chiar din structura de baza a zidului incintei in acest loc. Exista impresia ca parca blocurile au alunecat in afara, parca impinse de o umplutura sau o forta interioara. Succesiunea pragurilor intrarii este destul de greu de urmarit data fiind deranjarea considerabila a structurilor car le compuneau. O faza de prag, s- ar parea initiala, pare sa fie reprezentata de o linie in sirul de blochete aparent la acelasi nivel insa cu asize lipsa. In amestecul de pamant, mortar si blocurile deranjate am putut recupera cateva fragmente de ceramica fina databile in secolul 3-4. Pentru inceputul lamuririi situatiei stratigrafice, am efectuat o caseta in spatele intrarii in turn notata C5 Pe peretele de sud a martorului cu pavaj din coltul de sud vest al turnului, secventa stratigrafica obtinuta datorita unui profil bine pastrat ar putea ajuta la descifrarea succesiunii fazelor de interventie la intrarea in turn. Sub umplutura groasa de lut care pe profilul peretelui de vest corespunde stratului gros de 0.73- 0.75m (nivelul IV), se gaseste un strat de pamant brun inchis cu fragmentatie de mortar si pietris si caramida pisata care are in compozitie si pietre mici si bucati de caramida. In acest loc, stratul masiv de galben contine la baza barne arse, care insa tin de nivelul anterior pe care il sigileaza. Se pare ca pe acest nivel se produce marea daramare vizibila pe peretele de sud si de nord al Cs. Este vorba de un strat gros de daramatura, mortar si blocuri de piatra (placi) si alte pietre de diferite dimensiuni. Pe peretele de sud al casetei, in galbenul de umplutura apar chiar placi inserate in acest pamant, ceea ce arata presiunea maxima la care blocurile au fost supuse. Acest nivel de daramatura ar coincide cu afectarea zidului in dreptul pragului si chiar a pragului. Zidul in acesata portiune este atat de demantelat, incat blocuri ... Turnul pare sa fi fost abandonat pentru o vreme in incinta lui fiind fost aruncate cantitati mari de piatra si chirpic. Ceramica descoperita este extrem de fragmentara. Tigle si caramizi/olane fragmentare se gasesesc in amestec cu oase de animale si nici un nivel de calcare coerent nu se distinge. Distrugerea definitiva a T XII ar fi putut veni insa si mai tarziu, la sfarsitul sec. VI-inceputul secolului VII. Laturile de est de o parte si alta a intrarii sunt foarte bine pastrate sirurile de blocuri alternant cu trei siruri de caramida. Ele se pastreaza pe o inaltime apreciabila de la prag la vegetalul actual. Pragul urmeaza sa fie identificat. Cate un orificiu de schela apare inserat de parte si alta a intrarii, acolo de unde bratele boltii pornesc. Intrarea in turn este adanca de 1,27 m iar largimea lunga de 1,81 m. Colturile care fac intrarea mai ingusta sunt de 40 cm. Bolta se pastreaza pe o inaltime de 0,79 m. De la sfarsitul fundatiei pana la pragul intrarii alcatuit din mortar dur in amestec cu piatra si caramida (bucati) sunt 70 cm. Fundatia se sfarseste brusc si sta pe un pat de boovani fara mortar intre ei. De la prag la varful boltei sunt 2,38 m, ceea ce da intregii constructii de la mugurele fundatiei la arcul debolta 2,38 + 0,70 m = 3,08 m. * Pavajul identificat in B1 corespunde cronologic cu cuptorul de paine. Sub pavaj, la – 40 cm, se gaseste o formatiune de pietre sub forma unui zid, alcatuit din blocuri de dimensiuni mijlocii si mici, fara fundatie. Este vorba, probabil de un zid demantelat si suprapus de pavaj. El posibil sa fi inchis un spatiu rectangular in coltul de sud-est al turnului sub forma unei camere, eventual cu dimensiuni de 2,50 x 2,00 m. Turnul nr. IV de pe latura de est este incurs de cercetare iar datele sunt partiale. Autorul sapaturii solicita publicarea rezultatelor obtinute impreuna cu cele din 2019, intr-un raport separat prezentat ICEM si IAB.