Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Târcov | Comuna: Pârscov | Judeţ: Buzău | Punct: Piatra cu lilieci | Anul: 2018

Anul   2018
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Latene
Perioade
Eneolitic mijlociu;
La Tène
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare fortificată
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Buzău
Localitate   Târcov
Comuna   Pârscov
Punct
Piatra cu lilieci
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Costache Daniel Muzeul Judeţean Buzău
Matei Sebastian responsabil Muzeul Judeţean Buzău
Sîrbu Valeriu Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    48646.01
Raport În campania din 2018 am urmărit mai multe obiective: extinderea săpăturilor pe Terasa 1 şi 3 pentru a identifica şi cerceta noi complexe, epuizarea secţiunii S20 de pe Terasa 2 şi S22 de pe Platou, unde se află complexul 49 – locuinţă.
Au fost trasate 4 noi secţiuni după cum urmează: S24, pe Terasa 1, cu dimensiunile de 4 x 2 m, S25, pe Terasa 3 cu dimensiunile de 6 x 2 m şi două secţiuni pe Platou (S26 şi S27) cu dimensiunile de 4 x 2 m. Dintre acestea doar secţiunile 24 şi 25 au fost finalizate. De asemenea, a fost încheiată cercetarea în alte 3 secţiuni deschise în anii anteriori, respectiv S20, S22 şi S23.
Secţiunea 24, trasată în apropiere de S1 şi destul de aproape de marginea de est a Terasei 1, a fost rapid săpată întrucât stratul de cultura lipsea, iar sterilul arheologic a apărut la cota de -0,50 m. Au fost identificate doar trei gropi, plasate în partea de sud, foarte apropiate una de alta. Nici în secţiunea 25 de pe Terasa 3 nu a fost descoperit un strat de cultură şi nici complexe arheologice, în schimb au fost recoltate numeroase fragmente ceramice, toate aflate în humusul negru de pădure. Cu totul diferită a fost situaţia în secţiunile S26 şi S27, unde, începând cu cota de -0,25 m, au apărut aglomerări de materiale arheologice, vase întregi sau întregibile, piese din metal, os şi corn. Situaţia arheologică din cele două secţiuni a rămas conservată la cota de - 0,30 m, urmând ca în 2019 să continuam cercetarea.
În această campanie au fost cercetate integral sau parţial 20 complexe, dintre care 18 sunt noi. Dintre complexele identificate în 2018 menţionăm 12 gropi menajere, 2 gropi de stâlp, o vatră, un şanţ, o aglomerare de material arheologic şi o platformă de pietre.
Toate complexele descoperite se datează în sec. I p. Chr.

Complexe
Din cele 18 complexe descoperite prezentăm pe scurt câteva mai relevante din punctul de vedere al descoperirilor dar şi al funcţionalităţii.
Complexul 79, reprezintă o groapă identificată în S10, sub complexul 36 (depunere masivă de lipitură arsă cercetată în campaniile anterioare). În profil se observă că a fost săpată de la cota de - 0,55/0,60 m. Are un diametru la gură de 0,70 m şi spre bază de -1,40 m. Umplutura este cenuşie, pe alocuri gălbuie cu numeroase pete roşcate ce reprezintă resturi de la miezul unei vetre dezafectate. Materialul ceramic descoperit este bogat si interesant. Menţionăm mai multe fragmente de la un kantharos de import, amfore, pithoi, străchini ce imită forme romane, ceşti-opaiţ şi o oală aproape întreagă modelată la mâna şi acoperită cu angobă lustruită. Cea mai interesantă piesă o reprezintă o plintă circulară cu diametrul de 54 cm, reprezentând cel mai probabil o bază de coloană.
Complexul 83 – vatră in situ descoperită în S22 - complexul 49 - la cotele de -0,64/0,70. Se observă pe o suprafaţă de 0,80 x 0,50 m, parte din ea intrând în profilul de vest. Crusta se păstrează doar pe o mică porţiune spre margine, unde se poate observa că vatra a fost uşor supraînăţată. Acest complex este suprapus parţial de o altă vatră dezvelită la cotele de -0,52/0,57 m. Existenţa celor două vetre care ocupă aproximativ acelaşi spaţiu ne determină să reconsiderăm evoluţia în timp a locuinţei cpl. 49. Cel mai probabil avem două niveluri de călcare în interior, despărţite în timp. Trebuie consemnat faptul că în S13 nu s-a observat în profil două nivele de călcare, situaţie îngreunată şi de lipsa unor podini.
Complexul 86 – groapă identificată în S24 la cota de -0,50 m. Are baza la – 1,78 m şi un diametru în zona gurii de 0,70 şi un diametru maxim de 1,10 m, fiind parţial săpată în stâncă. Umplutura este cafeniu-deschisă în partea superioară şi cenuşie în partea inferioară. În umplutură a fost descoperit un borcan spart pe loc, mai multe fragmente din cupa unei fructiere şi jumătate dintr-o ceaşcă-opaiţ. Cu excepţia unei oglinzi din bronz, nu au fost descoperite alte piese metalice.
Complexul 87 – groapă identificată în S24, nu departe de cpl. 86. Are o formă tronconică cu un diametru maxim la bază de 1,80 m. A fost săpată de la -0,50 m şi are fundul la -1,77 m. Umplutura cenuşiu-roşcată conţine numeroşi bolovani, o cantitate mare de crustă de vatră şi fragmente ceramice.
Complexul 94 – S27 – reprezintă o zona rectangulară de bolovani mici si medii care alcătuiesc o platformă cu dimensiunile de 1,70 x 1,20 m însă o parte din aceasta intră în profilele de nord şi est. Platforma cu bolovani a fost dezvelită la -0,20 m şi a dispărut la -0,30 m. Printre bolovani se afla un pământ negru din care s-au recoltat cioburi şi oase. Momentan nu putem aprecia funcţionalitatea acestei platforme de bolovani decât după extinderea secţiunii spre nord şi est.

Piesele arheologice
Cele mai numeroase piese arheologice descoperite sunt vasele ceramice, în mare parte fragmentare, dar sunt şi piese întregi sau întregibile acoperind toată gama olăriei dacice de sec. I p.Chr. cum ar fi borcanele, ceştile-opaiţ, fructierele, cănile, castroanele şi pithoi. În numeroase cazuri apar şi fragmente de vase din import cum ar fi kantharoi, strachinile şi amforele.
Din fier notăm o lamă de cuţit, o daltă, un fragment de fibulă şi mai multe împungătoare, în timp ce din bronz putem menţiona descoperirea unei oglinzi şi a unui pandantiv din bară profilată, legat la o verigă din sârmă de bronz. Prelucrarea cornului şi a osului este atestată de descoperirea mai multor piese din care menţionam o cataramă şi un mâner. Destul de frecvente sunt fusaiolele, jetoanele şi cutele.
În campania din 2019 ne propunem extinderea secţiunilor 26 şi 27 de pe Platou, spre est şi cercetarea integrală a acestora. De asemenea, avem în vedere deschiderea unor noi secţiuni în zona locuinţei cpl. 49 pentru a documenta împrejurimile acestui complex.
Rezumat
English Abstract In the campaign of 2018 we pursued several objectives: the extension of excavations on Terrace 1 and 3 to identify and investigate new complexes, the completion of the researches of trench S.20 from Terrace 2, and trench S. 22 from the Plateau, where we identified a dwelling – complex 49.
As a result, 4 new trenches were opened as follows: S24, placed on the Terrace 1, with the dimensions of 4 x 2 m, S.25, located on Terrace 3, with the dimensions of 6 x 2 m, respectively trench
S.26 an S.27 on the Plateau, both with the dimensions of 6 x 2 m. Only S.24 and S.25 were completed. This year we also completed the researches in the older sections S.20, S.22 and S.23. In this campaign we investigated 20 complexes, from which 18 of them were new. Of these, 12 were pits, the rest representing an in situ hearth (complex 83), an agglomeration of ceramic fragments (complex 82), two pillar pits, a ditch (complex 84) and a stone platform (complex 94).
All complexes were dated into the second half of the 1st century A.D.
Bibliografie G. Trohani, R. Andreescu, Cercetările arheologice din punctul „Piatra cu Lilieci” din satul Târcov, comuna Pârscov, judeţul Buzău, Cercetări Arheologice, IX, 1992, p. 46-51, pl. 1-18;
Sebastian Matei, Daniel Costache, Daniel Garvăn, Cercetările arheologice de la Tîrcov – Piatra cu Lilieci, jud. Buzău. Campania 2014, în Mousaios XX, 2015, p. 221-228;
Valeriu Sîrbu, Sebastian Matei, Quelques observations sur des centres fortifies geto-daces dans la Valachie central – nordique, în Fortified sites from the 1st millennium BC în Central and South-Eastern Europe, Chişinău, 2015, p. 101 – 120;
Sebastian Matei - Elements for a Chronological Framework of the Dacian Fortress from Târcov, Buzău County, în volumul Iron Age Chronology in the Carpatian Basin, Cluj Napoca, 2016, p. 389- 394.
Cronica Cercetărilor Arheologice (CCA) 2008, p. 308-309; CCA 2009, Valachica, 21-22, 2008-2009, p. 216 – 217; CCA 2010, p. 187- 189, CCA 2011, p. 142-144; CCA 2012, p. 144-145; CCA 2013, p. 129-130; CCA 2017, p. 132-133.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu