Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Tăşnad | Judeţ: Satu Mare | Punct: Sere | Anul: 2018

Anul   2018
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Neolitic timpuriu;
Neolitic mijlociu
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Satu Mare
Localitate   Tăşnad
Comuna   Tăşnad
Punct
Sere
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Astaloş Ciprian Muzeul Judeţean Satu Mare
Chernisheva Elena Institute of Physicochemical and Biological Problems of Soil Science, Russian Academy of Sciences, Pushchino, Moscow
Leon Amanda University College London, UK
Sommer Ulrike University College London, UK
Vindrola-Padros Bruno University College London, UK
Virag Cristian responsabil Muzeul Judeţean Satu Mare
Cod RAN    136651.01
Raport Repere geografice: limita dintre Câmpia de Vest şi Dealurile Tăşnadului
Repere hidrografice: pârâul Cehal
Aşezarea de la Tăşnad-Sere (oraş Tăşnad, jud. Satu Mare) se numără printre cele mai importante situri aparţinând neoliticului timpuriu din spaţiul nord-vestic al României, legându-se de complexul cultural Starčevo – Criş, mai precis de fazele târzii ale acestuia (III-IV în cronologia Lazarovici). În nord-vestul României este perioada apariţiei primelor aşezări permanente ai căror locuitori se bazau într-o măsură importantă pe cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, fenomen ce are loc aici cu o oarecare întârziere faţă de sudul României sau spaţiul intracarpatic. Situl arheologic Tăşnad Sere este amplasat pe terasa vechiului pârâu Cehal (actualmente acesta are cursul schimbat, fiind excavat în anii ’70 un canal prin mijlocul sitului). Vechiul curs al Cehalului (secat) se afla la câteva sute de metri sud-est de canal. Lucrările de extindere a staţiunii termale Tăşnad au făcut necesare, începând cu 2001, săpături preventive pe scară largă, care au dus la descoperirea a numeroase complexe din neoliticul timpuriu. Începând cu 2012, la cercetările preventive a participat ca partener Institutul de Arheologie al University College London, Marea Britanie. Dat fiind potenţialul excepţional al aşezării din neoliticul timpuriu, începând cu 2016, a fost iniţiată cercetarea sistematică a unei zone neafectate de extinderea ştrandului, în cadrul unei colaborări dintre Muzeul Judeţean Satu Mare (Cristian Virag, Ciprian Astaloş) şi University College London (Ulrike Sommer).
Între 25 iunie – 3 august 2018, săpăturile în colaborare între University College London şi Muzeul Judeţean Satu Mare, au continuat la Tăşnad Sere. Echipa a fost formată din studenţi la Institutul de Arheologie (UCL) din Londra şi din voluntari din Germania, Ucraina şi SUA. În 2017, suprafaţa săpăturii fusese extinsă spre SV cu scopul de a cerceta integral groapa 1 (F7). În 2018, a fost atins fundul gropii, însă limita sudică a complexului este încă în afara suprafeţei excavate. Deocamdată, nu plănuim o nouă extindere a săpăturilor în această direcţie. Complexul a atins o adâncime de cca 2.20 m de la nivelul actual de călcare. Groapa conţinea fragmente ceramice mai mari şi mai bine păstrate decât cele identificate anterior în nivelul ocupaţional şi de asemenea, oase de animale într-un stadiu avansat de deteriorare. Nivelele inferioare ale orizontului ocupaţional au fost, în general, sărace în artefacte şi au fost săpate preponderant utilizând hârleţul şi lopata dar înregistrând fiecare artefact tridi- mensional. Sub nivelul ocupaţional au fost identificate două şiruri de gropi de stâlpi. Acestea au fost adesea indicate de concentrări de artefacte în nivelul ocupaţional. Gropile de stâlpi sunt mai degrabă puţin adânci, adâncindu-se doar cu 5-12 cm sub limita inferioară a nivelului ocupaţional de culoare închisă. Acest fapt ar putea explica de ce gropile de stâlpi sunt rar descoperite pentru acest orizont cronologic în contextul săpăturilor preventive. Diametrul gropilor de stâlpi variază între 25 şi 40 cm. Cele două şiruri de gropi de stâlpi se aliniază în general pe direcţia NV-SE dar au orientări uşor diferite, distanţa dintre şiruri fiind de 1.7 m spre S şi 2.3 m spre N. Prin urmare, este posibil să avem de-a face cu pereţii a două clădiri, mai degrabă decât ai unei singure case. Din păcate, presupusul perete de est al primei clădiri este situat în afara suprafeţei excavate şi prea aproape de malul canalului Cehal pentru a fi posibilă cercetarea acestuia. Patru gropi de stâlp din partea de sud a suprafeţei (F5, F10, F11 şi F18) sunt ceva mai mari şi ar putea aparţine unei clădiri mai substanţiale. Săpăturile din 2019 vor clarifica, sperăm, această problemă. Un complex liniar (F22) a fost identificat în partea de NE a suprafeţei. Lungimea complexului este deocamdată necunoscută dar lăţimea este de 79 cm, având marginile bine definite şI o umplutură omogenă, o argilă siltică fină, de culoare cenuşie, fără nici un fel de artefacte. Complexul nu pare a fi în legătură cu gropile de stâlp dar e orientat aproximativ în unghi drept cu acestea. Orientarea, forma şi umplutura complexului sunt similare cu cele ale unui complex liniar mai îngust descoperit în partea de vest a suprafeţei (F14). În suprafaţa principală, metoda de cercetare utilizată a fost aceeaşi ca în campaniile precedente. Astfel, din fiecare carou şi din fiecare nivel de 5 cm din cadrul caroului, 10 l de sediment au fost procesaţi prin flotare. Din păcate, cantitatea de resturi de plante carbonizate găsită este extrem de scăzută, în ciuda a numeroase ajustări la metodologia de flotare.
De asemenea, au fost prelevate probe de sol pentru analiza elementelor-urmă, de ph, loss on ignition şi bacterii şi enzime (ultimele analizate de E. Chernisheva). M. Paraskova a analizat pentru teza de master solul din gropile de stâlp săpate în 2016 şi a arătat că compoziţia lor chimică este identică cu cea a nivelului ocupaţional. Prin urmare, nu este posibilă detectarea gropilor de stâlp în nivelul ocupaţional pe baza compoziţiei chimice.
Un mic sondaj a fost efectuat la nord de suprafaţa de cercetare pentru a obţine probe necontaminate pentru analize micromorfologice şi biologice. A fost obţinută o secţiune geologică completă, adâncită până la nivelul argilei sterile arheologic, dealtfel punct al pânzei freatice actuale. Probe pentru analize micromorfologice au fost luate din zona de contact între nivelul ocupaţional şi ce aluvial. O coloană de probe a fost luată la intervale de 5 cm din întregul profil. Aceste probe au fost analizate la Muzeul Judeţean Satu Mare cu un P-XRF pentru a stabili compoziţia lor chimică şi variaţiile acesteia de-alungul profilului. În plus, în laboratoarele UCL vor fi făcute diverse alte analize relevante pentru o mai bună înţelegere a istoriei sedimentologice a sitului, în legătură desigur cu evoluţia pârâului Cehal.
Rezumat
English Abstract The aim of our project is to elucidate the settlement structure and intra-settlement activity areas of the late early Neolithic site of Tăşnad- Sere. The excavation is a joint project between UCL Institute of Archaeology, London (UK) and the Satu Mare County Museum, Satu Mare. In 2018 we continued the excavation of the occupation layer and of the pit from the south-eastern corner of the trench. New postholes related probably to two houses had been identified. A test pit was made in order to take uncontaminated samples of soil for various analyses.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu