Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: cetatea Capidava | Anul: 2018

Anul   2018
Epoca
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romană târzie
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
cetatea Capidava
Sector   Sectorul VII (intramuros)
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Manea Ioana Muzeul Naţional de Istorie a României
Opriş Ioan Carol responsabil Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Popescu Raluca Muzeul Municipiului Bucureşti
Raţiu Alexandru-Mircea responsabil sector Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    63063.01
Raport Suprafaţa cercetată: În campania 2018 au fost deschise 5 noi suprafeţe egale (4 x 4 m) şi o secţiune de 3 x 8 m. Suprafaţa totală cercetată este de 104 mp, cu o adâncime medie de cca. 1,8 m, la care se adaugă alte suprafeţe însumând cca. 82 mp, deschise succesiv şi cercetate în campaniile 2013-2016, unde cercetarea arheo- logică s-a rezumat la studiul nivelului roman timpuriu (o grosime a stratului de cca 0,40 m). Pe mediana nord-estică a edificiului cu absidă au fost cercetate suprafeţele S24, S25, S26, S28 şi S30, după ce în campaniile anterioare se cercetase deja nivelul de locuire medio-bizantin în S24; în 2018 a continuat cercetarea, într-o suprafaţă reunită a acestor casete, până la nivelul podelei de secol IV p.Chr., cu dalaj de cărămidă prinsă în mortar. A fost continuată şi cercetarea suprafeţelor S21 şi S22 – situate la nord de S11 şi S12, pe jumătatea nordică a absidei; în 2017 fusese investigat doar nivelul medio-bizantin (sec. IX-XI p.Chr.) şi cel de secol VI p.Chr., pentru ca în cea mai recentă campanie să fie cercetate şi contextele locuirii romane timpurii. O altă suprafaţă cercetată şi în 2018 a fost secţiunea S23, care leagă latura sudică a edificiului cu absidă de curtina sudică a Capidavei, unde resturile de bordeie identificate în 2017 au fost demontate, fapt ce a dus la descoperirea unei secţiuni din porticul unei clădiri de mari dimensiuni din perioada Principatului. Secţiunea S27, deschisă în colţul de nord al edificiului, în continuarea S3 şi S1, a permis documentarea succesivă a nivelului medio-bizantin şi cel bizantin timpuriu, respectiv a locuirii romane târzii (sec. IV p.Chr.). În această fază, în zonă funcţiona un spaţiu amenajat, pavat cu cărămizi prinse în mortar, în care erau amplasate două gropi mari de provizii cu gura amenajata din cărămidă.
Obiectiv / rezultatul cercetărilor arheologice din campania 2018: În 2018 cercetările echipei coordonate de MNIR desfăşurate în sectorul VII de la Capidava au avut drept obiectiv continuarea săpăturii la obiectivul denumit „Edificiul cu absidă” (nota 110), altfel cunoscut şi sub numele de „principia de fază târzie”. Cercetarea arheologică sistematică a acestui edificiu a reînceput în anul 2013 şi a fost proiectată, conform unui plan multianual, implicând o săpătură în suprafaţă (cu carouri de 4 x 4 m, fără martori). Clădirea a fost împărţită prin mijloace topografice, mai întâi în 20, iar apoi în 28, ajungând la 31 astfel de carouri sau suprafeţe adiacente edificiului (vezi Fig. 3), cercetarea lor urmând a fi făcută într-o ordine prestabilită, în aşa fel încât să permită înregistrarea cât mai multor informaţii stratigrafice posibile. Pe de altă parte, chiar numerotarea lor ţine cont de succesiunea în care au fost cercetate între 2013-2018.
În cadrul campaniei din anul 2018 de la Capidava, cercetările echipei MNIR s-au desfăşurat conform protocolului de cercetare în sectorul VII intra muros, unde a continuat săpătura la obiectivul denumit „Edificiul cu absidă”, cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de „principia din faza romană târzie”. În afara bisericii creştine de secol VI p.Chr. din colţul de N al cetăţii, edificiul cu absidă din sectorul VII reprezintă singurul edificiu cu absidă poligonală de la Capidava identificat până în prezent. Cercetarea arheologică a acestui obiectiv arhitectural a reînceput în anul 2013 şi a fost proiectată, conform unui plan multianual, implicând o săpătură în suprafaţă (cu carouri de 4 x 4 m, fără martori).

Metodologie
După pregătirea terenului prin curăţarea săpăturilor din anii precedenţi şi trasarea noilor unităţi de săpătură, s-au deschis 5 suprafeţe egale de 4 x 4 m şi o secţiune de 3 x 8 m. Suprafaţa totală cercetată este de 104 mp, cu o adâncime medie de cca. 1,8 m, la care se adaugă alte suprafeţe însumând cca. 82 mp, deschise succesiv şi cercetate în campaniile 2013-2016 (în cazul ultimelor cercetarea arheologică s-a rezumat la documentarea nivelului roman timpuriu, cu o grosime a stratului de cca 0,40 m).
Zidurile existente sau descoperite în cadrul acestei săpături au fost numerotate în ordinea descoperirii, în continuarea numerotării din anul trecut, astfel: Z1-Z3 sunt zidurile vizibile la suprafaţă înainte de începerea săpăturii în anul 2013, Z4 – Z8 ziduri şi pereţi despărţitori descoperiţi în campaniile 2013-2015, Z9 – Z17 ziduri descoperite în campania 2016 şi de la Z18 la Z20 pentru zidurile descoperite în campania 2017. În cadrul campaniei 2018 s-au mai descoperit încă trei ziduri diferite (Z21-Z22), care fac şi ele parte din împărţirea internă a edificiului. Absida clădirii este numerotată A1, iar pilonii de susţinere ai acoperişului pentru una dintre fazele iniţiale ale clădirii sunt numerotaţi cu P1 – P8. De asemenea în ultima zi de săpătură a fost descoperit şi o parte dintr-un portic, format dintr-o bordură masivă de blocuri de piatră fasonată şi dintr-o bază de coloană aflată în poziţie primară. Ansamblul face parte dintr-o altă clădire de mari dimensiuni anterioară celei cu absidă.
Conservarea primară a fost asumată de către organizatorul cercetării la Capidava - MINAC, ulterior săpăturii, însemnând mai precis acoperirea elementelor de zidărie cu material geotextil stabilizat cu pietre şi pământ.

Stratigrafia generală a săpăturii
Contextul nr. 1 - nivelul vegetal actual, de culoare brun cenuşiu închis (negru), cu grad de compactare scăzut, frecvente rădăcini şi urme de rădăcini, permeabil, cu foarte puţine materiale contemporane remaniate, rar şi materiale arheologice, în special fragmente tegulare; are o grosime de cca. 0,10 – 0,15 m;
Contextul nr. 2 - nivel antropic, sediment de culoare cenuşiu închis, omogen, grad de compactare foarte scăzut, conţine fragmente ceramice de mici dimensiuni, oase animaliere, fragmente rulate de ţigle şi cărămizi şi pietre nefasonate de mari dimensiuni. Acest context reprezintă nivelul de bordeie medio- bizantine din sec. IX-XI p.Chr.; are o grosime de maximă de 0,30 m.
Contextul nr. 3 - nivel antropic, sediment de culoare brun-închis, structură granulară, relativ eterogenă, ce reprezintă nivelul de locuire de sec. VI p.Chr., ultimul al cetăţii în integralitatea sa. Conţine artefacte din ceramică, fier, bronz sau os, fragmente de ţigle romane, fragmente din vase de sticlă. Are o grosime de cca. 0,20–0,30 m. Contextul este mărginit la limita sa de jos de o podea lutuită, de culoare galben- deschis, compactă, cu o grosime de cca. 0,15 m. Nivelul este incendiat.
Contextul nr. 4 - nivel antropic, sediment de culoare brun-gălbui, structură granulară, relativ eterogenă, constituind nivelul de locuire de sec. V p.Chr. Conţine artefacte din ceramică, fier, bronz sau os, fragmente de ţigle romane, fragmente din vase de sticlă. Are o grosime de cca. 0,15–0,20 m. Contextul este mărginit la limita sa de jos de o podea lutuită, de culoare galben-deschis, compactă, cu o grosime de cca. 0,10 - 0,15 m.
Contextul nr. 5 - nivel antropic, sediment de culoare brună, structură granulară, relativ eterogenă, constituind nivelul de locuire de sec. IV p.Chr. Conţine artefacte din ceramică si fragmente din vase de sticlă. Are o grosime de cca. 0,15 m. Contextul este mărginit la limita sa de jos de o podea din cărămizi prinse în mortar pe o substrucţie din lut bătătorit.
Contextul nr. 6 - nivel antropic, sediment de culoare galben-maronie, structură prăfoasă, relativ eterogenă, constituind nivelul de locuire din sec. II - III p.Chr. Conţine artefacte din ceramică si fragmente din vase de sticlă, dar şi materiale din bronz sau fier. Are o grosime de cca. 0,40 m. Contextul este mărginit la limita sa de jos fie de un pavaj din pietre de râu (în cazul stradelelor) fie de o podea din lut bătătorit.

Descrierea unităţilor de săpătură din cadrul campaniei 2018
În campaniile anterioare (2013-2016) au fost cercetate 14 dintre suprafeţele propuse, denumite convenţional S1 – S4, în fiecare dintre acestea atingându-se nivelul de sfârşit de secol IV p. Chr., corespunzător Contextului nr. 5. În campania 2017 s-au deschis alte opt astfel de suprafeţe, numerotate în continuare S15 – S22, împreună cu o secţiune de sondaj denumită temporar S23. În adâncime s-a convenit în cadrul echipei de cercetare atingerea şi cercetarea în noile secţiuni înclusiv nivelul Contextului nr. 4. Suprafeţele au fost săpate succesiv înregistrându-se, atât foto cât şi grafic, secvenţele stratigrafice de pe pofilele care ulterior au fost demontate. De asemenea, cercetarea a countinuat şi în primele 14 suprafeţe prin cercetarea nivelului roman timpuriu (sec. II- IIIp.Chr.).

Suprafeţele S24, S25, S26, S28 şi S30 – sunt o suită de carouri dispuse în linie pe mediana nord-estică a edificiului cu absidă. În anii anteriori s-au cercetat nivelul de locuire medio-bizantin din S24. În cadrul campaniei 2018 am continuat prin cercetarea, într-o suprafaţă reunită a acestor casete, până la nivelul podelei de secol IV p.Chr., cu dalaj de cărămidă prinsă în mortar.
Suprafeţele S21 si S22 – situate la nord de S11 si S12 pe jumătatea nordică a absidei. În anul 2017 am cercetat doar nivelul medio-bizantin (sec. IX-XI) şi cel de secol VI p.Chr., iar în acest an s-a cercetat şi contextul de locuire roman timpuriu.
Secţiunea S23 – această secţiune leagă latura sudica a edificiului cu absidă de curtina sudică a Capidavei. Descoperirile din această secţiune deschisă în anul 2017 au constat în două resturi de bordeie, cu vetre şi pereţi amenajaţi pe interior cu piatră spoliată din clădirile romane aflate în ruină. În acest an s-a procedat la demontarea resturilor de bordeie, iar sub acest nivel s-a descoperit o parte dintr-un portic al unei clădiri de mari dimensiuni din perioada Principatului.
Secţiunea S27 – a fost deschisă în colţul de nord al edificiului, în continuarea S3 şi S1. Dacă cele două suprafeţe amintite erau mărginite la nord chiar de zidul edificiului, în 2018 a fost luată decizia sondării printr-o secţiune şi partea de nord, exterioară clădirii. După ce au fost cercetate şi documentate nivelul medio-bizantin şi cel bizantin timpuriu, spre surpriza echipei de cercetare a fost dezvelit nivelul de locuire roman târziu (sec. IV p.Chr.). Acesta reprezenta de fapt un interior de clădire (sau un spaţiu amenajat) pavat cu cărămizi prinse în mortar şi două gropi mari de provizii cu gura amenajata din cărămidă, goale pe interior, ale căror adâncimi atingeau 2,7 m şi 2,1 m. Diametrul gropilor era variabil, între 1,9 şi 1,6 metri ; forma gropilor este aceea de clopot.
Artefactele descoperite în cadrul campaniei din anul 2018 sunt însemnate cantitativ şi foarte variate din perspectiva tipologiei şi încadrării cronologice. Ponderea cea mai însemnată o ocupă materialul ceramic, în special cel de epocă romano-bizantină (bizantină timpurie, sec. VI p.Chr.). Amforele de vin/ulei reprezintă cele mai frecvente descoperiri, iar tipurile LRA1 şi LRA2 deţin supremaţia. Au fost, totuşi, descoperite şi fragmente din amfore pentru vin importat din Gaza (vinum Gazetum, Gazetina, Gazeticum), de tip LRA
4. Vesela pentru servit masa (vasa escaria) şi cea de băut, cunoscută generic drept po(ta)toria, sunt foarte bine reprezentate, prin boluri, străchini şi cupe, iarăşi prin ulcioare şi căni, piese care deţin un aport cantitativ important în cadrul inventarului descoperirilor din campania 2018. Materialul din metal este variat, distingându-se câteva monede din bronz, aflate pentru moment în stadiu de curăţare şi identificare.

Alexandru Raţiu (MNIR), Ioan C. Opriş (FI-UB), Raluca Popescu (MMB), Ioana Manea (MNIR)
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 110 Exceptând, desigur, biserica creştină de secol VI p.Chr. din colţul de N al cetăţii, acesta este singurul edificiu cu absidă (poligonală) cunoscut până în prezent la Capidava.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu