Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Urlaţi | Judeţ: Prahova | Punct: La Câmp | Anul: 2018

Anul   2018
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Latene;
Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade
Neolitic timpuriu;
Eneolitic;
Epoca medievală târzie;
Epoca bronzului mijlociu;
La Tène
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Prahova
Localitate   Urlaţi
Comuna   Urlaţi
Punct
La Câmp
Sector   
Toponim   La Islaz
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Dumitrescu Claudia Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Frînculeasa Alin responsabil Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Negrea Octav Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Preda-Bălănică Bianca Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Cod RAN    131639.01
Raport Cercetările din acest sit se derulează în cadrul unui proiect ce vizează abordarea ariei nordice a culturii Gumelniţa şi a dinamicii locuirii neo-eneolitice în această zonă, cu o preocupare pentru locuirea în zona de deal sau din imediata apropiere a acesteia. De asemenea, având în vedere descoperirile din campaniile precedente, importante au devenit şi obiectivele datând din primul mileniu creştin şi evul mediu. Aceste ultime două segmente culturale şi cronologice sunt marcate de descoperirea unor locuinţe adâncite (bordeie) şi gropi de extragere a lutului, dar şi materiale arheologice, în special ceramică fragmentară. De altfel, în urma acestui proiect de cercetare, zona bazinului mijlociu al Cricovului Sărat este pentru prima dată abordată prin săpături arheologice sistematice.
În campania din anul 2018 ne-am propus finalizarea unor complexe deja surprinse şi cercetate parţial în anii trecuţi, dar şi identificarea unor noi structuri de locuire prezente în acest sit. Principalele ţinte au fost cele legate de complexe adâncite ce apar cu preponderenţă spre sudul şi nordul săpăturii derulate până în prezent. Amintim că în campaniile arheologice anterioare au fost cercetate un număr de 7 (şapte) bordeie datând din sec. II-III d.Hr., cultura Chilia-Militari (B.1/2014), sec. V-VII d.Hr., cultura Ipoteşti-Cândeşti (B.5, B.6) şi medievale, sec. XVI-XVII (B.1/2004, B.2, B.3, B.4). Complexele arheologice care datează de la mijlocul mileniului II sunt contemporane cu primele documente ce atestă localitatea Urlaţi, prin urmare foarte importante pentru istoria şi evoluţia oraşului.
Stratigrafia sitului surprinsă în campaniile anterioare este următoarea: baza depunerii arheologice ajunge să atingă rareori -0,70/-0,80 m. După 0,20 - 0,25 m de sol afectat de arătură, cu materiale arheologice aflate în poziţie secundară, urmează o depunere negricioasă groasă de circa 0,30 m. În acest strat găsim materiale specifice sec. XVI-XVII, V-VII, II-III, epocii bronzului (cultura Tei) şi celei eneolitice (cultura Gumelniţa). De la suprafaţă a fost recuperat şi un fragment decorat în manieră Boian-Giuleşti. Urmează apoi un scurt episod steril definit de un strat argilos, de culoare gălbuie, gros de maxim 10 cm ce suprapune o locuire insesizabilă pe profil atribuită epocii neolitice timpurii (cultura Starčevo-Criş). Grindul pare format din cel puţin două mari depuneri aluviale, din care cea inferioară este nisipoasă (atinsă prin câteva gropi preistorice şi medievale la -1/-1,10 m), suprapusă de un strat argilos gălbui peste care s-a aşezat comunitatea neolitică timpurie.

În acest an au fost trasate noi suprafeţe şi secţiuni după cum urmează:
- S.II a fost trasată în continuarea S.II/2014, începând de la metrul 8 (colţul de NE) al casetei B. A avut 15 m lungime şi 1 m lăţime, orientată spre nord. Nu au fost descoperite complexe şi nici materiale arheologice. Lipsea stratul arheologic negricios, sub arabil urma direct stratul gălbui- argilos, natural.
- S.V - trasată la 4 m vest de limita vestică a săpăturii derulată anterior, paralelă cu S.IV, perpendiculară pe S.I. A avut lungimea de 32 m şi lăţimea de 1,5 m, orientată aproximativ N-S, carouri din 2 în 2 m marcate de la sud la nord; în această secţiune au fost surprinse complexe arheologice eneolitice (cultura Gumelniţa), repectiv trei gropi de extras lutul, o groapă medievală (diam. = 0,70 m, adâncime = 1 m), dar şi un posibil bordei medieval (B.7). Bordeiul surprins pe o mică suprafaţă a fost conservat, urmând ca în campaniile viitoare să fie deschisă o suprafaţă pentru a fi cercetat integral. În apropierea acestora a fost identificat un şanţ (lăţime = 0,30 m) ce travesa oblic secţiunea; în a doua jumătate a secţiunii au fost surprinse alte două şanţuri de fundaţie ale unei construcţii medievale târzii; acestea traversau secţiunea oblic, aveau circa 0,30 m lăţime, 0,60 m adâncime, umplutură de culoare negricioasă; astfel de şanţuri au fost surprinse şi în campania din anul 2014.
- S.VI - a fost trasată la 2 m est de S.V, a avut dimensiuni de 14,30 x 1 m, amplasată între casetele C şi D (la ambele capete am păstrat zone nesăpate de 0,5 m până la casete), paralelă cu S.V. În această secţiune au fost descoperite mai multe unelte din silex, între care şi un topor. Tot în această secţiune au fost descoperite segmente din şanţurile surprinse în S.V şi caseta D.
- Caseta B a fost deschisă pentru a finaliza cercetarea bordeiului B.2, datând din epoca medievală, surprins parţial în anul 2014 în capătul de nord al S.II; a fost trasată la 0,5 m vest de respectiva secţiune. Iniţial a avut dimensiuni de 5×4 m, dar a fost mărită la 9 x 4 m, depăşind spre nord în lungime secţiunea II trasată şi cercetată în 2013-2014. În această casetă a fost descoperit restul B.2 ce a avut dimensiunile de 2,90 x 2,30 m (NS-EV); baza se afla la -0,75 - 0,82 m adâncime. În interiorul bordeiului se aflau mai multe gropi, între care una de provizii şi două de fixare a unor pari (diam. = 22 cm, adâncimea maximă 10 cm). Pe latura de vest, aproximativ central a fost descoperită o groapă de par cu diametrul de 25 cm şi adâncimea de 35 cm de la nivelul podelei. În groapa de provizii a fost descoperit un vas fragmentar atribuit epocii medievale, decorat cu pictură în benzi albe.
În aceeaşi casetă a fost cercetată o groapă cu ceramică din epoca bronzului mijlociu (cultura Tei). Avea diametrul de circa 0,70 m şi adâncimea de cca 0,30 m. În acest complex au fost descoperite fragmente ceramice decorate cu măturica, dar şi cu brâu alveolat. De asemenea, câteva mici fragmente sunt decorate prin împunsături succesive în maniera specifică ceramicii culturii Tei. În acelaşi complex a fost descoperit un fragment ceramic Monteoru, decorat prin incizii cu ghirlande şi linii petrecute. Decorul este specific fazei IIA a culturii Monteoru şi ajută la ancorarea cronologică a nivelului din epoca bronzului surprins la Urlaţi.
- Caseta C - a fost trasată la est de S.V (completează această secţiune), zona carourilor 4- 6, a avut dimensiuni de 5 x 3 m; în această casetă au fost surprinse complexe eneolitice (parţial cercetate în S.V) de tip gropi pentru extras lutul, umplute ulterior cu resturi menajere, cultura Gumelniţa.
- Caseta D - a fost trasată la est de S.V, în capătul nordic al acestei secţiuni; a avut dimensiuni de 5×3 m; a fost deschisă pentru cercetarea unui complex eneolitic cercetat în anul 2013 în S.I, dar şi a traseului unui şanţ de fundaţie de epocă medievală târzie surprins în S.V.
Cel mai numeros material identificat până în prezent în această campanie este încadrat în cultura Gumelniţa. A fost recuperată ceramică fragmentară, în puţine cazuri decorată, în general prin incizii sau mici impresiuni circulare, la care se adaugă barbotinarea în cazul vaselor de provizii. Un vas este întregibil şi a fost descoperit în cpl. 3 (S.V şi caseta C). Alături de ceramică, am descoperit unelte litice cioplite din silex, dar şi câteva unelte din piatră şlefuită, inclusiv râşniţe, frecătoare, percutoare, nuclee, etc. Plastică antropomorfă este reprezentată prin fragmente realizate din lut. Cea mai importantă piesă este un topor din silex ce are lungimea de 18,3 cm. A fost descoperit în caroul 9 din secţiunea VI la adâncimea de 0,35 m. În apropierea acestuia a fost descoperit un nucleu din silex, parţial exploatat.
Remarcăm descoperirea şi în această campanie a unui lot modest de ceramică neolitică atribuită culturii Starčevo-Criş. Nu există vase întregibile, ci numai fragmente. Dominantă este ceramica modelată grosier, ce are pleavă tocată în pastă, suprafeţele exterioare roşiatice, miezul negricios. Apar şi fragmente decorate prin incizii, imprimare, rar cu o angobă roşiatică. Anul acesta a fost descoperit un lot important de ceramică atribuită culturii Tei. Predomină decorul cu măturica (Bessenstrich), dar nu lipseşte nici cel realizat prin împunsături succesive. Remarcabilă este prezenţa unui fragment ceramic atribuit culturii Monteoru într-un complex Tei, reprezentând un import care ajută la stabilirea unor conexiuni cronologice. Materialele medievale sunt lucrate la roată, pictate cu alb, sau nepictate, arse oxidant. Materialele smălţuite prezente în poziţie secundară arată o locuire a sitului ce se apropie de perioade recente.
În data de 13 august 2018 au fost realizate o serie de fotografii cu drona instituţiei prin care au fost surprinse cadre generale ale săpăturii arheologice, dar şi detalii privind unele complexe arheologice. În vederea derulării unor campanii de săpături sistematice în anii ce vor urma, dar şi pentru stabilirea unei strategii de cercetare, a fost realizată şi o scanare geofizică. De asemenea, au fost prelevate probe şi realizate datări C14-AMS. La sfârşitul campaniei săpătura a fost astupată în întregime, terenul a fost adus la starea iniţială, urmând prevederile legale.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu