Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Vânători | Judeţ: Galaţi | Punct: La Jolică | Anul: 2018

Anul   2018
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Epoca romană târzie (sec. II-IV);
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI)
Perioade
Eneolitic târziu;
Epoca romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca bronzului timpuriu;
Hallstatt
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Galaţi
Localitate   Vânători
Comuna   Vânători
Punct
La Jolică
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Adamescu Adrian Ionuţ Muzeul de Istorie „Paul Păltănea„ Galaţi
Ailincăi Sorin Cristian responsabil Muzeul de Istorie „Paul Păltănea„ Galaţi
Constantinescu Mihai Muzeul de Istorie „Paul Păltănea„ Galaţi
Mandache Tudor Muzeul de Istorie „Paul Păltănea„ Galaţi
Mihail Florian Muzeul de Istorie „Paul Păltănea„ Galaţi
Cod RAN    75169.01
Raport Aşezarea de la Vânători, jud. Galaţi, a fost identificată încă din 1966, primele cercetări arheologice fiind efectuate aici între anii 1972– 1974 de către M. Florescu şi M. Nicu, iar în 1979 de către M. Brudiu. Departe de a se bucura de o publicare adecvată a cercetărilor arheologice, situl de la Vânători a fost deseori invocat în legătură cu începutul epocii fierului la Dunărea de Jos (orizontul cu ceramică incizată), fiind atribuit atât fazei I a culturii Babadag, cât şi fazei Vânători a grupului Tămăoani. Noile cercetări de suprafaţă efectuate în zona sitului, precum şi prelucrarea unor materiale arheologice provenite din săpăturile mai vechi, au scos la iveală şi fragmente ceramice decorate prin imprimare, ceea ce contrazice ideea atribuirii acestui sit orizontului cu ceramică incizată de la Dunărea de Jos.
S-a continuat cercetarea pe Suprafaţa 1, începută în anul 2017. Zona supusă cercetării in campania 2018 are dimensiunile de 28,5 × 18 m, însumând un 513 m². Ulterior, au mai fost deschise două casete pentru a cerceta integral două complexe surprinse în profil. În total a fost cercetată o suprafaţă de 523 m². Zona a fost cercetată integral până a fost atins stratul steril. Au fost identificate şi documentate un număr de 25 de amenajări de locuire, după cum urmează:
Gr. 1127
Identificată în c.6-7 D-E, la adâncimea de - 1,55 m. Groapa avea în plan o formă ovală, cu dimensiunile de 1,25 × 1,10 m. Complexul a fost săpat până la adâncimea de 1,75 m, având în profil forma unei albieri. Aceasta avea un pământ de umplutură cenuşiu amestecat cu chirpici, fragmente ceramice, oase şi piatră. Complexul a fost secţionat pe direcţia N-S.
Gr. 1128
Surprinsă în c.8 - E, la adâncimea de 1,88 m, groapa se prezenta sub forma ovală în plan, cu dimensiunile de 1,16 × 0,94 m. A fost secţionată pe direcţia N-S. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior. În pământul de umplutură, negru cenuşiu, au fost identificate fragmente ceramice, oase, piatră, dar şi un vas bitronconic miniatural, întregibil. Baza a fost atinsă la adâncimea la – 2,68 m.
Gr. 1129
Surprinsă în c.8 B, la adâncimea de 1,94 m. Complexul se prezenta sub formă ovală în plan cu dimensiunile de 1,76 × 1,64 m. Pământul de umplutură era cenuşiu. A fost secţionată pe direcţia E-V. Pereţii gropii au fost săpaţi neregulat, oblic, spre exterior până la adâncimea de 2,57 m. Baza era înclinată cu un colţ rotunjit şi celălalt ascuţit. În pământul de umplutură, negru-măzăros au fost descoperite fragmente ceramice, piatră şi os.
Gr. 1130
Identificată în c. 7-8 H-I, la adâncimea de 1,54 m. Complexul avea în plan o formă ovală. Dacă iniţial avea dimensiunile de 2,20 × 1,68 m după răzuieli succesive aceasta avea dimensiunile de 1,60 × 1,54 m. A fost secţionată pe direcţia E-V. Amenajarea avea pereţii săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 2,54 m. Pământul de umplutură al gropii era alcătuit dintr-un strat de pământ cenuşiu urmat de un strat cafeniu granulos. În acest strat s-a observat şi o lentilă de sol negru, compact, cu grosimea de 4-8 cm. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, oase şi chirpici..
Gr. 1131
Identificată în c. 9 - G, la adâncimea de 1,70 m, groapa era circulară în plan. Deschiderea avea un diametru de 1,15 m. A fost secţionată pe direcţia N–S. Profilul gropii se poate descrie astfel: baza înclinată, colţurile uşor rotunjite. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exrerior, până la adâncimea de 2,38 m. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, oase, piatră, o jumătate de ceaşcă cu toartă supraînălţată, nedecorată şi o piesă din corn prelucrată.
Gr. 1132
Identificată pe profilul de sud, în c. 8-9 J, la adâncimea de 1,50 m. Groapa era de formă ovală în plan, cu dimensiunile de 2,20 × 1,90 m. Descriere profil: baza dreaptă, colţurile rotunjite, un perete înclinat spre interior şi celălalt săpat oblic spre interior. În pământul de umplutură, de culoare neagră şi consistenţă măzăroasă, au apărut fragmente ceramice, dintre care baza unui vas borcan şi chirpici. Baza gropii a fost atinsă la 1,55 m pe profilul de sud
Gr. 1133
Identificată în c. 10 C-D, la adâncimea de 2,04 m, groapa avea o formă circulară în plan (diam. – 1,15 m). Complexul a fost secţionat pe direcţia N-S. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior, până la adâncimea de 2,95 m. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice de la ceşti, vase borcan, vase bitronconice, străchini, oase şi piatră.
Gr. 1134
Identificată în c. 11 -12 I, la adâncimea de 2,20 m, complexul se prezenta sub formă ovală în plan. Dimensiunile sunt de 1,25× 1,10 m. A fost secţionată pe direcţia NE-SV. În profil acest complex se prezintă sub forma unei alveole săpate până la adâncimea de 2,35 m. În pământul de umplutură au fost descoperite câteva fragmente ceramice, oase şi chirpici..
Gr. 1135
Avea o formă circulară în plan, cu un diametru de 1,54 m. Complexul a fost identificat în c.10-11 F, la adâncimea de -2,05 m. A fost secţionat pe direcţia E-V, fiind excavată mai întâi partea de S. În profilul obţinut se poate observa că groapa avea pereţii săpaţi neregulat, oblic spre exterior, colţurile rotunjite. În pământul de umplutură, de culoare neagră cu consistenţă măzăroasă şi pământ galben, au fost descoperite fragmente ceramice, oase, un fragment de râşniţă şi chirpici. Baza gropii a fost arsă. Adâncimea finală este de 2,38 m.
Gr. 1136
Complexul a fost identificat în c. 12-13 G-H, la adâncimea de 2,20 m, groapa se prezenta sub formă aproape circulară în plan, cu un pământ de umplutură cenuşiu. A fost secţionată pe direcţia E-V. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior, până la adâncimea de 2,65 m. În profil se poate observa şi o lentilă de arsură. Au fost descoperite fragmente ceramice, oase, chirpici şi piatră.
Gr. 1137
De formă ovală în plan, complexul a fost identificat în c. 11-12 B-C, la adâncimea de -2,40 m. Dimensiunile fiind de 2,00 × 1,70 m. A fost secţionată pe direcţia E-V. Descriere profil: baza albiată, colţurile ascuţite, pereţii săpaţi neregulat, oblic spre exterior, până la adâncimea de 2,94 m. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, oase, chirpici şi piatră.
Gr. 1138 (L-1)
De formă circulară în plan, complexul a fost identificat în c. 14-16 G-I, identificată la adâncimea de 2,35 m A fost secţionată pe direcţia E-V. Descriere profil: baza uşor înclinată, colţurile rotunjite şi pereţii curbaţi. În momentul secţionării a fost observată următoarea stratigrafie: un strat cenuşos amestecat cu cărbuni, chirpici şi foarte multe fragmente ceramice. Urmează un strat de pământ granulos amestecat cu pământ galben; în final podeaua locuinţei care era de un galben bătătorit, ars, mai ales în zona centrală, zonă în care au fost evidenţiate urmele unei posibile vetre. Au fost recuperate cinci recipiente ceramice întregi şi întregibile, o verigă de bronz descoperită pe podeau locuinţei şi o cantitate impresionantă de ceramică, oase, chirpici şi piatră. Adâncimea amenajării era de 2,90 m.
Gr. 1139
Identificată în c. 11-12 D-E, la adâncimea de 2,32 m, groapa avea o formă ovală în plan. La conturare, complexul avea dimensiunile de 1,50 x 1,40 m. A fost secţionată pe direcţia N-S. În profil se poate observa că se prezenta sub forma unei alveolări cu baza convexă, săpată până la -2,52 m. În pământul de umplutură, de culoare cenuşiu, au fost descoperite puţine fragmente ceramice, oase şi piatră.
Gr. 1140
Surprinsă în c. 14-15 E-F, la adâncimea de - 2,68 m, groapa era ovală în plan. Avea dimensiunile de 1,55 x 1,42 m. A fost secţionată pe direcţia E-V. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 3,52 m. În pământul de umplutură, negru măzăros, au fost descoperite fragmente ceramice, oase, piatră şi scoici.
Gr. 1141
Identificată în c.13-14 B-C, la adâncimea de 2,70 m, groapa era de formă circulară în plan, cu diametrul de 1,50 m. A fost secţionată pe direcţia E-V. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 3,60 m.. Pământul de umplutură era de un negru bătătorit la partea superioară a gropii şi de un negru cu galben spre bază. Săracă din punct de vedere arheologic, puţine fragmente ceramice, oase şi piatră.
Gr. 1142
De formă circulară în plan, complexul a fost identificat în c. 16-D, la adâncimea de 2,80 m. Diametrul părţii superioare a gropii este de 1,00 m. Groapa a fost secţionată de direcţia E-V. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 4,12 m. În pământul de umplutură, negru cenuşiu, au fost descoperite fragmente ceramice, oase, piatră şi o verigă fragmentară din bronz.
Gr. 1143
Aparut în c. 17-18 G-I , complexul fiind identificat la adâncimea de -2,39 m, sub forma unor fragmente ceramice grupate, vase sparte pe loc. Conturul complexului nu s-a putut observat în plan, astfel am fost nevoiţi să secţionăm pe două direcţii obţinând următoarea situaţie stratigrafică. Cele două micro- profile au fost denumite P1 şi P2. Ambele profile au arătat o bază dreaptă, uşor alveolată, cu pereţii traşi. S-a evidenţiat destul de bine o structură cu aspectul unei platforme (podea), structură pe care erau sparte (in situ) mai multe vase de mari dimensiuni, între care a fost evidenţiat un ac de bronz. La secţionare, baza complexului are o grosime de 4-5 cm, după cum se poate vedea în P1. Complexul este perforat spre S - E de o groapă de stâlp din perioada contemporană. Baza a fost identificată la -2,55 m.
Gr. 1144
Surprinsă la adâncimea de -2,55 m, în c. 17 F-G, groapa era ovală în plan cu dimensiunile de 1,10 m × 0, 80 m. A fost secţionată pe direcţia N-S. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 3,55 m.. În pământul de umplutură, cenuşiu, s-au descoperit fragmente ceramice,oase şi chirpici.
Gr. 1145
S-a conturat la adâncimea de 2,38 m în c. 15 G. În plan, complexul era de formă ovală cu dimensiunile de 1,20 × 1,10 m. A fost secţionată pe direcţia E-V. Profilul evidenţat se prezenta cu baza uşor înclinată, colţurile rotunjite şi pereţii uşor arcuiţi spre interior. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, piatră şi os. Baza a fost identificată la -2,65 m.
Gr. 1146
Circulară în plan, cu diametrul de 1,00 m, groapa a fost surprinsă la adâncimea de 2,16 m. A fost secţionată pe direcţia NE-SV. Profilul are forma unui “sac”. În pământul de umplutură, negru măzăros, au fost descoperite fragmente ceramice, oase, chirpici şi piatră. Pereţii gropii păstrează urme de arsură. Baza a fost identificată la -4,25 m.
Gr. 1147
Circulară în plan, cu diametrul de 0,55 m. Groapa a fost surprinsă în c.17 I la adâncimea de 2,16 m. A fost secţionată pe direcţia NE-SV. Are o formă aproape semicirculară în profil. În pământul de umplutură, maro-compact, nu s-a găsit nici un material arheologic. Baza a fost atinsă la -2,56 m. Groapa aparţine epocii contemporane
Gr. 1148
Circulară în plan, cu diametrul de 1,26 m, groapa a fost surprinsă c.20 D –E, la adâncimea de -2,97 m. Complexul a fost secţionat pe direcţia E-V. Pereţii au fost săpaţi oblic spre exterior până la adâncimea de 4,14 m. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice incizate de la ceşti, vase bitronconice, vase borcan, fragmente de străchini, oase şi piatră.
Gr. 1149
Circulară în plan cu diametrul de 1,00 m, groapa a fost surprinsă în c. 20 F la adâncimea de 2,98 m. Groapa a fost secţionată pe direcţia E-V, partea de S fiind excavată. Baza era înclinată şi uşor alveolată, colţurile rotunjite şi pereţii arcuiţi. La partea superioară, spre vest, pare să fi avut o treaptă. În pământul de umplură au fost descoperite fragmente ceramice, oase, piatră şi chirpici. Complexul taie Locuinţa L2/Gr.1150 pe partea de N-V. Baza a fost atinsă la -3,50 m.
Gr. 1150/L2
Iniţial, complexul a fost surprins în c. 19-20 G-H, la adâncimea de 2,87 m. La conturare, complexul se prezenta sub o formă rectangulară cu colţurile drepte. Pentru a dezveli întreaga locuinţă, am fost nevoiţi să deschidem o casetă, denumită C.2. În plan, complexul avea o formă ovală. Podeaua podeaua locuinţei care era de un galben bătătorit, ars. Au mai fost descoperite şase gropi de pari/stâlpi. În aceste gropi au fost descoperite fragmente ceramice, un nucleu de silex şi oase. Dimensiunile gropilor de pari/stâlpi sunt de 44 × 38 cm, 66 × 46 cm, respectiv 20 × 20 cm. Baza complexului era dreaptă, colţurile rotunjite şi pereţii curbaţi. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, două fusaiole, dintre care una decorată, oase, chirpici şi piatră. Baza a fost atinsă la -3,20 m.
Gr. 1151
Surprinsă parţial în profilul de E la adâncimea de 3,15 m. Pereţii au fost săpaţi oblic, neregulat, spre exterior până la adâncimea de 3,50 m. În pământul de umplutură au fost descoperite fragmente ceramice, piatră şi chirpici.
Gr. 1152 Groapă cu oseminte umane
De formă ovală în plan, groapa avea dimensiunile de 1,00 × 0,80 m şi a fost identificată pe profilul de sud în c.19 J, la adâncimea de 2,33 m. Pentru a dezveli întreg complexul, s-a deschis o casetă, C1. La adâncimea de 3,05 m, a fost evidenţiat un defunct în conexiune anatomică, depus în poziţie decubit dorsal, cu capul spre SE şi picioarele la NV. Picioarele erau flectate de la genunchi. În profil, groapa are forma unui „sac”. Pământul de umplutură al gropii în care s-a descoperit defunctul era negru măzăros, urmat de un pământ negru bătătorit. Baza a fost atinsă la - 4,02 m.
Campania arheologică din anul 2018 de la Vânători a evidenţiat o zonă menajeră a aşezării de la începutul epocii fierului. Descoperirile de până acum au înregistrat numai ceramica hallstattiană timpurie cu decor incizat, ceea ce pune problema unei stratigrafii mai complexe a sitului care poate fi verificată numai prin săparea unor arii mai extinse ale sitului.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie Ailincăi, S.C. 2011, Ceramica culturii Babadag. Cu privire specială asupra descoperirilor din Dobrogea, Peuce, S.N. 9, 55-178.
Ailincăi, S.C., Adamescu, A., Mihail, F. 2014, Noi date despre începuturile epocii fierului la Dunărea de Jos. Aşezarea de la Vânători–La Jolică, jud. Galaţi, SCIVA 65, 1-2, 5-48.
Brudiu, M. 1970, Cercetări perieghetice în sudul Moldovei, Materiale 9, 511-528.
Brudiu, M. 1980, Rezultatele cercetărilor de la Vânători (jud. Galaţi), Materiale, 398-446.
Brudiu, M. 1981, Contribuţii la cunoaşterea genezei Hallstattului din sud-estul Moldovei, SCIVA, 32, 4, 529-536.
Brudiu, M. 1991, Cercetări privind Hallstattul din sud-estul Moldovei, SCIVA, 42, 3-4, 221-239.
Brudiu, M. 1992, Descoperiri arheologice în judeţul Galaţi, Danubius 13-14, 1992, 5-21.
Florescu, A., Florescu, M. 1983, Aspecte ale civilizaţiei traco-getice în zona de curbură a Carpaţilor, SAA 1, 72-93.
Hänsel, B. 1976, Beiträgezurregionalen und Chronologischen Gliederung der Älteren Hallstattzeitan der Unteren Donau, vol. 1,2, Bonn.
Harţuche, N., Silvestru, O. 1992, Consideraţii asupra cercetărilor din aşezarea Babadag de la Siliştea–Nazâru, judeţul Brăila, Istros 6, 17-24, 343-361.
László A. 1972, O aşezare hallstattiană la Cozia, ArhMold 7, 207-224.
László, A. 1986, Grupul Tămăoani. Asupra „orizontului” allstattian cu ceramică incizată din sudul Moldovei, MemAntiq 12-14, 65-91.
László, A. 1989, Les groupes région aux anciennes du Hallstatt a l Est de Carpates, în La civilisation du Hallstatt. Bilan d une rencontre, Liège, 111-129.
László, A. 1997, Despre originea, evoluţia şi cronologia primei epoci a fierului la Dunărea de Jos, în Simion, G. (coord.), Premier Age du Fer auxBouches du Danube et dans lesrégionsautour de la Mer Noire, Tulcea, 77-84.
Leviţki, O. 1994, Grupul Holercani – Hansca, aspectul pruto – nistrean al complexului hallstattian timpuriu cu ceramică incizată, în Roman, P., Alexianu, M. (eds.), Relations Thraco – Illyro – Helléniques, Bucureşti, 219-256.
Nicic, A. 2008, Interferenţe cultural-cronologice în nord-vestul Pontului Euxin la finele mil. II – începutul mil. I a.Chr., Biblioteca Tyragetia 15, Chişinău.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu