Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Vităneşti | Judeţ: Teleorman | Punct: Măgurice | Anul: 2018

Anul   2018
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Eneolitic timpuriu;
Eneolitic târziu
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Tell
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Teleorman
Localitate   Vităneşti
Comuna   Vităneşti
Punct
Măgurice
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Andreescu Radian-Romus responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bîrzu Andreea Muzeul Naţional de Istorie a României
Florea Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României
Mirea Pavel Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman
Moldoveanu Katia Muzeul Naţional de Istorie a României
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României
Torcică Ion Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman
Cod RAN    153785.01
Raport Scurtă prezentare a sitului
Situl se află la cca. 1,5 km est de DN 6 Bucureşti-Alexandria. Aşezarea de tip tell din punctul „Măgurice” se află în lunca râului Teleorman, într-o zonă mlăştinoasă, la baza terasei de nord-est. Tellul se prezintă ca o movilă relativ ovală, cu diametrele de circa 80-90m şi o înălţime maximă de circa 6 m. Descoperirile din această aşezare aparţin culturii Gumelniţa (eneolitic, a doua jumătate a mileniului V BC).
Obiectivele cercetării. În campania 2018 au fost reluate săpăturile în sectorul de sud-vest, Sx, în vederea cercetării următorului nivel de locuire aflat sub aşezarea Gumelniţa B1 cercetată în campaniile anterioare (fig. 1). Obiectivele generale sunt cercetarea evoluţiei structurii interne a aşezării şi identificarea caracteristicilor artefactelor descoperite pe acest nivel.
Rezultate
Au fost cercetate carourile H-L (1-5) şi M-R (1-5) cu o suprafaţă totală de 180 m2 (fig. 3). În suprafaţa M-R a fost cercetată între anii 1994-1996 o locuinţă incendiată, L1/1993, cu un bogat inventar arheologic. În jurul locuinţei, în special în zona carourilor N şi M au fost descoperite foarte multe artefacte şi materiale osteologice. În suprafaţa H-L a fost cercetată în campaniile trecute o locuinţă parţial incendiată, L2/1995, distrusă de intervenţii moderne.
Suprafaţa H-L (1-5). În zonă carourilor H-L (4-5) au fost descoperite materiale fragmentare aflate într-un sediment de culoare cenuşiu-închis. Spre centrul suprafeţei şi spre martorul principal sedimentul este de culoare cenuşiu-deschis. În zona carourilor I-J-K (1-2) săpăturile au scos la lumină mai multe mase compacte din chirpici neras de culoare alb-cenuşiu, alături de chirpici ars pulverizat şi mici zone de arsură. Resturile acestei construcţii au fost puternic deranjate de ganguri de animale şi de intervenţii moderne. În zona caroului K2 o fost delimitată o mică zonă cu chirpici pulverizat şi arsură care s-a dovedit a face parte din amenajarea iniţială a unei vetre distruse în totalitate. În jurul acesteia au fost descoperite mai multe plăcuţe de vatră masive.
În restul carourilor acestei suprafeţe au fost descoperite ceramică fragmentară, materiale osteologice, între care foarte multe scoici, artefacte. Construcţia din lut nears intră în martorul principal, întinzându-se şi în sectorul Sy. Ceramica din perimetrul construcţiei cuprinde şi fragmente din pastă fină, decorate cu grafit, castronaşe bitronconice. Se pare că această construcţie a fost expusă mai mult timp intemperiilor după abandonare, lutul nears s-a deteriorat şi amestecat cu sedimentul din jur, astfel că nu au mai fi putut fi identificate elemente arhitectonice, pereţi, podele. Activităţile ulterioare precum şi gangurile de animale au distrus-o aproape complet. Cercetarea acestei construcţii va continua în campaniile următoare.
Suprafaţa M-R (1-5). Cercetările anterioare din această suprafaţă au scos la lumină resturile unei locuinţe incendiate, L1/1993, şi un bogat material arheologic plasat la est şi sud de ea, într-o întinsă zonă cu un caracter menajer. Alături de o cantitate mare de ceramică fragmentară, au fost descoperite foarte multe fragmente osteologice, precum şi multe artefacte, inclusiv unelte din cupru şi aşa-numitele plăcuţe de seceră din silex cu luciu specific, plasate în zona carourilor M şi N. S-a presupus existenţa unui spaţiu în jurul locuinţei, posibil cu unele amenajări, care constituiau un fel de gospodărie. Au mai fost cercetate o vatră care intra în martorul principal, plasată lângă locuinţa L1/1993, distrusă de intervenţii moderne. O altă vatră a fost cercetată în campania din anul 2006 la limita dintre suprafeţele M-R şi S-Z.
Noile cercetări au relevat o situaţie complexă (fig.2). Astfel, în carourile M şi N (1-5) şi parţial L (1-5) a fost scoasă la lumină o mare cantitate de materiale arheologice: ceramică fragmentară, foarte multe oase, artefacte, conturând astfel o zonă cu un caracter menajer utilizată intens şi timp îndelungat. Din păcate zona este perturbată de multe ganguri de animale, unele recente, şi intervenţii moderne. În zona carourilor O3-O4 (fig.4-5) a fost descoperită o vatră parţial distrusă. Vatra este puternic inclinată nord, probabil din cauza gangurilor de animale. Această vatră se deosebeşte de celelalte descoperite până acum la Vităneşti prin dimensiuni şi prin masivitatea gardinei, care s-a păstrat parţial pe laturile de sud şi vest. Dimensiunile păstrate ale vetrei sunt de cca. 80x125 cm, cu o înălţime de 54 cm. Gardina, cu o grosime de cca. 25 cm, este alcătuită din mai multe lutuieli, cele exterioare fiind alcătuite din plăci groase din lut ars cu o grosime de cca. 7 cm.
În carourile O (2-4) şi P (2-4) au fost descoperite mase compacte de chirpici nears alături de chirpici ars pulverizat şi bucăţi din lut ars, compacte, provenite probabil de la gardina vetrei. Întreaga zonă este deranjată de ganguri de animale. Probabil în această zonă a existat o construcţie abandonată, cu o vatră masivă, distrusă de intervenţii ulterioare. Spre limita sud- estică a suprafeţei în carourile P5 şi R5 se afla o zonă cu cenuşă şi multe materiale arheologice.
În caroul O1 a fost degajată baza vetrei V2 cercetată în campaniile 1994-1995. Vatra avea un miez din lut nears înconjurat de resturi de chirpici ars.
A fost degajată şi vatra din carourile R2, R3 care a fost cercetată parţial în campania din anul 2006 în carourile S2 şi S3. Vatra avea un miez din lut nears compact şi era înconjurată de lutuieli care alcătuiau gardina, parţial distrusă. Profilul vetrei din martorul care separa două sectoare a oferit interesante detalii despre modul de construcţie a vetrei (fig.6).
Campania 2018 a relevat o situaţie interesantă în zona de centru-sud a aşezării de pe Măgurice. În cele două suprafeţe săpate au fost descoperite resturile unor construcţii din lut nears, probabil abandonate. Au fost descoperite câteva zone cu arsură şi chirpici ars pulverizat, mai ales în zona vetrelor. În jurul construcţiilor a fost descoperit un material arheologic bogat între care multe oase, scoici, probabil zone menajere. Din păcate situaţia de pe acest nivel este puternic perturbată, în special de ganguri de animale, dar şi gropi moderne.
Încadrare cronologică. Nivelul cercetat se află sub ultimul nivel de locuire al aşezării aparţinând fazei Gumelniţa B1. Cercetările din anul 2017 din sectorul alăturat al aşezării, Sy, au scos la lumină o ceramică care are unele caracteristici asemănătoare cu faza Gumelniţa B1, dar şi elemente care o diferenţiază de această fază. În suprafaţa H-L, în zona construcţiei, printre fragmentele ceramice descoperite unele au o pastă fină de culoare cenuşiu-închis, decorate cu grafit. Altele aparţin unor castronaşe bitronconice specifice fazei Gumelniţa A2. În suprafaţa M-R ceramica pare a fi asemănătoare cu cea din sectorul Sy, dar aici situaţia stratigrafică este puternic deranjată. Studierea întregului material precum şi continuarea săpăturilor vor aduce clarificări în ceea ce priveşte încadrarea cronologică a construcţiilor şi a nivelului cercetat.

Scurtă descriere a descoperirilor
Materialul arheologic este foarte bogat fiind format din ceramică, material osteologic, unelte din piatră os, corn şi un ac de cupru.
Ceramica este fragmentară, cu o mare densitate în zona carourilor N şi M, ca de altfel şi materialul osteologic. În suprafaţa H-L au fost câteva zone cu aglomerări de scoici. Au fost descoperite multe fragmente de râşnite şi frecătoare precum şi unelte din silex. Săpăturile au mai scos la lumină greutăţi din lut ars, dăltiţe din os, topoare din corn, figurine antropomorfe din lut şi os, figurine zoomorfe din lut, multe în stare fragmentară.
Materialele sunt depozitate la MNIR, MJT şi Şcoala din Vităneşti.
Obiectivele cercetărilor viitoare. Cercetările viitoare au ca obiectiv finalizarea cercetării construcţiilor, clarificarea situaţiei stratigrafice din suprafeţele H-L şi M-R precum şi extinderea săpăturilor de pe acest nivel pe toată suprafaţa aşezării.
Rezumat
English Abstract In the 2018 campaign the researches were undertaken in the South-Western sector (Sx) in order to continue the excavation of the habitation level underneath the Gumelniţa B1 settlement which was previously researched in this area. The general goals are the research of the settlement patterns and the identification of the artifacts characteristic for this second habitation level investigated on the tell settlement.
The researched area of 180 ms was investigated in the late 90’s and the remains of one burnt and one partially burnt constructions were found. Unfortunately they were very much destroyed by modern interventions. The researches from this year revealed a complex situation. In the Sx (H-L) surface were discovered the remains of another partially burnt construction consisting of large pieces of grey unburned clay and burnt building material, together with the remains of a hearth. In the Sx (M-R) surface the situation is more complex. Here were discovered the remains of an abandoned unburned construction with a partially destroyed hearth, which stands out by its big dimensions. The remains of two more hearths were unearthed in the area.
The discoveries belong to a second habitation level placed beneath the last village on the tell settlement, belonging to Gumelniţa B1 culture. The ceramics found in 2018 campaign have both the characteristic of Gumelniţa B1 and A2 phases. The settlement is very rich in artifacts, comprising numerous tools made of flint, bone, antler and cooper, grinding stones, ceramics, animal bones.
Bibliografie Andreescu R. et alli, Vităneşti „Măgurice”, com. Vităneşti, judeţul Teleorman, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campaniile 2008-2017, cIMeC 2009-2018.
Andreescu R.R., Mirea P., Moldoveanu K., Torcică I., Noi descoperiri în aşezarea gumelniţeană de la Vităneşti “Măgurice", Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria arheologie 1, 2009, p. 75-92.
R. Andreescu, K. Moldoveanu, Consideraţii privind vetrele din aşezarea gumelniţeană de la Vităneşti “Măgurice”, jud. Teleorman, Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie, nr. 3, 2011, p. 103-117
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu