Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Biserică
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Basilica cu criptă (Florescu)
Toponim   Histria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Achim Irina Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ardeleanu Ioana Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi Clasice
Bălan Andreea Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Băldescu Irina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi Clasice
Bâră Monica Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Mogage Nicolae Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi Clasice
Cod RAN    62039.01
Raport În campania 2004, săpăturile în cadrul obiectivului care face obiectul acestui raport s-au desfăşurat în cursul lunii iulie cu un efectiv de şapte muncitori şi doi studenţi, cu participarea arhitectei Irina Băldescu. Cercetările s-au concentrat în zona de la N de basilica paleocreştină, la E de S2, secţiunea magistrală N-S, cu scopul de a verifica structurile arhitectonice identificate în campania 2003 în zona denumită convenţional « podium ». Am procedat la trasarea a trei casete (A1, B1, C1), inegale ca dimensiuni, cu martori de 1 m; această alegere a fost dictată de configuraţia terenului, precum şi de traseul secţiunii magistrale S2.
Cercetarea basilicii propriu-zise a fost sistată în campania 2004 din cauza forţei de muncă reduse. Profităm de această ocazie pentru a semnala însă o distrugere intenţionată, provocată în toamna anului 2004 de către persoane a căror identitate nu a putut fi stabilită, a criptei basilicii. Ca urmare a acestei regretabile intervenţii, toate cele patru laturi ale criptei au suferit distrugeri ireversibile, care au afectat zidăria şi care au condus practic la dispariţia aproape completă a peretelui său estic.
Secţiunea S2
În acest tronson al şanţului magistral N-S săpăturile s-au concentrat în zona carourilor 12-13, imediat la N de zidul N al podiumului. Decaparea masivă ocazionată probabil de săpături arheologice a căror dată şi autor ne rămân necunoscute, diferenţa foarte mare de înălţime dintre profilul E şi cel V al secţiunii au impus epuizarea săpăturii şi demontarea profilului E care ameninţa să se prăbuşească. În campania precedentă adâncimea maximă atinsă nu depăşea 0,95 m. În cursul acestei campanii adâncimea maximă este de cca. 1,1 m (la limita dintre carourile 11-12), adâncime la care apare stânca nativă. Aceasta a suferit o nivelare foarte atentă, aproape la orizontală.
Succesiunea stratigrafică este relativ simplă:
- stratul vegetal modern (până la cca. -0,14 -0,16 m);
- şanţ de intervenţie al unei săpături arheolgice neidentificate (până la -0,75 m), care a deranjat întreaga stratigrafie şi care pare să se fi oprit pe un
- strat de umplutură cu pământ galben, cu pete de cenuşă (ajunge până la cca. -1 m, având o grosime variabilă, între 0,2-0,4 m). Deasupra stâncii, între -1 m şi 1,1-1,12 m se găseşte o lentilă de pământ galben curat din care nu au mai fost recoltate materiale arheologice.
Au fost recuperate foarte puţine materiale arheologice, provenind din pământul îndepărtat la curăţarea profilelor, precum şi din săpătura propriu-zisă.
Caseta A1
Este situată la limita de N a săpăturii, imediat la S de zidul N al peribolosului. Dimensiunile sale sunt de 3,30 m pentru laturile N, S şi E şi de 2,38 m pentru latura vestică. Pentru a facilita înregistrarea materialului arheologic recoltat am optat pentru o împărţire în patru carouri: A1, A2 (în jumătatea nordică a casetei; B1, B2 în jumătatea sudică). Săpătura nu a fost terminată şi va fi continuată în campania 2005.
În perimetrul casetei A1 nu a fost identificată până în prezent nici o structură arhitectonică din zidărie. Succesiunea stratigrafică este următoarea:
- strat vegetal care ajunge până la aprox. -0,18 m;
- strat de culoare galben-cenuşie, amestecat cu scoică măruntă, pietricele şi fragmente ceramice, până la –0,58 m; în partea sa inferioară, în zona caroului A2 este vizibilă o lentilă fină de cenuşă; ar putea fi vorba despre un nivel corespunzător momentului de funcţionare al unei locuinţe cu pereţi din lut (unul dintre aceştia este pus în evidenţă în caroul B2; dimensiuni: 0,48 x 0,24 m; acestui perete îi corespunde, de asemenea, în caroul B2 un nivel de călcare, probabil interior, constituit dintr-o lutuială cu pământ galben, cu grosime de 0,1-0,12 m de pe care a fost recoltată o monedă de bronz);
- strat de culoare roşiatică, de consistenţă moale, prăfos, care ajunge la adâncimea de cca. -0,82 m (structură de chirpic arsă la roşu, care ar putea corespunde unui alt perete din lut – compartimentare interioară ? cu dimensiuni de 0,18 x 0,24 m, vizibilă şi în grund;
- lentilă de arsură şi cenuşă, mai consistentă în zona caroului B2, unde atinge o grosime de 0,1 m; pare să fie vorba despre o structură de lemn distrusă prin incendiere;
- strat de culoare brun-cenuşie, amestecat cu scoici mărunte şi fragmente ceramice; corespunde unei zone de nivelare; săpătura a fost oprită la cca. -1,1 m în acest nivel şi urmează să fie epuizată în campania următoare.
Materiale arheologice recoltate: 20 de pungi de ceramică (foarte amestecată, în mare parte fragmente de epocă romană, ceramică grecească arhaică, cu firnis negru, cioburi rulate provenind dintr-un strat de nivelare, ceramică elenistică); două monede de bronz (una dintre acestea fiind descoperită la trasare); câteva fragmente de oase de animale (provenind dintr-o zonă de nivelare cu scoici, din caroul A1); chirpic ars (din caroul B2); două vârfuri de săgeată din bronz (din caroul B1, în strat de nivelare cu scoici şi pământ galben).
Caseta B1
Este amplasată la S de caseta A1, despărţită de aceasta printr-un martor de 1 m. Dimensiunile sunt de 3,8 m pentru laturile E şi V, de 4,2 m pentru latura N şi de 5,3 m pentru latura S. Ca şi caseta A1 a fost împărţită în patru carouri, numerotate A1, A2 pentru jumătatea nordică a secţiunii şi B1, B2 pentru jumătatea sudică. În cazul acestei secţiuni săpătura a fost epuizată în carourile A1-A2 şi a fost oprită pe stânca nativă. În carourile B1-B2 săpătura va fi continuată în campania viitoare.
Adâncimea maximă atinsă este de -1,12 m lângă profilul V (demontat în 20.07.04) şi de cca. -1,38 m la profilul E.
Au fost identificate mai multe structuri arhitectonice: un zid cu traseu E-V (Z1, lung de cca. 4,75 m şi lat de cca. 0,6-0,7 m, conservat pe o înălţime de 0,7 m, construit din blochete de calcar şi şist de provenienţă locală), care se închide cu un alt zid (Z2, lung de 4,75 m şi lat de 0,6-0,7 m, construit din piatră nefasonată, calcar şi şist verde, legat cu pământ; este aşezat peste lutuială cu pământ galben) cu traseu N-S, ce traversează atât B2, cât şi caseta C1. La N de Z1, în caroul A1 imediat sub stratul vegetal a fost identificată o zonă de dărâmătură (0,82 x 1,2 m). La limita dintre carourile B1 şi B2, la 0,38 m spre S faţă de Z1 a fost identificată o râşniţă amenajată dintr-un fund de chiup refolosit (diamentru: 0,69 m), care utiliza ca element mobil un fragment de fus de coloană cu diametrul de 0,35 m (acesta prezintă orificiu de montare cu canal de scurgere); râşniţa se află la -0,17 m adâncime pe o podea din lut galben.
Succesiunea stratigrafică este următoarea:
- strat vegetal cu o grosime de cca. 0,15 m;
- strat de pământ cenuşiu-gălbui, de umplutură care ajunge până la –0,45 -0,6 m;
- în zona caroului A2 apare o podea subţire de lut galben aflată probabil în relaţie cu presupusa încăpere din caroul B2 al casetei A1; coboară până la -0,68 m;
- în zona caroului A1, parţial în caroul A2 apare până la adâncimea de -0,62 m un strat de culoare roşiatică, consistenţă moale, prăfos, care ca şi în cazul casetei A1 ar putea fi un perete de chirpic ars la roşu;
- strat brun-cenuşiu ce conţinea o mare cantitate de material ceramic foarte amestecat, cu scoici şi cioburi rulate, specific zonelor de nivelare a stâncii; ajunge până la -1,1 m în colţul de NE al casetei;
- şanţ de implantare sau de demantelare a unei structuri arhitectonice, documentat în extremitatea vestică a profilului N, deci în colţul NV al caroului A1; are o lărgime de aprox. 0,6 m şi ajunge până la adâncimea -1,24 m; a fost umplut cu pământ galben-cenuşiu şi piatră măruntă.
Profilul V al secţiunii a fost demontat în cursul acestei campanii şi a condus la identificarea unui şanţ săpat în stâncă, folosit probabil pentru a mări stabilitatea fundaţiei unui zid care nu mai exista. Ipoteza noastră se verifică, cu atât mai mult cu cât acelaşi tip de şanţ de implantare a fundaţiei a fost identificat şi pe tronsonul din S2 al zidului N al podiumului. La demontarea profilului a fost descoperit un bloc de mari dimensiuni, orientat N-S, aflat la extremitatea orientală a zidului septentrional al podiumului, «en saillie» în raport cu acesta şi purtând urme de montare (indiciu că ar putea fi vorba despre o piesă refolosită la construcţia acestui zid).
În zona carourilor B1 şi B2 săpătura a fost sistată până la o viitoare campanie pe un nivel de dărâmătură aflat la cca. -0,87 m adâncime.
Materiale arheologice: a fost recoltată o mare cantitate de ceramică, foarte amestecată (ceramică grecească cu firnis negru, cu figuri roşii, fragmente rulate, ceramică elenistică de uz comun, un fragment ceramic autohton, un fragment de opaiţ grecesc, ceramică romană timpurie şi târzie, fragmente de amfore, ceramică romană cu firnis); cinci monede de bronz (concentrate mai mult în zona carourilor A1-A2); diverse obiecte de bronz (vârfuri de săgeată, o fibulă fragmentară); câteva obiecte de fier (piron, cui); fragmente de oase animale; un obiect de sticlă fragmentar (în caroul B2); bucăţi de tencuială; un bol grecesc cu firnis negru, fragmentar.
Caseta C1
Se află la S de caseta B1, despărţită de aceasta printr-un martor de 1 m. Dimensiunile sale sunt de 5,40 m pentru laturile N şi S, de 2,1 m pentru cea estică şi de 2,2 m pentru cea vestică. Spre deosebire de celelalte două casete aceasta a fost împărţită în două carouri, A (la V) şi B (la E). Săpătura nu a fost terminată şi urmează să continue în campaniile viitoare.
Au fost scoase la lumină mai multe trasee de zid: Z2 (a cărui extremitate nordică se găseşte în caseta B2), aflat în caroul A. La E de Z2, în caroul B se află alte trei structuri arhitectonice: o platformă din piatră măruntă de calcar şi şist, precum şi materiale de construcţie (lungime de 1,7 m; lărgime variabilă între 0,65 m la E şi 0,24 m la V), parţial dezvelită; era aşezată pe un pat din mortar de var, amestecat cu pământ galben şi era acoperită de o lentilă de lutuială; Z3: la N de platformă, perfect aliniat acesteia, orientat aprox. E-V (dimensiuni: lungime de 1,67-1,7 m; lăţimea variază între 0,43-0,48 m şi s-a conservat numai pe o înălţime de cca. 0,22 m); este realizat din piatră nefasonată, calcar şi şist verde de provenienţă locală; extremitatea sa occidentală suprapune uşor un alt zid, Z4, aflat la N de Z3; ultima structură de zidărie este constituită de Z4: la N de Z3, capătul său oriental se pierde în profilul N al casetei; are o lungime de cca. 2,88 m şi lăţime de 0,45 m; ca şi precedentele este construit din piatră nefasonată, şist verde şi calcar, legate cu pământ; stă pe o lutuială consistentă cu pământ galben.
În profilul N, zona caroului B poate fi observat un bloc de calcar fasonat, probabil refolosit, care pare să fi fost folosit pe post de prag (dimensiunile părţii vizibile: 0,68 x 0,35 m); menţionăm că respectă alinierea lui Z3 şi a platformei, iar extremitatea sa estică este aproape tangentă cu Z4.
În caroul A, la E de Z2, lipit de acesta se găseşte un bloc fasonat de calcar cochilifer (dimensiuni: 0,5 x 0,42 x 0,34 m), care stă de asemenea pe lutuială cu pământ galben. La V de Z2 au fost reperate urmele unui canal (practic numai peretele său vestic), construit din calcar aşezat pe cant. S-a conservat pe o lungime de 0,9 m. În colţul sud-vestic al casetei am putut constată existenţa unui rest de pavaj din dale de calcar (dimensiuni ale părţii vizibile ale dalei: 0,66 x 0,18 m), care a fost reperat şi pe podium.
Succesiunea stratigrafică este urmatoarea:
- strat vegetal ce ajunge până la –0,1 m;
- strat cenuşiu-gălbui, consistenţă dură, până la -0,5 m, bogat în material ceramic;
- lutuială cu pământ galben care acoperă platforma de piatră; ajunge până la adâncimea de 0,56-0,66 m; la limita sa inferioară, la est de platformă apar urme fine de chirpic ars;
- strat de nivelare cu pământ de culoare brună, cu multă scoică măruntă, bogat în ceramică, de duritate mare; atinge adâncimea de 0,8 m;
- nivelare cu mortar de var, amestecat cu pământ galben care intră şi sub platformă (se situează la vest de aceasta ); coboară până la -0,88 m.
Adâncimea maximă atinsă în această secţiune este de -1,46 m în zona de la V de Z2.
Materiale arheologice: fragmente ceramice amestecate, printre care o pondere importantă o deţine ceramica romană; a fost identificat un vas ceramic autohton, fragmentar; vase romane cu pereţi subţiri (reîntregibile); material tegular, precum şi ceramică grecească şi elenistică; patru monede de bronz, toate identificate în caroul B, la diferite adâncimi; obiecte de bronz (verigă şi cui, vârf de săgeată, o aplică); obiecte de fier (cuie şi piroane); fragmente de oase animale; trei fragmente de obiecte de sticlă, precum şi mortar în extremitatea sudică a lui Z2 (acest zid a fost descris la prezentarea casetei B2).
Zona cercetată anul acesta a contribuit doar în mică măsură la elucidarea problematicii construcţiilor denumite peribolos şi podium. Până la analiza materialelor arheologice recoltate în campania 2004 este greu de făcut o încadrare cronologică a obiectivelor identificate.
Se impune o nouă modificare a strategiei de săpătură, cu abordarea zonei aflate la V de S2, în spaţiul de la N de basilică. Această nouă extindere a cercetării, cu casete pandant acelora prezentate aici va avea rolul să scoată la lumină jumătatea vestică a zidului de N al podiumului, pe toată înălţimea sa şi să servească la identificarea sau nu a elementelor constructive aflate în relaţie directă cu acesta. Până la noi cercetări structura denumită podium pare să fie un edificiu mult mai probabil orientat N-S, cu trepte de acces pe latura de N; este posibil ca pavajul din nava laterală N a basilicii să fi aparţinut acestei clădiri. Din observaţiile de teren suplimentare este cert că zidul V al podiumului continua spre S, iar zidul vestic al peribolosului se opreşte mult mai la N de zidul basilicii. În acest spaţiu de cca. 2 m lungime au mai fost puse în evidenţă un prag montat în mortar de var, precum şi o canalizare orientată E-V. Toate aceste elemente arhitectonice vor face obiectul cercetărilor viitoare.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu