Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană;
Epoca elenistică
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate;
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Extra muros – Poarta Mare-Turnul Mare
Toponim   Histria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Bocan Ionuţ Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    62039.01
Raport Din anul 2000 a fost demarată cercetarea zonei din exteriorul incintei cetăţii târzii, situată între Poarta Mare şi Turnul Mare, din dorinţa de a face o serie de observaţii asupra locuirii romane timpurii, eventual a celei elenistice, dar şi de a pune în valoare din punct de vedere turistic o porţiune din perimetrul central al aşezării histriene. Zona a suferit numeroase intervenţii atât post construirii zidului de incintă (238 p. Chr), cât şi mai ales din 1914 încoace, odată cu începerea săpăturilor de la Histria (nota 1). Cercetările din campaniile 2000–2003 au pus în valoare trei edificii şi mai multe complexe, majoritatea databile anterior anului 238 p. Chr. (nota 2)
Din motive independente de voinţa noastră campania din acest an a impus abordarea unei zone limitate din suprafaţa sectorului şi anume cea a casetelor –A1–2, A1–3, B1–2, C1–2 trasate în anii anteriori (nota 3), acolo unde situaţia a permis eliminarea martorilor stratigrafici dintre anumite casete (nota 4). Obiectivele acestei campanii au fost cercetarea unor complexe conturate în anii anteriori (nota 5), respectiv anumite aspecte legate de edificiul nr. 1, precum şi elucidarea unor probleme de ordin stratigrafic.
Edificiul nr.1. — denumire dată unui edificiu de mari dimensiuni, suprapus de zidul incintei târzii. Acesta era cunoscut parţial din cercetările efectuate în cetate între anii 1949–1953, fiind denumit "edificiul roman construit în manieră greacă" (nota 6). În cercetările anterioare întreprinse de noi în zona extramurană, au fost surprinse cel puţin două încăperi ale acestui edificiu (nota 7), fiindu-ne foarte greu să spunem, în stadiul actual al cercetării, care sunt relaţiile acestora cu cele cercetate în cetate. Până în momentul de faţă doar limita de S a edificiului (denumit convenţional de noi Z13-nota 8), prezintă aceleaşi caracteristici constructive cu zidurile cercetate în cetate. Astfel, Z13 este aşezat lângă bordura străzii de tradiţie elenistică (Cpl 2) şi este construit din blocuri de mari dimensiuni. Un zid construit în aceeaşi manieră (Z10-nota9) a fost descoperit la aprox. 6,55 m N de Z13. Menţionăm că până în momentul de faţă în cele două încăperi au fost surprinse mai multe momente cronologice (nota 10), datate de noi din perioada elenistică (nivelul G8) până la sfârşitul sec. II p. Chr (nivelul I B). (nota 11)
Cercetările din acest an s-au concentrat în zona dintre zidul de incintă, turnul, respectiv bastionul, din dreapta (nota 12) Porţii Mari (casetele –A-nota 13, şi A1–3) pentru a surprinde elemente care să ne sugereze eventuale limite ale edificiului spre N şi V. Cercetările anterioare au pus în evidenţă în acest perimetru mai multe ziduri (nota 14) care, ca tehnică constructivă, se diferenţiază de cea a zidurilor Z10 şi Z13, deci şi de cele din cetate, dar se aseamănă cu zidurile care delimitează încăperile cercetate de noi (şisturi şi calcare legate cu mortar fin de foarte bună calitate). Z3 şi Z6, desemnate de noi iniţial ca fiind limitele de N şi V (nota15), pot fi considerate ca limite ale edificiului eventual doar în faza a treia, şi posibil ulterior acesteia (nivelul IC), când edificiul îşi schimbă planimetria. Mai mult decât atât întreaga amenajare a edificiului în această perioadă pare a se adapta unei alte orientări definite de o nouă tramă stradală, (nota 16) ce dezafectează pe cea de tradiţie elenistică. Această ipoteză pare a fi susţinută şi de prezenţa unor porţiuni din traseele altor ziduri, construite în aceeaşi manieră cercetate în caseta –A, suprapuse sau dezafectate de incinta târzie, denumite convenţional Z1 (orientat E–V, dimensiuni surprinse lungime = 6,22 m, lăţime = 0,64 m, înălţime maximă = 0,48 m), Z2 (orientat N–S, dimensiuni surprinse lungime = 2,62 m, lăţime = 0,62 m, înălţime maximă = 0,29 m) şi Z29 (orientat N–S, dimensiuni surprinse lungime = 0,46 m, lăţime = 0,56 m, înălţime = 0,44 m) sau de existenţa unui alt zid (Z5) în caseta A2 dispus paralel cu Z6 şi la 0,7 m de acesta. Menţionăm că tot în caseta –A au fost surprinse patru vase de provizii (nota 17) (se păstrează doar partea inferioară a acestora), fără a putea preciza, în acest stadiu, cărui moment aparţin.
Cu ocazia desfiinţări unor martori s-au mai putu face observaţii legate de maniera de construcţie a edificiului. Astfel, la sud de Z10 a fost surprins un fragment dintr-un pavaj, din plăci de calcar foarte friabil (dimensiuni surprinse lungime = 3,9 m, lăţime = 1,2 m) care par a aparţine primului nivel de călcare al edificiului (nivelul G8?), peste care ulterior se practică o nivelare cu lut de culoare galbenă argilos (nota 18) moment în care este construit Z11, şi foarte probabil este amenajată încăperea nr. 2. Fără îndoială că, iniţial, edificiul nr. 1 era unul de mari proporţii, cu dimensiuni ce nu pot fi precizate în stadiul actual al cercetării însă, treptat, cunoaşte mai multe refaceri, care duc la restrângerea suprafeţei acestuia. Cercetările următoare, fără îndoială şi cele din interiorul cetăţii, vor putea pune în evidenţă toate detaliile acestor momente.
Cercetările din caseta A ne-au permis să surprindem şi unele caracteristici constructive ale incintei târzii. Astfel, sub turn sunt dispuse trei fusuri de coloană de marmură de mari dimensiuni, de foarte bună calitate (nota 19) iar plinta (construită într-o manieră neglijentă, din şisturi şi calcare legate cu pământ) leagă turnul de bastion. (nota 20)
Cpl11 – denumire dată unui nou canal, cercetat în caseta A3. Canalul surprins pe o lungime de 4,17 m, lăţime păstrată = 0,4 m, orientat NE–SV, pare a fi o ramificaţie a canalului denumit de noi Cpl 4. Din păcate punctul de joncţiune era în colţul bastionului Porţii Mari, acolo unde s-a practicat marea secţiune din 1949–1953, iar relaţia dintre complexele surprinse aici este compromisă. Canalul construit din pietre legate cu pământ, are latura de SE aproape distrusă, nu se păstrează nici un element din fundul acestuia, nici din elementele cel acopereau.
Materialul recoltat constă în fragmente arhitectonice foarte numeros ce se datează în perioada romană, dar şi elenistică, fragmente ceramice şi de sticlă, toate în curs de prelucrare.
Rezumat
English Abstract In 2000 research began on the area outside the late city's precinct wall, located between the Great Gate and the Grea! Tower, with the purpose of observing the early Roman city - possibly the Hellenistic city, but also to bring out, !rom a tourist's point of view, a part of the central part of the city. The area has suffered many interventions after the building of the precinct wall (238 A.D.), and especially !rom 1 91 4 onwards, with the beginning of the archaeological excavations at Histria. The
2000-2003 research works have brought to light three buildings and a number of complexes, most of them to be dated before 238 A.D. This year's objectives have been the research of a number of complexes that were discovered in the previous years, some aspects of building no. 1 , as well as the clarification of certain stratigraphic problems. This year's research was focused on the area between the precinct wall, the tower and the bastion to the right of the Grea! Gate, in order to obtain
information concerning the building's limits to the North and to the West. The research here has provided information concerning only the building's limtt in ils third phase and maybe later on, when the building changes its planimetry. Moreover, the whole layout of the building in this period seems to be adapted to an orientation defined by a new street system that throws the Hellenistic one into disuse. Future research here, as well as inside the city, will clarify ali the details of these phases. Research in cassette A has also allowed us to observe some construction details of the late precinct wall. Thus, under thetower lie three big, very good quality marble column trunks, and the plinth (built in a negligent manner, out of shale's and limestone's bound with earth} connects the tower to the bastion.
Bibliografie
Note Bibliografice 1 . Histria 1, Bucureşti, 1 954, p. 1 63, 1 67-1 71 , plan şa XII; H. Nubar, Anişoara Sion, RMM. MI, 1 980, 1, p. 20-21
2. Despre cercetările arheologicei întreprinse aici vezi în CCA 2001 , p. 1 17; în CCA 2002
3. Despre sistemul de săpătură din sectorul extamuros PM-TM vezi in CCA 2001 , p. 1 1 &-1 1 7; in CCA 2002, p. 1 70-1 7 1 ; in CCA 2003, p. 1 66; in CCA 2004, p. 1 60-1 61 .
4. Au fost demontaţi martorii stratigrafici dintre casetele -A 1 şi - A2, -A2 şi A2, 81 şi C1, B2-C2, A2 şi A3, A3-A4.
5. Despre complexele surprinse in aceste casete vezi în CCA 2002, p. 1 70 (edificiul nr. 1 şi Cpl 1 }.
6. Din acest edificiu, cu intrarea pe latura de E, orientată faţă de una dintre străzile ce leagă Piaţa Mare de Terme 1, au fost cercetate trei încăperi (vezi Gr. Florescu in Histria 1, p. 1 07-1 08 şi fig. 1 2, 30}. La sud de acestea se găseşte una dintre străzile de tradiţie elenistică, dezafectată de basilica civilă (Gr. Florescu in Histria 1, p. 1 1 0-1 1 1 } cândva in vremea severilor (Al. Suceveanu, M. V. Angelescu, în Ktema, 1 9 (1 994), p. 1 97-1 99). O po􁍤iune din traseul acestei străzi a fost surprinsă şi in cercetările noastre (denumită convenţional Cpl2 - vezi în CCA 2001 , p. 1 1 7; in CCA 2002, p. 1 70-1 71 ; în CCA 2003, p. 1 66).
7. Despre aceste încăperi, denumite in continuare incăperea nr. 1 (cea de N, dispusă in casetele A1 şi 81} şi incăperea nr. 2 (cea de la S dispusă in caseta C 1 } vezi în CCA 2001 , p. 1 1 7 (edificiu din casetele 81 şi C 1}; în CCA 2002, p. 1 70 (edificiul nr. 1 ); în CCA 2003, p. 1 66 (edificiul nr. 1 }.
8. Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei din acest sector anul acesta s-a practicat o renumerotarea a zidurilor de la N spre S (deci de la Poarta Mare spre Turnul Mare}. În continuare vom folosi aceste noi sigle urmând a da corespondentul anterior ori de câte ori este cazul. Astfel, Z 1 3 a fost denumit provizoriu zidul a din Caseta C 1 vezi în CCA 2001 , p. 1 1 7.
9. Z1 O a fost provizoriu denumit zidul a din Caseta B 1 vezi in CCA 2001 , p. 1 1 7.
1 O. Vezi în CCA 2002, p. 1 70; in CCA 2003, p. 1 66.
1 1 . Pentru aceste consideraţii cronologice vezi în CCA 2004, p. 1 60 şi notele 1 0-1 1 .
1 2. Până in momentul de faţă n u există o numerotare a celor patru turnuri ale Po􁍤ii Mari, astfel încât vom folosi referinţele consacrate în Histria 1, p. 99-1 06, unde aceste elemente sunt definite din exteriorul cetăţii. Pentru a nu crea confuzii vom folosi
1 97 termenul de bastion pentru cel inaintat şi de turn pentru cel interior, evident ambele din dreapta Po􁍤ii.
1 3. Odată cu desfiinţarea martorilor stratigrafici dintre casetele - A1 -A2 a rezultat o suprafaţă de 9,4 m denumită in continuare cu sigla -A.
14. in incăperea nr. 1 - Z3 (din caseta A1 vezi în CCA 2002, p. 1 70} şi Z6 (dispus in casetele A2 cercetat pa􁍤ial vezi in CCA 2002, p. 1 70}. Încăperea nr. 2 -Z1 2 (denumit provizoriu zidul b
vezi în CCA 2001 , p. 1 1 7}, Z1 1 (denumit provizoriu zidul c vezi în CCA 2001 , p. 1 1 7)
1 5. Vezi în CCA 2002, p. 1 70.
16. Definită de mai multe elemente surprinse de noi printre care amintim strada ce corespunde canalului denumit de noi Cpl 4 vezi şi CCA 2004, p. 161 .
1 7. Unul dintre acestea (nr. 1 la noi} apare şi într-o fotografie publicată de Pârvan in Începuturile vieţii romane la gurile Dunării, ediţia a 2-a, fig. 1 8, fără a se face precizări in legătură cu eventuale cercetări in zonă in afară de cele legate de incintă.
1 8. Reamintim că astfel de nivelări cu lut au mai fost surprinse de noi şi in alte puncte dintre care amintim Cpl 2, Edificiul nr. 2 (vezi în CCA 2002, p. 1 70).
1 9. Acestea nu apar în nici unul dintre planurile incintei târzii el. Histria 1, planşa V şi VI; Catrinel Domăneanţu, Anişoara Sion, SCIVA 33, 1 982, 4, p. 377-394.
20. Ceea ce este surprinzător deoarece poate constitui un indiciu în favoarea contemporanităţi celor două elemente constructive, în condiţiile in care cercetările anterioare le plasau cronologic la momente distincte -posterior anului 238 turnul, respectiv la începutul sec. IV. 8astionul (Histria 1, p. 94-95}.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu