Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Câmpulung | Judeţ: Argeş | Punct: Str. Negru Vodă, nr. 76 | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade
Epoca medievală;
Epoca medievală târzie
Categorie
Tipuri de sit
Aşezare urbană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Argeş
Localitate   Câmpulung
Comuna   Câmpulung
Punct
Str. Negru Vodă, nr. 76
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Dumitrescu Ion Muzeul Județean Argeș, Piteşti
Ioan-Pițigoi Andi Muzeul Județean Argeș, Piteşti
Maschio Romeo Muzeul Județean Argeș, Piteşti
Păduraru Marius Muzeul Județean Argeș, Piteşti
Rădulescu Maria Venera Muzeul Județean Argeș, Piteşti
Cod RAN    13506.37
Raport În campaniile din anii 2017‒2018 (nota 9) au fost trasate, în grădina proprietăţii C. N. Costache, SI (16 x 2 m), la sud de aceasta, la 0,50 m sud de zidul proprietăţii Cornel Sitaru, caseta A (3,5 x 6,20 m), şi caseta B, practicată perpendicular pe peretele de la est al unei construcţii utilizată în prezent ca magazie. Aici, la adâncimea de ‒1,10 m, a fost identificat un pavaj din pietre de râu, de mărime mijlocie, bătute cu maiul. Acesta apare sub nivelul fundaţiei magaziei. Despre această clădire trebuie să spunem că are pereţii din bolovani de râu fixaţi în casete de cărămidă, tehnică specifică sec. XVII.
În anul 2019 caseta B a fost extinsă la dimensiunile de 4 x 4 m. S-a urmărit verificarea stratigrafiei şi stabilirea limitelor pavajului. Caseta a cuprins carourile 1 A şi B, spre vest, şi 2 A şi B, spre est. Spre est, pavajul înscrie lăţimea de cca 4 m; celelalte laturi ale acestuia încă nu au fost verificate. Din punct de vedere al stratigrafiei, în această casetă s-a constatat că solul viu (pietriş aluvionar) se află la adâncimea de ‒1,30/‒1,35 m, peste care se află un nivel de pământ castaniu, gros de circa 12 cm, suprapus de un pavaj din pietre de râu, cu o grosime de 7-10 cm. Între pavaj şi talpa construcţiei (magaziei) de sec. XVII s-a constat existenţa unui strat de pământ negru, gros de 7-9 cm, contemporan cu pavajul. Aşadar, pavajul este anterior construcţiei (Fig. 1 A şi B). Pe pavaj au fost descoperite fragmente de ceramică medievală caracteristică sec. XV-XVI: păhăruţe cu picior, farfurii cu fund inelar, smălţuite în verde, decorate cu motivul spirală. Pavajul nu a prezentat o dispunere uniformă pe toată suprafaţa casetei. În jumătatea sudică a acesteia, la adâncimea de cca ‒1,20 m, sub nivelul pavajului, a fost surprinsă o groapă superficială, notată de noi cu indicativul complex a. Din această groapă s-au recuperat mai multe fragmente ceramice de la oale-borcan şi oale cu toartă, din secolul al XIV-lea, oase de la animale mari (bovine), o fusaiolă, o turtă de zgură, o cărămidă hexagonală.
În Caseta B, în colţul de sud-vest, în exteriorul limitei de sud a pavajului, la adâncimea de ‒0,90 m/‒1,00 m au fost descoperite şi câteva fragmente de ceramică preistorică (epoca bronzului ?), lucrate manual, din pastă grosieră, cu aspect aspru, având în compoziţie nisip şi mică. Prezenţa lor în suprafaţa cercetată pare să fie accidentală, fiind, probabil, purtate. Acest aspect va trebui lămurit în cercetările viitoare. Pentru zidul de est al construcţiei de sec. XVII s-a executat un releveu, cu raportarea nivelelor arheologice cercetate în caseta B. Peste pavaj a apărut un nivel de pământ relativ compact de culoare neagră (gri la uscare) cu fragmente ceramice din sec. XV-XVI. Nivelul acesta are o grosime maximă de 0,25 cm. Peste acest nivel urmează un strat de pământ de culoare gri, mai bogat în material ceramic, care poate fi datat în sec. XVII. Din acest nivel pare a porni şi fundaţia magaziei (Fig. 2).
În cea mai mare parte a campaniei, cercetarea arheologică a fost concentrată pe zona din curtea casei C. N. Costache, unde, în 2001, a fost descoperită şi cahla având ca reprezentare acvila bicefală, pusă în legătură cu câmpulungeanul Mareş Băjescu. Aici s-au trasat două secţiuni, SII şi SIII, perpendicular pe peretele nordic al casei Sitaru (Fig. 3). În această etapă a cercetării am urmărit să obţinem date cu privire la stratigrafia sectorului.
Secţiunea II, (6 x 2 m), orientată N-V, cu o uşoară deviere NV-SE, a fost deschisă perpendicular pe zidul nordic (calcan) al locuinţei lui Cornel Sitaru. Secţiunea fost caroiată din doi în doi metri, începând dinspre nord.
În caroul 3, de la adâncimea de ‒0,27 m, pe profilul de vest, a apărut amprenta unei gropi de var, din epoca modernă, astupată după folosire cu fragmente de cărămizi, bolovani şi cioburi. Groapa de var coboară până la –0,80 m.
La adâncimea de ‒0,90 m, în carourile 1 şi 2, pe jumătatea vestică a secţiunii, a apărut un nivel compact, dezordonat, de bolovani, fără urme de mortar, ceea ce ne-a condus la concluzia că nu puteau proveni de la o construcţie dezafectată. (Fig. 4) Deasupra bolovanilor se află un nivel îngust, continuu, de lut galben. Pe acest nivel au fost descoperite mai multe fragmente ceramice de la vase caracteristice, prin formă şi decor, secolelor XV-XVI. Din jumătatea estică a caroului 1, în exteriorul nivelului de bolovani, la adâncimea de ‒0,90/‒1,00 m, au fost recuperate câteva fragmente ceramice ce pot aparţine sec. III-IV.
Secţiunea III (6 x 2 m), a fost deschisă spre vest, paralel cu Secţiunea II, între ele fiind lăsat un martor de 1 m. S-a urmărit stratigrafia şi, în mod special, rostul nivelului de bolovani surprins în S II. În caroul 3, de la adâncimea de ‒0,20 m până la ‒0,90 m pe jumătatea estică, se profilează groapa de var care a fost sesizată şi în S II. Groapa a fost astupată cu cărămizi fragmentare, moloz, cioburi din epoca modernă. În carourile 1 şi 2, între adâncimile de –0,74 şi –0,83 m, pe toată lăţimea secţiunii, apare nivelul de bolovani, printre ei descoperindu-se fragmente ceramice din Hallstatt (Fig. 5). Şpăcluirea atentă a bolovanilor a oferit posibilitatea recuperării a două monede, emisiuni Ungaria, sec. XIV-XV (Carol Robert de Anjou, respectiv Sigismund de Luxembourg). Este, de altfel, cea mai importantă descoperire arheologică din acest an. Peste bolovani este sesizat şi aici nivelul de lut galben, deasupra căruia sunt descoperite fragmente ceramice caracteristice sec. XV-XVI şi multe oase de animale. În caroul 2, la adâncimea de ‒0,65 m, sunt prezente fragmente de cărbune şi lipitură de vatră.
Pentru a lămuri rostul nivelului de bolovani surprinşi în S II şi S III s-a desfiinţat martorul de 1 m lăsat între acestea, numai partea dinspre nord, pe o lungime de 3 m. Aici au fost sesizate limitele acestui nivel de bolovani (de dimensiuni mari), sub martor continuându-se încă 40-45 de cm. Anterior demontării martorului, structura de bolovani a fost secţionată, cu această ocazie observându-se că ei sunt aşezaţi direct pe pământul viu, pe două-trei rânduri. În stadiul actual al cercetărilor nu ne putem pronunţa asupra rostului acestei structuri.
În campania următoare, dată fiind descoperirea celor doă monede, precum şi această structură, vom extinde cercetarea în acest areal deosebit de important încercând să delimităm structura de bolovani, să identificăm rolul acesteia şi să-i stabilim cronologia.
În concluzie, cercetările efectuate în etapa 2017-2019 indiă prezenţa certă în acest sector al oraşului Câmpulung a unui nivel de sec. XIV, documentat atât de descoperirile monetare, cât şi de complexul a.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 9. Pentru campania din anul 2017 a se vedea: Cronica Cercetărilor Arheologice (http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6103&d=Campulung-Arges-Str-Negru-Voda-nr-76-2018), iar pentru cea din 2018, Cronica Cercetărilor Arheologice, Sibiu, 2019, p. 40-43.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu