.
Crăsanii de Jos | Comuna: Balaciu | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Piscul Crăsani | Anul: 2019
Anul:
2019
Epoca:
Epoca bronzului;Hallstatt;Latene;Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade:
Epoca medievală;
Epoca bronzului;
Hallstatt mijlociu;
La Tène
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cetate
Județ:
Ialomiţa
Localitate:
Crăsanii de Jos
Comuna:
Balaciu
Punct:
Piscul Crăsani
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Cernău Ioan Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cernea Cătălina Muzeul Judeţean Ialomiţa
Matei Gheorghe Muzeul Judeţean Ialomiţa
Sîrbu Valeriu Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Vlad Florin Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cod RAN:
Raport:

Cercetările arheologice din campania 2019 au avut ca obiectiv studiul zonei de la periferia sudică a aşezării, cu accent pe întinderea, evoluţia şi amploarea locuirii sitului.
În acest scop a fost trasată o secţiunea SXXV, de 36 x 2 m, în care au fost identificate şi cercetate opt complexe arheologice de epocă getică ; şapte dintre ele au fost încadrate, pe baza stratigrafiei şi a materialelor arheologice..., în sec. II-I a.Chr şi unul în sec. IV-III a.Chr.
În continuare vom prezenta, pe scurt, complexele arheologice cercetate în această campanie.
Complexul 134 - groapă de formă uşor tronconică (A = 1,75 m), cu un diametru de 1,65 m la adâncimea de -0,30 m şi 1,90 m la -2.00 m, observată de la adâncimea de -0,20 m în caroul 8, dar conturată clar la -0,30 m.
Între -(0,60m-0,30m), deci partea ei superioară, a fost umplută cu material rezultat ca urmare a distrugerii unei locuinţe, dar acesta a fost depus şi peste nivelul de la care a fost săpat C134, adică între -(0,30 m - 0,20 m), aici prezentându-se ca o lentilă de formă relativ ovală (1,90 m/1,05 m), cu orientare SE-NV, ce acoperă şi depăşeşte conturul gurii gropii.
În cazul nivelului de umplutură provenit din distrugere, un aspect de remarcat constă în cantitatea impresionantă de material ceramic fragmentar în amestec cu lipitura arsă. Fragmentele ceramice proveneau într-o măsură covârşitoare din amfore şi alte vase lucrate la roată, unele posibil întregibile.
Între -(0,60 m - 0,80) m umplutura este formată din fragmente mici şi mijlocii de lipitură de perete ars, cu foarte rare fragmente ceramice în amestec.
Între -(0,80 m - 1,00) m aspectul umpluturii se schimbă din nou, de această dată ea este formată din fragmente mijlocii şi mari de lipitură nearsă. Tot în acest nivel au fost descoperite numeroase fragmente ceramice de la vase lucrate la roată, însă cantitatea acestora era mult redusă faţă de cea din nivelul –(0,20 m - 0,60) m.
Între – (1,00 m - 2,05) m umplutura era formată dintr-un sediment de culoare brună-cenuşie, omogen, nisipos, cu rari constituenţi antropici în compoziţie.
Dintre materialele descoperite se remarcă o cănuţă (Î = 9 cm), descoperită la -0.80 m, aproape întreagă, lipsindu-i doar toarta şi un mic fragment de gură; este lucrat la roată din pasta fină şi arsă reducător. Groapa se datează în sec. II-I a.Chr.
Complexul 135 - groapă de formă tronconică (A = 1,15 m) observată în carourile 1/-1 ale secţiunii, la adâncimea de -0.40 m are un diametru de 1,25 m, iar la -1,40 m de 1,80 m. Complexul a fost observat de la -0,25m şi s-a conturat clar la adâncimea de -0,40 m. Umplutura gropii era formată dintr-un sediment nisipos de culoare cenuşie, cu aspect eterogen, având numeroşi constituenţi antropici în compoziţie.
Dintre materialele arheologice din ea menţionăm descoperirea, la -1,10 m, a patru fragmente ceramice de mari dimensiuni de la un vas lucrat la roată. La -0,30 m au fost descoperite jumătatea inferioară a unei căni lucrate cu mâna şi o fusaiolă, iar la baza complexului erau resturile osteologice provenite de la membrele unui animal de talie mare (bovină).
A fost deschisă o casetă de ½ m la nord de carourile 1/-1, astfel încât complexul a fost cercetat integral. Dintre materialele descoperite menţionăm jumătăţile inferioare a două căni, două borcane de mici dimensiuni, o strachină şi un vas bitronconic cu decor incizat, toate fragmentare. În ceea ce priveşte importurile menţionăm câteva fragmente de amforă şi un fragment de kantharos. De asemenea, aici fost descoperită şi o statuetă zoomorfă fragmentară şi fragmente mijlocii şi mari din crusta unei vetre. Se încadrează în sec II-I a.Chr.
Complexul 136 - alveolare cu o adâncime de 0,40m, aflată în nord-estul caroului 13, observat de la -0,55m şi se adâncea până la -0,95m.
Singurul obiect de aici este un castron de mari dimensiuni, întregibil, descoperit în poziţie oblică, databil în sec IV-III a.Chr. Vasul este ars oxidant şi a fost modelat cu mâna dintr-o pastă grosieră. Printr-o casetă de 1/1m, la nord de caroul 13, complexul a fost cercetat integral.
Complexul 137 - groapă de formă tronconică (A = 1,55 m), observată în caroul 5, conturată iniţial în baza unei aglomerări de material la adâncimea de -0.30m, limitele clare ale acestuia fiind identificate la -0,65m ; la -0,70m avea un diametru de 1 m, iar la -2,00m de 1,85m.
Umplutura gropii era formată dintr-un sediment nisipos de culoare brună-cenuşie, eterogenă, cu numeroşi constituenţi antropici în compoziţie. Cantitatea de material arheologic a fost relativ redusă, raportată la dimensiunile gropii, majoritatea fragmentelor ceramice fiind descoperite în partea inferioară a gropii. Dintre tipurile de vase descoperite menţionăm prezenţa a două borcane; dintre acestea unul prezenta un decor complex cu incizii, butoni cu impresiuni şi brâuri alveolare. Tot aici au fost descoperite fragmente provenite de la două fructiere lucrate la roată.
Printr-o casetă de 1/2m, la nord de caroul 5, complexul a fost cercetat integral. Se datează sec II-I a.Chr.
Complexul 138 - groapă (A=1,30m), observată în zona de nord a carourilor 3 şi 4, conturată de la -0,30m, dar limitele clare ale acesteia fiind identificate la -0,45m ; la -0,45m avea un diametrul de 1,50 m, iar la -1.60 m de 1,35 m. Umplutura era formată dintr-un sediment nisipos de culoare brună-cenuşie, relativ omogenă, cu rari constituenţi antropici în compoziţie.
Printr-o casetă de ½ m, la nord de carourile 4 şi 5, complexul a fost cercetat integral. Menţionăm aici descoperirea unei cupe cu picior, întregibilă, şi a altor vase fragmentare - trei borcane cu dimensiuni diferite, o fructieră lucrată la roată şi o strecurătoare. Se datează sec. II-I a. Chr.
Complexul 139 - groapă de formă relativ tronconică (A = 1,05 m), observată în carourile 2 şi 3, evidenţiată de la adâncimea de -0,25 m, atunci când s-a observat prezenţa unei cantităţi mai însemnate de fragmente ceramice, între care este şi o jumătate de bol cu decor în relief. S-a conturat clar la -0,45 m, adâncime la care groapa avea un diametrul de 1,60 m, iar la -1,30 m era de 1,90 m.
Umplutura era formată dintr-un sediment nisipos de culoare cenuşie, aspectul eterogen era dat de prezenţa la partea inferioară a unei cantităţi mai mari de sol steril (pământ galben). Cu excepţia părţii superioare, complexul a fost relativ sărac în material arheologic. Printr-o casetă de 0,50/1 m, la sud de carourile 2, respectiv 3, complexul a fost cercetat integral. Se datează în sec. II-I a. Chr.
Complexul 140 - groapă de formă tronconică (A = 1,45 m), observată în caroul 4, conturat clar la -0,60m, adâncime la care groapa avea un diametrul de 1,00m, iar la -1,30 m era de 1,35 m.
Umplutura gropii era formată dintr-un sediment nisipos de culoare brun-cenuşie, omogen ; între –(0,80m-0,95)m, a fost observată o cantitate mai mare de carbonat de calciu.
Printr-o casetă de 1/1,5 m, la sud de caroul 4, complexul a fost cercetat integral. Materialul ceramic este foarte bogat şi se încadrează în perioada sec. II-I a. Chr. Majoritatea fragmentelor provin din stratul de umplutură dintre –(0,40 - 0,50) m. Remarcabilă este şi varietatea tipologică a inventarului, care include aproape toate tipurile de ceramică locală specifică sec. II-I a. Chr: borcane, fructiere cu picior plin sau traforat, căni, vase bitronconice, pithoi, cupe cu picior, vase cu decor în relief, strecurători etc. De menţionat este descoperirea unui vas colonetă întreg.
Complexul 141 - groapă de formă tronconică (A = 0.80 m), observată în carourile 5 şi 6, conturată clar la -0.80 m, adâncime, unde avea un diametru de 1,40 m, iar la -1,40 m de 2,15 m. Umplutura gropii era formată dintr-un sediment nisipos de culoare cenuşie, omogen, spre baza ea conţinea fragmente mici de lipitură arsă şi nearsă.
Printr-o casetă de 1/2,00m, la nord de carourile 5 şi 6, complexul a fost cercetat integral. Materialul ceramic descoperit se încadrează în perioada sec. II-I a. Chr. şi este relativ bogat, majoritatea fragmentelor provenind de la vase locale lucrate cu mâna (borcane, un vas bitronconic, o strachină şi un capac), iar la roată doar o fructieră mică cu picior.
Observaţii finale. Cercetările s-au desfăşurat la periferia sudică a aşezării geto-dacice, unde stratul arheologic, deşi avea o grosime de 0,25-0,80m, era relativ sărac în vestigii. Cu toate acestea, cele opt complexe cercetate au oferit un inventar relativ bogat şi diversificat. Între piesele mai deosebite menţionăm un vas colonetă întreg, alte câteva vase locale de sec II-I, întregi sau întregibile, fragmente de boluri getice cu decor în relief şi de amfore elenistice târzii, fragmente de statuete zoomorfe, care alături de celelalte tipuri de vase getice, atestă că locuirea din această zonă poate fi datată în a doua jumătate a sec. II-prima jumătate a sec. I a. Chr. Singura excepţie o face castronul descoperit în complexul C136, databil în sec. IV-III. Rămâne de stabilit dacă zona cercetată era la marginea aşezării, întrucât nu s-au descoperit complexe de locuire in situ, sau a fost doar o situaţie particulară.

English Abstract:

In 2019, the main goal of the archaeological excavations was the survey of the zone at the southern part of the settlement, mainly the extent, the evolution and the dimensions of the inhabitation in the site. Thus, we dug section SXXV, 36x2m, where we identified and excavated eight archaeological complexes dating from the Getae era. Relying on the stratigraphy and the archaeological materials, we could date seven of these complexes in the 2nd – 1st c. BC and one in the 4th – 3rd c. BC.

Bibliografie:

I. Andrieşescu, Piscul Crăsani, ARMSI, III, Cultura Naţională, Bucureşti, 1924;


N. Conovici, Şantierul arheologic Piscul Crăsani - 1978, Raport preliminar, A XIII-a Sesiune Naţională de Rapoarte, Oradea, 1979, Materiale, Oradea, 1979, p. 143-145;
N. Conovici, M. Neagu, Şantierul arheologic Piscul Crăsani, A XV-a Sesiune Naţională de Rapoarte, Braşov,1981, Materiale, Bucureşti, 1983, p. 193-200;
N. Conovici, Câteva figurine antropomorfe geto-dacice descoperite la Piscul Crăsani (com. Balaciu, jud. Ialomiţa), SCIVA, 25, 1974, 2, p. 295-301;
N. Conovici, Cupele cu decor în relief de la Crăsani şi Copuzu, SCIVA, 29, 2, 1978, p. 165-183;
N. Conovici, Piese ceramice de interes deosebit descoperite la Piscu Crăsani, SCIVA, 32, 4, 1981, p. 571-579;
N. Conovici, Un rhyton ceramic descoperit la Piscul Crăsani, Thraco-Dacica, VIII, 1987, p. 92-99;
N. Conovici, Obiecte pentru cult şi magie descoperite la Piscul Crăsani, Pontica, XXVII, 1994, p. 61-83;
M. Neagu et alii, CCAR 2012, p. 48-50; CCAR 2013, p. 50-52; 2015, p. 60-62; 2016, p. 31-32; 2017, p. 50-52;
V. Sîrbu, M. Constantin, Geto-Dacian Materials from Piscul Crăsani (Crăsanii de Jos, com. Balaciu, Ialomiţa County). Bogdan And Alexandru Ştefan Collection, Istros XVIII, 2012, p. 77-112;
V. Sîrbu, I. Cernău, C. Cernea, M. Neagu, Fl. Vlad, D. Ştefan, M.-M. Ştefan, S. Stanc, Cercetările arheologice de la Crăsanii de Jos - Piscul Crăsani (com. Balaciu, jud. Ialomiţa). Campania 2013. Epoca geto-dacică, Istros XX, 2014, p. 207-257;
S. M. Stanc, Alex. Cabat, D. Malaxa, V. Sîrbu, L. Bejenaru, Evaluation of the Animal Resources Used in the Geto-Dacian Fortress at Piscul Crăsani (Ialomiţa County), II-I Centuries BC: New Archaeozoological Data, Istros, XXIV, 2018 (2019), p. 201-217.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO