Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Olteniţa | Judeţ: Călăraşi | Punct: Măgura GumelniaMăgura Calomfirescu | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Eneolitic;
Eneolitic mijlociu;
Eneolitic târziu
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare deschisă;
Tell;
Necropolă plană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Călăraşi
Localitate   Olteniţa
Comuna   Olteniţa
Punct
Măgura GumelniaMăgura Calomfirescu
Sector   Tell; Off-Tell; Terasă
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Șandric Bogdan Institutul Naţional al Patrimoniului
Bălășescu Adrian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Borlean Oana Institutul Naţional al Patrimoniului
Buruiană Mihaela Institutul Naţional al Patrimoniului
Căpiţă Carol Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Covătaru Cristina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Cristache Silviu Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa
Darie Adelina Muzeul Municipiului Bucureşti
Dimache Mădălina Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa
Șerbănescu Adrian Universitatea Bucureşti
Florea Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Frujina Ovidiu Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Golea Mihaela Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României
Iancu Alina Institutul Naţional al Patrimoniului
Ignat Theodor Muzeul Municipiului Bucureşti
Lazăr Alexandru Cătălin Universitatea Bucureşti
Manea Bogdan Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Mărgărit Monica Universitatea "Valahia", Târgovişte
Opriş Vasile Muzeul Municipiului Bucureşti
Pârvulescu Cosmin Dan Muzeul Municipiului Bucureşti
Radu Valentin Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Streinu Marius Institutul Naţional al Patrimoniului
Tufaru Ilie Marian Institutul Naţional al Patrimoniului
Vasile Gabriel Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Vespremeanu-Stroe Alfred Universitatea Bucureşti
Zavalaş Theodor Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa
Cod RAN    100629.01
Raport Situl de la Gumelniţa, mun. Olteniţa, jud. Călăraşi, este binecunoscut specialiştilor şi marelui public prin prisma aşezării de tip tell de aici, care este şi situl eponim al culturii Gumelniţa. Situl este compus din aşezarea de tip tell aparţinând comunităţilor gumelniţene, din două necropole corespunzătoare aşezării respective, iar în proximitate sunt semnalate şi alte locuiri atribuite eneoliticului timpuriu (cultura Boian, faza Vidra), eneoliticului final (o necropolă Cernavoda II), epocii bronzului (o aşezare atribuită culturii Tei), primei epoci a fierului sau culturii Dridu.
De curând, din iniţiativa Muzeului Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti şi Institutul National al Patrimoniului, s-a decis redeschiderea sitului de la Gumelniţa, mun. Olteniţa, jud. Călăraşi, în cadrul unui program de cercetare interdisciplinar denumit Cercetarea pluridisciplinară a sitului arheologic Gumelniţa. Iniţial, în vederea decelării corespunzătoare a potenţialului arheologic actual al sitului, s-a decis organizarea unei campanii de evaluare şi diagnostic arheologic, ce s-a desfăşurat pentru o perioadă de două săptămâni, în cursul lunilor septembrie-octombrie 2017. Ulterior, pe baza rezultatelor obţinute, în anul 2018, în 2019 s-a început o cercetare sistematică şi interdisciplinară a sitului respectiv, ce implică un plan multi-anual complex, ce propune o abordare modernă şi interdisciplinară a acestuia.
Pentru o bună gestionare a situaţiei din teren, considerând perimetrul propus spre investigare, zona sitului a fost împărţită în 3 sectoare principale: 1. Sector tell (ce cuprinde perimetrul martorului de eroziune pe care se află aşezarea de tip tell); 2. Sector terasă (ce cuprinde terasa de la est şi nord de tell, unde au fost identificate necropolele aşezării, dar şi alte urme de locuire preistorică); 3. Sector off-tell (ce cuprinde zona de luncă inundabilă ce separă martorul de eroziune de terasă).
În campania 2018 au fost efectuate cercetări în toate cele trei sectoare, rezultatele preliminare urmând a fi prezentate în continuare.

Sector Tell: Aici, pe baza datelor interdisciplinare complexe rezultate în urma evaluării din 2017 şi a cercetărilor din 2018, s-a continuarea suprafeţei S1 (16 x 8 m) amplasată în zona de sud-est a tell-ului.
În principal, în campania 2019 s-a reuşit îndepărtarea nivelului de coluviu în toate cel patru sectoare din S1. După acest nivel de locuire, caracterizat prin locuinţe ne-incendiate, gropi sau zone exterioare locuinţelor. Materialele arheologice recuperate sunt caracteristice fazei A2 a culturii Gumelniţa.

Sector Off-tell: În acest sector, investigaţiile din campania 2019 au fost de mai mică amploare, constând în periegheze şi 2 carotaje mecanizate, acestea fiind în curs de prelucrare. De asemenea, s-au continuat măsurătorile topografice şi achiziţia de date geo-spaţiale cu ajutorul unui UAV.

Sector Terasă: Aici, în campania 2019 s-a decis realizarea a două noi secţiuni, în zona în care s-au realizat sondajul de verificare din campania 2018. Aceste două secţiuni, notate Son 13 (18,6 x 2,30 m) şi Son 14 (18,6 x 2,20 m), orientată NE-SV, localizate în funcţie de configuraţia terenului şi arborii din zonă.
În cadrul acestora au fost cercetate 4 gropi (C9, C10, C11, C12) atribuite culturilor Gumelniţa şi Cernavodă I. De asemenea, au fost identificate 4 noi morminte de inhumaţie (M11, M12, M13 şi M14), care din punct de vedere al elementelor de tratament funerar toate complexele funerare investigate prezentau depunerea indivizilor în poziţie chircită, pe partea stângă, orientate E-V. Inventarul funerar lipseşte aproape în toate cazurile. Excepţie face mormântul M13 unde a fost descoperită o statuetă plată de os specifică comunităţilor Gumelniţa. De asemenea, în M11 a fost descoperit un mic vas fragmentar în zona membrelor inferioare.
Pe baza acestor două morminte şi a elementelor de tratament funerar identificate putem presupune că necropola aşezării de la Gumelniţa se extindea până în acestă zonă.
* * *
Având în vedere cele menţionate mai sus, situl Gumelniţa prezintă un potenţial arheologic consistent, ce justifică pe deplin desfăşurarea unei cercetări sistematice de lungă durată, care să aducă noi date privind populaţiile preistorice din zona Dunării de Jos.
Obiectivele principale urmărite în campania din anul 2020 vor fi: 1. Continuarea săpăturilor arheologice şi a cercetărilor interdisciplinare din cadrul necropolei eneolitice de la Gumelniţa; 2. Continuarea cercetărilor în aşezarea de tip tell eponimă aparţinând culturii Gumelnitţ;
3. Realizarea de carotaje sedimentologice şi palinologice pentru reconstituirea paleomediului; 4. Realizarea de prospecţiuni tip ERT şi GPR pe suprafaţa tell-ului, în vedere decelării zonelor ocupate de locuirea Gumelniţa; 5. Periegheze tip survey in proximitatea sitului.

Tehnica de săpătură arheologică aplicată în situl de la Gumelniţa va consta în metoda micro-stratigrafică, înregistrările realizându-se în sistemul unităţilor stratigrafice (u.s.-uri), în cadrul unor registre de unităţi şi complexe, fiind utilizate fişe tipizate. Ulterior informaţiile vor fi încărcate într-o bază de date dedicată, realizată sub Acces MS-Office.
Colectarea datelor geo-spațiale brute din teren, în vederea înregistrărilor planimetrice şi altimetrice, se va realiza cu ajutorul unui receptor GNSS (Global Navigation Satellite System), la care se adaugă o staţie totală Leica TCR 407 Power. Datele geo-spaţiale vor fi completate cu informaţii colectate prin intermediul zborurilor cu UAV-ul, dar şi prin integrarea surselor cartografice existente.
Sedimentul din morminte şi din complexele cercetate a fost recoltat contextual şi ulterior sitat, tamisat şi/sau flotat. Finalizarea procesului de studiu va consta în trierea materialelor rezultate și analizarea acestora pe categorii.
Din toate complexele cercetate vor fi recoltate probe pentru datări absolute (14C), paleoparazitologie, izotopi (12C-13C/15N-16N) şi studiul materialului genetic uman fosil (A.D.N.).
Materialele osteologice faunistice și antropologice vor fi prelucrate şi analizate de către echipa Secţiei de Bioarheologie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti şi a Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Diversele categorii de artefacte vor fi studiate și analizate în laboratoarele Muzeului Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa, Muzeului Municipiului Bucureşti, Institutului Naţional al Patrimoniului, Universității „Valahia” din Târgoviște şi Platformei ArchaeoScience#RO din cadrul ICUB, Universitatea din Bucureşti.
Probele micromorfologice, palinologice şi carpologice vor fi analizate în laborator de către specialiştii Secţiei de Bioarheologie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României și ai Universității „Al. I. Cuza” Iași.
Alte analize interdisciplinare pe diverse categorii de artefacte şi ecofacte vor fi realizate în cadrul Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” Măgurele, dar şi în cadrul unor laboratoare din străinătate.
Rezumat
English Abstract The Gumelniţa site is probably the most significant tell settlement North of the Danube, and it belonged to the Kodjadermen - Gumelniţa - Karanovo VI civilisation that lived in the Balkan area in the second half of 5th millennium BC. The Gumelniţa site is well known for archaeologists especially for the tell settlement, but in the proximity of it more sites belong to various periods (e.g., Neolithic, Copper Age, Bronze Age, etc.) are documented. The tell being on an erosion loess island from the terrace shows an impressive image from the ground-level. The erosion loess island is surrounding at east and north by the high terrace of the Danube River, and at south and west by its floodplain. Though from the ground level, it appeared to have the shape of an elongated mound, the aerial photos show that the erosion witness has a rectangular shape, with a length of 272 m and a width of 227 m, the maximum altitude being of 38 masl. The archaeological stratigraphy has a thickness of over 4 m, the discoveries being attributed to the Gumelniţa culture, A2 and B1 phases. The absolute chronology of the tell settlement based on the radiocarbon dating is 4448-4263 cal.BC with a 95.4% probability.
The 2019 campaign in the Tell Sector we continued the excavation of surface S1 (16 x 8 m) in which another unburned construction and a few pits were identified. Two sections were opened in the Terrace Sector, where four individual inhumation graves (M11-M14) were found, containing skeletons in a crouched position, oriented east-west, that belongs to Gumelniţa populations. Also, there were investigated four pits from the Eneolithic period (Gumelniţa and Cernavodă I cultures).
Bibliografie V. Dumitrescu 1925. Fouilles de Gumelniţa, Dacia II, p. 29–103.
V. Dumitrescu 1966a. Gumelniţa - sondajul stratigrafic din 1960, Studii şi Cercetări de Istorie Veche 17 (1), p. 51–99.
V. Dumitrescu 1966b. New Discoveries at Gumelnitza, Archaeology 19 (3), 162–172.
V. Dumitrescu 1993. Oameni şi Cioburi, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos XI, p. 1–220.
V. Dumitrescu, S. Marinescu-Bîlcu 2001. Noi descoperiri de la Gumelniţa, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos XVI-XVII, p. 114–144.
C. Lazăr 2001. Date noi privind unele morminte gumelniţene, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos XVI-XVII, p. 173–183.
C. Lazăr (ed.) 2012. The Catalogue of the Neolithic and Eneolithic Funerary Findings from Romania, Târgovişte Cetatea de Scaun.
Cătălin Lazăr, Adrian Bălăşescu, Ionela Crăciunescu, Cristina Covătaru, Mihaela Danum Adelina Darie, Mădălina Dimache, Ovidiu Frujina, Mihaela Golea, Constantin Haită, Theodor Ignat, Bogdan Manea, Monica Mărgărit, Vasile Opriş, Valentin Radu, Tiberiu Sava, Gabriela Sava, Dan Ştefan, Gabriel Vasile 2017. Gumelniţa: Then and Now. The research results of the 2017 fieldwork, Studii de Preistorie 14, p. 119-174.
D. Şerbănescu 1985. Vestigii neolitice descoperite la Ulmeni, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos I, p. 25–35.
D. Şerbănescu, O. Androne 2016. Some preliminary considerations regarding the spatial organization on the eponymous settlement of the Gumelnita culture, Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice 2, p. 24–35.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu