Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Poiana | Comuna: Ciuperceni | Judeţ: Teleorman | Punct: FLM025 | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Paleolitic şi mezolitic
Perioade
Mezolitic
Categorie
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Teleorman
Localitate   Poiana
Comuna   Ciuperceni
Punct
FLM025
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Macklin Mark Lincoln University, UK
Mills Steve Cardiff University, UK
Mirea Pavel responsabil Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman
Pannett Amelia CADW, Cardiff, UK
Cod RAN    151727.03
Raport Diagnosticului arheologic efectuat pe raza localităţii Poiana (numită în trecut Flămânda), com. Ciuperceni, jud. Teleorman a fost realizat ca parte a „Proiectului pentru cercetarea interacţiunilor om - fluviu în preistorie (cca. 9000-5000 cal. BC) la Dunărea de Jos” derulat de Muzeul Judeţean Teleorman şi Şcoala de Istorie, Arheologie şi Religie a Universităţii din Cardiff între 2017-2019. Obiectivul principal al acestui acord de colaborare a fost un proiect-pilot care va pune bazele unui potenţial viitor proiect de cercetare extins.
Cercetările efectuate în anul 2011 pentru întocmirea unui studiu arheologic aferent P.U.G.-ului comunei Ciuperceni au condus la identificarea a 26 de situri (notate FLM 001, FLM002, FLM 003 etc.), cu urme de locuire din mai multe epoci: paleolitic, posibil mezolitic, neolitic timpuriu, dezvoltat şi eneolitic, epoca bronzului, Hallstatt, La Tène, epoca romană şi medievală. Multe dintre punctele identificate sunt situate pe zone uşor ridicate deasupra luncii inundabile, ferite de inundaţiile Dunării. Descoperirile preistorice din aceste situri precum şi prezenţa unor vestigii din paleoliticul superior la Ciuperceni, au oferit punctul de plecare pentru proiect.
Zona de studiu propusă este lunca Dunării între oraşele Turnu Măgurele (România)/ Nicopol (Bulgaria) în vest şi Zimnicea (România)/ Sviştov (Bulgaria) în est. Acesta este unul dintre cele mai mari bazine aluviale ale Dunării de Jos, cu o suprafaţă de peste 48 ha. Dimensiunile totale ale zonei sunt de 40 km de la vest la est şi maxim 20,5 km de la sud la nord (cu maxim 6 km de la sud la nord pe malul românesc). Poiectul-pilot s-a concentrat pe zona malul românesc, în jurul satului Poiana.
Construit pe principiile unui proiect de cercetare derulat anterior (Southern Romania Archaeological Project - SRAP), prezentul proiect are la bază un program multidisciplinar ce cuprinde: cercetări sistematice, prospecţiuni geologice, analiza solului, cartare, realizarea de suporturi GIS, colectare de artefacte, efectuarea de carotaje şi de sondaje test.
Obiectivele generale au fost următoarele:
- obţinerea de date geomorfologice şi geocronologice pentru evoluţia unei zone aluvionare a Dunării în Holocen, care include evenimentul critic de schimbare climatică rapidă din jurul anului 8200 BP („evenimentul 8.2 ka”) şi care coincide cu tranziţia mezolitic-neolitic în regiune;
- legăturile cronologice şi spaţiale între evoluţia Dunării în Holocen şi datele arheologice înregistrate în zona studiată, cu concentrarea pe dovezi ale tranziţiei mezolitic-neolitic (circa 6300-6000 cal BC);
- cercetarea modului în care dinamica fluviului în Holocen şi schimbările climatice au influenţat mediul înconjurător şi modul de subzistenţă într-o zonă umedă, aluvionară, a Dunării de Jos şi cum acestea au afectat existenţa comunităţilor umane preistorice (circa 9000-5000 cal. BC).
Obiectivele specifice au fost următoarele:
- identificarea şi cartografierea suprafeţelor cu materiale arheologice din jurul satului Poiana, potenţial mezolitice şi neolitice timpurii şi colectarea acestora;
- analizarea materialelor posibil mezolitice şi neolitice timpurii, colectate de pe suprafeţele cu materiale arheologice. Aceasta vor determina tipologia, datarea relativă şi cantitatea relativă a artefactelor litice şi ceramice;
- cartografieri şi eşantionări geomorfologice şi de paleomediu, activităţi ce presupun cercetarea şi cartografierea teraselor fluviatile, paleocanalelor, lacurilor şi fostelor lacuri, zonelor ridicate din luncă, cu scopul de stabili evoluţia din Holocen a zonei studiate.
Cercetări de suprafaţă în zona Poiana au avut loc în vara anilor 2016 şi 2017, fiind identificate două noi aglomerări de materiale litice lucrate, care au fost primit codurile FLM 024 şi FLM 025. Densitatea ridicată a silexului nelucrat dar şi a celui lucrat, prezenţa a numeroase nuclee, unele aparţinând aşa-numitului tip „bullet cores”, a făcut ca noile puncte să prezinte un interes particular. Cercetările asupra lor au inclus stabilirea suprafeţelor cu răspândire de materiale şi a densităţii acestuia, colectarea de materiale litice. În vara anului 2018 au fost săpate trei sondaje de evaluare de 2x1 m, două în FLM 024 şi unul în FLM 025.
În campania anului 2019 lucrul în teren s-a concretizat prin următoarele:
- Cartografierea geomorfologică, efectuarea de sondaje geomorfologice (GTP) mecanizate şi prelevarea de probe pentru datarea (14C şi termoluminiscenţă) a paleocanalelor şi a bazinelor inundabile adiacente aglomerărilor de materiale arheologice, pentru a oferi o cronologie independentă a mediilor naturale de vârstă holocenă timpurie şi mijlocie, incluzând episoade de inundaţii majore şi instabilitate asociată a fluviului care ar fi restricţionat locuirea umană, exploatarea resurselor şi mişcarea populaţiilor pe culoarul Dunării. Au fost practicate 12 asemenea sondaje sedimentologice, cu dimensiunile standard de 2x1 m şi adâncimea între -0,90-3,75 m, excepţie făcând sondajul din FLM 025 (GTP 8), de 7,20x1 m şi 2,90 m adâncime. Din trei sondaje au fost prelevate probe pentru termoluminiscenţă. O situaţie aparte a fost identificată în sondajul GTP 8 unde a fost identificat un strat distinct de galeţi, ce a fost interpretat ca un depozit de prundiş, depus în urma unui eveniment major de inundaţie.
- În FLM 025 a fost realizarea unui sondaj de evaluare cu dimensiunile de 2x2 m şi adîncimea de 1m. A fost interceptat nivelul de prundiş evidenţiat în sondajul geomorfologic şi au fost identifcate o serie de materiale litice, atât silex brut, cât şi piese lucrate. Au fost prelevate două probe pentru datarea cu 14C (oase de animale).
- Cartografierea geomorfologică, folosind un GPS RTK, şi localizarea sondajele geomorfologice şi de evaluare, adâncimile contextelor şi a oricăror repere stratigrafice.
- Intenţia de apractica atât sondaje de evaluare cât şi geomorfologice într-un alt punct de interes (FLM 024) nu s-a putut materializa deoarece pe terenul respectiv se găsea o cultiură agricolă de toamnă (porumb).
- Analizarea materialelor potenţial mezolitice şi neolitice colectate în urma săpăturii de evaluare pentru a determina tipologia, cronologia relativă şi cantitatea de piese litice şi fragmente ceramice este în curs de desfăşurare.
Rezultatele cercetărilor de teren de de până acum, coroborate cu prelucrarea materialului şi cu procesarea probelor de datare, vor constitui o bază solidă pentru pregătire, în viitor (posibil 2021), a unei aplicaţii pentru un grant cu o valoare mare, eşalonat pe 3-5 ani.
Confirmarea unor vestigii mezolitice în jurul satului Poiana va constitui un pas înainte în înţelegerea interacţiunilor om-fluviu în valea Dunării inferioare şi mai larg în Europa preistorică în Holocenul timpuriu. Viitoarele datări geomorfologice, sedimentologice şi radiometrice ale depozitelor din paleocanale vor permite, pentru prima dată în regiunea inferioară a văii Dunării, înţelegerea interacţiunii directe între dinamica fluviului şi tranziţia mezolitic-neolitic în raport cu schimbările climatice în medii locale reprezentate de luncă şi zonele inundabile.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie Mills S., Macklin M., Mirea. P. „Encounters in the watery realm: early to mid-Holocene geochronologies of Lower Danube human-river interactions”, în Bickle P., Cummings V., Hofmann D., Pollard J. (editori) The Neolithic of Europe: papers in honour of Alasdair Whittle, Oxford: Oxbow Books, 2017, p. 35-46.
Mills S., Mirea P., Pannett A., Macklin M. „Early to mid-Holocene human-river interactions in the Lower Danube Valley: new research at Poiana (Teleorman County)”, în Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie 10, 2018, p. 25-41.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu