Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: La Pontonul Vechi (Noviodunum) | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Epoca romană târzie (sec. II-IV);
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare fortificată;
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Isaccea
Comuna   Isaccea
Punct
La Pontonul Vechi (Noviodunum)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Mierlă Marian INCDD
Stănică Aurel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Trifanov Cristian INCDD
Cod RAN    159696.05
Raport Cercetările din campania 2019 s-au desfăşurat în perioada iunie-octombrie şi au fost finanţate de Ministerul Culturii - Programul naţional de finanţare a cercetării arheologice – sistematice, Aix-Marseille Université (Marseille, France), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Institutul Naţional al Patrimoniului. Tot în anul 2019, Asociaţia Pro Noviodunum a implementat proiectul Noviodunum ArchaeoPark, finanţat de Primăria oraş Isaccea.
Campania de săpături arheologice sistematice din anul 2019 la cetatea Noviodunum a demarat în data de 3 iunie în cadrul unui protocol de colaborare încheiat între ICEM Tulcea şi Universitatea Aix-Marseille (AMU), prin realizarea într-o primă etapă a unui număr de 10 foraje geotehnice şi au continuat cu două sondaje pe latura de est a sitului..
În sectorul de SE al fortificaţiei săpăturile s-au desfăşurat în zona Turnului de Colţ (Intramuros) şi Curtina 1. Cercetări au fost realizate şi în sectorul Aşezare Civilă Est, unde au fost continuate investigaţiile în jumătatea de Est a casetei S1. Cercetarea arheologică de teren din anul 2017, ne-a prilejuit identificarea unor posibile edificii, la aproximativ 100 m de incinta de est, pe drumul de acces spre Pontonul Vechi. Aici fost realizat un sondaj cu scopul de a investiga prezenţa acestor ruine. În campania anului 2019 un alt obiectiv urmărit a fost obţinerea de date batimetrice, cu scopul de a evidenţia aspectul, direcţia de dispunere a structurilor submerse, suprafaţa afectată şi identificarea eventualelor instalaţii portuare. Cercetările s-au finalizat la 24 octombrie, odată cu acţiunea de conservare primară a monumentelor descoperite şi finalizarea investigaţiilor geofizice pentru Aşezare Civilă Est şi Incintă Est.

Colectarea de date topo-batimetrice

Determinarea efectelor schimbării cursului Dunării asupra incintei de nord a cetăţii, fapt ce a condus la o restrângere sau extindere a ariei locuite, precum şi obţinerea de date topo-batimetrice, cu scopul de a cartografia relieful submers şi a evidenţia aspectul, direcţia de dispunere a eventualelor structuri submerse, o posibilă identificarea a instalaţiilor portuare, reprezentă un obiectiv important al proiectului de cercetare.
În vederea cartografierii reliefului submers sau a realizării modelului digital al albiei minore a Dunării aferente zonei cetăţii Noviodunum, s-a folosit un sonar multifascicul. Sistemul multifascicul este compus dintr-un conglomerat de senzori din care fac parte: transducer-ul ODOM sau emiţătorul şi totodată receptorul datelor, SVS Valeport (Sound Velocity Sensor) ce este un senzor de măsurarea vitezei sunetului în apă ce aplică corecţii datelor receptate, MRU SMC (Motion Reference Unit) este un senzor ce aplică corecţii datelor în ceea ce priveşte mişcarea de ruliu, tangaj şi ridicare a ambarcaţiunii, Heading Hemisphere este un senzor ce aplică corecţii de direcţie a navigaţiei, GPS Javad Triumph 1 (Global Positioning System) de dublă frecvenţă ce funcţionează în sistem RTK (Real Time Kinematic) cu o bază la sol de coordonate fixe ce transmite corecţii de poziţie către echipamentul de pe ambarcaţiune (pl. 14/a). Toţi aceşti senzori sunt calibraţi şi integraţi într-un modul de tip consolă RTA ODOM (Real Time Appliance) ce la rândul ei transmite datele tuturor senzorilor şi-i integrează în softul Hypack respectiv ES3 de pe un terminal PC.

Acest echipament este fixat pe ambarcaţiune şi funcţionează alimentat de la o baterie de 12V. Totodată terminalul de colectare a datelor şi încă un monitor necesar conducătorului ambarcaţiunii pentru navigaţie, sunt alimentate de alta baterie de 12V (Pl. 14/b).
Colectarea datelor din teren se face prin intermediul software-ului Hypack. În cadrul acestuia se defineşte zona de lucru prin elaborarea unei matrice georeferenţiată în interiorul căreia se va popula cu date batimetrice. Urmează aplicarea corecţiilor de înălţime a receptorului GPS şi a adâncimii fata de luciul apei a transducer-ului (Pl. 14/c). În acest timp, se va realiza măsurătorile necesare în vederea determinării cotei luciului apei in dreptul zonei de studiu pentru a aplica ulterior corecţiile de adâncime necesare translatării datelor batimetrice în cote la sistemul de referinţă Marea Neagră Sulina/Marea Neagră 75.
Procesul de colectare a datelor poate începe ulterior verificării tuturor parametrilor şi a conectivităţii. Ambarcaţiunea se va deplasa pe întreaga suprafaţă a matricei urmând linii cât se poate de drepte, având în vedere curenţii şi traficul de pe Dunăre.
Ca urmare a finalizării campaniei de colectare de date batimetrice, imaginea generală cu privire la situaţia morfodinamică a albiei minore este redată în matricea finală. Aceasta este reprezentată în Planşa 15/a.
Procesarea datelor se realizează cu pachetul de software Hypack. Acest program este unul modular ce permite folosirea acestuia concomitent cu alte procese de analiza. Pentru procesarea datelor batimetrice multifascicul se foloseşte modulul MBMax ce permite editarea punctelor colectate din teren prin eliminarea anomaliilor de poziţionare şi de interpretare eronată a adâncimilor ţinând cont de valorile batimetrice învecinate după cum se observa în Planşa 14/b.
Se pot observa anomaliile din datele colectate şi anume acele linii ce se ridica sau coboară abrupt. Acestea sunt denumite în literatura de specialitate drept „spike-uri” şi reprezintă anomalii întâlnite des la orice colectare de date batimetrice. Acestea apar la o citire eronată a transducer-ului indusă de foarte multe variabile: trepidaţii ale ambarcaţiunii datorită turaţiei motorului, schimbări mari de viteză a sunetului în apă, materie grosieră în suspensie, bancuri de peşti, eroare de poziţionare (schimbarea orizontului a unui sau mai mulţi sateliţi), pierderea comunicaţiei TRK cu baza GPS de la mal etc. Aceste anomalii se pot şterge în mică măsură automat în urma unei filtrări de valori de adâncime şi în mare măsură manual. Software-ul permite vizualizarea norului de puncte în mai multe moduri astfel încât editarea acestor date să fie cât mai facilă. Procesul de prelucrare a datelor este unul foarte meticulos cu metodologii de tip „trial and error” iar rezultatele sunt de tip „expert judgement” deoarece în multe cazuri este nevoie ca utilizatorul să interpreteze datele acolo unde lipsesc valori batimetrice sau sunt erori.

În cazul acestei campanii s-au realizat diverse produse în baza valorilor batimetrice identificate în zona studiată. Din motive tehnice, hărţile de batimetrie au fost realizate în baza datelor colectate în teren şi stocate în matricea cu celula de 5 x 5 m. Interpolarea acestor valori în vederea obţinerii hărţii hipsometrice şi a derivatelor s-a realizat pentru a identifica prezenţa unor structuri antropice adiacente cetăţii Noviodunum şi puse la dispoziţia beneficiarului pentru a identifica posibilele incinte submerse aferente cetăţii. Astfel s-au elaborat hărţi hipsometrice cu privire din mai multe unghiuri pentru a facilita interpretarea structurilor ce pot fi prezente în zona de studiu (Planşa 16).
Harta finală a zonei de studiu este realizată pe două niveluri de detaliu. Acestea integrează imaginea raster a batimetriei peste care s-au suprapus isoliniile (Planşa 17/a şi b).
Harta de detaliere s-a realizat în speranţa identificării unor structuri submerse având în vedere conformaţia rectilinie a zonelor de adâncime mică şi totodată a pantelor abrupte pe distanţe relativ mici ce pot indica prezenţa unor ziduri din fortificaţia Noviodunum.
Această campanie de determinare a conformaţiei albiei minore a fluviului Dunărea în zona aferentă cetăţii Noviodunum se va repeta în vederea completării şi detalierii acestor informaţii.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu