Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I î.Hr. – I d.Hr.);
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană timpurie;
Epoca romană târzie;
Epoca elenistică
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare urbană;
Necropolă plană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Platou Est
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Beach Sheryl University of Texas at Austin, USA
Beach Timothy University of Texas at Austin, USA
Bîrzescu Iulian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Corialan Antonia Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Crane Suzan University of Texas at Austin, USA
Dibble Flint William American School of Classical Studies at Athens
Fleming Elijah University of Texas at Austin, USA
Iancu Alina Facultatea de Istorie, Universitatea București
Iancu Liviu Facultatea de Istorie, Universitatea București
Lupu Simina Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Ploieşti
Martini Ionida Arheolog independent
Pavel Cătălin Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța
Rabinowitz Adam University of Texas at Austin, USA
Rabinowitz Zoe Liceul de Artă „McCallum” Austin
Rover Thomas University of Texas at Austin, USA
Tobin-Dodd Rachael University of North Carolina
Voitsykevych Mykhailo Universitatea „Iuri Fedkovici” Cernăuţi
Wright Sterling Pennsylvania State University
Yakibchuk Oleksandr Universitatea „Iuri Fedkovici” Cernăuţi
Cod RAN    62039.01
Raport Scurtă prezentare:
De?i cercetările arheologice au o lungă tradi?ie pe platoul cetă?ii Histria, dată fiind suprafa?a lui de cca. 25 ha, există ?i în prezent multe zone a căror cunoa?tere este minimală. Prin urmare, în 2018 au fost întreprinse investiga?ii geofizice în partea central- ?i sud-estică a platoului, cu scopul de a stabili aplica?iile metodei magnetometrice în aprofundarea cunoa?terii topografiei urbane histriene ?i de a contribui la investigarea diacronică a mediului înconjurător histrian, începând cu perioada arhaică.
Varia?iile câmpului magnetic au fost măsurate pe o suprafa?ă totală de 2,43 ha, harta magnetometrică rezultată sco?ând în eviden?ă, în principal: 1. o anomalie liniară pozitivă pronun?ată pe direc?ia ESE-VNV, aliniată por?ii sudice a zidului de incintă roman timpuriu, interpretată preliminar drept un important drum care a func?ionat în perioada romană; 2. o anomalie pozitivă cu o latură de 10-12 m, juxtapusă segmentului VNV al drumului roman, ?i alte două laturi perpendiculare de cca. 6-8 m; 3. 6 anomalii liniare pozitive la nord de drumul roman, 2, mai pronun?ate, pe direc?ia N-S ?i 4 pe direc?ia E-V, care, datorită orientării diferite fa?ă de drumul roman, sunt considerate ca făcând parte dintr-un sistem de alei ?i străzi elenistice; dimensiunea presupuselor blocuri urbanistice dreptunghiulare delimitate de aceste străzi ?i alei, a?a cum o arată de o manieră largă imaginile magnetometrice, trebuie căutată între intervalele de 44 ?i 48 m pe lungime ?i 30 ?i 36 m pe lă?ime, valorile exacte urmând a fi stabilite prin săpături de testare; 4. diverse anomalii punctuale, pozitive ?i negative. Sub aspectul hăr?ii magnetometrice, rezultatele ob?inute în 2018 validează într-o mare măsură rezultatele unor măsurători magnetometrice anterioare, desfă?urate la începutul anilor 2000 de ing. Fl. Scurtu ?i publicate în Scurtu 2009 (într-o măsură mai mică sunt validate interpretările arheologice ale acestuia).
Pentru testarea preliminară a rezultatelor magnetometrice, au fost deschise în 2018 4 sec?iuni de sondaj cu dimensiunile 2 m x 2 m. În două dintre acestea, anomaliile câmpului magnetic s-au dovedit a fi produse de o vizuină de mari dimensiuni a unor popândăi (Spermophilus citellus) ?i de depuneri de materiale de la săpături efectuate probabil în anii 1950. Celelalte două sondaje au relevat însă că anomaliile înregistrate de magnetometru în acel loc corespund unor complexe arheologice importante. Sondajul TT1 a confirmat identificarea celei mai importante anomalii liniare pozitive cu un drum de acces în cetate din perioada romană timpurie, în al cărui ?an? nordic, în punctul investigat, au fost aruncate numeroase blocuri de ?ist verde ?i ceramică cu susceptibilitate magnetică ridicată. Sondajul TT3 a stabilit că o anomalie punctuală pozitivă foarte pronun?ată este produsă de un cuptor pentru ceramică din perioada elenistică. Tot aici a fost găsit ?i mormântul de inhuma?ie al unui copil, fără inventar, săpat în perioada romană în stratul de dărâmătură al pere?ilor cuptorului, deranjat de bioturba?ii asociate activită?ii popândăilor.
A fost probată astfel preliminar capacitatea metodei magnetometrice de a oferi informa?ii utile despre topografia urbană a cetă?ii Histria, în special în privin?a re?elei stradale ?i a existen?ei unui anumit tip de instala?ii artizanale, dar ?i incapacitatea ei de a localiza mormintele uzuale de inhuma?ie din necropola plană de pe platou. În acela?i timp au fost puse empiric bazele delimitării unui sector de cercetare denumit generic „Platou Est”, concentrat în jurul cuptorului elenistic ?i al sec?iunii adiacente din drumul roman de acces.
Obiectivele cercetării din 2019: Principalul obiectiv a fost acela de a preciza mai bine rezultatele testării începute în 2018, prin punerea în eviden?ă a întregii suprafe?e a camerei de ardere a vaselor a cuptorului din TT3 ?i a unui segment mai consistent al drumului roman din TT1, care să permită vizualizarea sa de-a lungul întregii sale lă?imi. În consecin?ă, sec?iunea TT3 a fost extinsă în principal spre N într-o suprafa?ă de 6 m x 6 m, denumită KT, iar TT1 a fost extinsă spre V, cu o sec?iune trasată pe direc?ia N-S, cu dimensiunile de 7 m x 1,5 m, denumită RT. Alte obiective asumate au fost acelea de a testa poten?ialul analizelor multi-izotopice ?i genetice pentru investigarea diacronică a mediului înconjurător histrian ?i de a verifica ?i integra mai bine propriile măsurători topografice din 2018 în sistemul general folosit la situl Histria.
Rezultate şi interpretarea lor: În sec?iunea RT, ultima suprafa?ă de călcare a drumului roman a fost pusă în eviden?ă la aproximativ 0,50 m sub actualul nivel al solului, după îndepărtarea stratului vegetal, a stratului de pământ de arătură rezultat în urma lucrărilor agricole din perioada comunistă ?i a unui ultim strat antic de acumulare de material, după abandonarea drumului. Suprafa?a drumului roman se remarcă prin aglomerarea de blocuri nefasonate de ?ist verde ?i, mai rar, de calcar, cu lungimi cuprinse în general între 0,10 ?i 0,30 m, fragmente mari de amfore ?i de ?igle, oase mari de animale domestice. Lă?imea drumului este de 3,65 m – surprinzător de redusă pentru un drum aparent însemnat – la care se adaugă un ?an? lateral nordic de aproximativ 0,90 m lă?ime, umplut în prezent cu pietre, ceramică ?i pământ închis la culoare. La sud de drum nu a fost identificat până acum niciun ?an?. Absen?a ?an?ului de scurgere în sudul drumului ar putea fi explicată prin u?oara înclina?ie naturală a pantei, de la sud la nord, ceea ce ar fi făcut inutilă amenajarea sa. O ipoteză mai pu?in plauzibilă este aceea ca o por?iune de aprox. 0,90 m lă?ime din suprafa?a drumului, cu multe gropi în ea ?i în care pietrele nu sunt foarte compacte, ba chiar unde exista ?i o îngrămădire mai înaltă cu 0,20-0,25 m deasupra suprafe?ei de călcare, să reprezinte de fapt un ?an? umplut de-a lungul timpului. Totu?i, o lă?ime de doar 2,70 m a unuia dintre principalele drumuri de acces în cetate pare de neconceput, iar segmentul în cauză trebuie să fie interpretat mai degrabă ca o por?iune mai deteriorată.
În suprafa?a KT, după îndepărtarea straturilor vegetal ?i de arătură, la circa 0,35 m sub actuala suprafa?ă a solului a fost identificat un strat de pământ brun deschis, reprezentând ultimul strat de acumulare sporadică de material înainte de ie?irea totală a suprafe?ei din circuitul activită?ilor umane antice. Sub acest strat a fost identificat un altul, format preponderent din pământ galben-brun lutos, rezultat probabil ca urmare a uniformizării sub ac?iunea factorilor naturali a unei dărâmături de cărămizi nearse de la structuri constructive deocamdată neidentificate, con?inând în partea sa inferioară o densitate ceva mai mare de cenu?ă ?i cărbune. Dacă în afara cuptorului elenistic, identificat încă din 2018, acest strat este mai adânc, în interiorul pere?ilor dărâma?i ai cuptorului, el este înlocuit de o dărâmătură cu un aspect aparte, compusă din pământ ro?iatic, cu numeroase fragmente ce cărămizi arse. Imediat deasupra suprafe?ei grătarului care separă camera vaselor de camera de combustie, dărâmătura ro?iatică-brună con?ine suplimentar mai multă cenu?ă ?i lut galben. După îndepărtarea dărâmăturii, a devenit evident faptul că forma cuptorului este una circulară, cu un diametru exterior de cca. 3,0 m. Pere?ii săi, din care acum se mai păstrează doar primul, cel mult al doilea ?ir de cărămizi, trebuie să se fi unit într-o boltă destul de înaltă. Grătarul despăr?itor dintre camera vaselor ?i camera de combustie, perforat în general de mai multe găuri de circula?ie a aerului cald, nu prezintă astfel de perfora?ii în partea sa centrală, ceea ce sugerează existen?a în camera de combustie a unui pilon central de sus?inere a sa. Analiza amănun?ită a materialului ceramic asociat cuptorului, cu unele fragmente pretabile unui diagnostic detaliat, va permite o mai bună stabilire a duratei de func?ionare în perioada elenistică.
În treimea estică ?i în cea centrală a suprafe?ei KT, atât în stratul de pământ galben-brun, lutos, din afara cuptorului, cât ?i în cel de dărâmătură din interiorul cuptorului au fost identificate gropi adeseori slab profilate în care s-a realizat înmormântarea unor copii cu vârste de sub 5 ani. Până acum au fost identificate 5 astfel de morminte, fiind luat în calcul aici ?i M. 1, descoperit în 2018, toate de orientare E-V, cu capul spre V, cu excep?ia lui M. 3, acolo unde capul este orientat spre E. În cazul M. 2, de foarte mici dimensiuni, pere?ii mormântului erau placa?i cu ?igle, în cazul altor morminte (M. 3, M. 4), consistent cu descoperiri anterior făcute în necropola plană romană de pe platou, singurele amenajări funerare erau reprezentate de una sau două pietre plate, a?ezate pe cant, uneori deranjate din pozi?ia ini?ială de bioturba?ie. De altfel, resturile osteologice care s-au păstrat din scheletele copiilor erau ele însele deplasate din pozi?ia normală ca urmare a activită?ii ulterioare a rozătoarelor. Mormintele nu au inventar, dar lui M. 4, aflat în centrul suprafe?ei, săpat chiar în peretele cuptorului, îi pot fi asociate ca depuneri exterioare un bol roman ?i un unguentarium. Surprinzător pentru a?teptările ca mormintele să facă parte din orizontul cronologic roman timpuriu, analiza C14 a unei probe prelevate din M. 1 indică o dată situată în platoul curbei de calibrare 426-546 e.n.
Treimea vestică a suprafe?ei KT prezintă o situa?ie diferită fa?ă de rest. În apropierea col?ului NV, la cca. 0,10 cm sub o dală fragmentară de piatră, a?ezată pe cant, ?i vizibilă încă din stratul de arătură modernă, au fost descoperite în pozi?ie orizontală alte două dale mari de lungime similară (1,60 m), dar complete, având o lă?ime de 0,60 m ?i o grosime de 0,30-0,40 m. Golirea unei gropi aflate la extremitatea lor estică a relevat că ele se sprijină pe cel pu?in alte două dale masive de piatră, a?ezate vertical, ?i că accesul la spa?iul creat astfel sub cele două dale orizontale este blocat de alte trei plăci de piatră, două dintre ele sensibil mai sub?iri, fiind creionată ipoteza existen?ei unui mormânt mai însemnat. La S de această structură de piatră, la aceea?i adâncime ca ?i dalele orizontale de piatră a fost descoperită o spadă de fier, puternic corodată, al cărui mâner fusese separat de lamă încă din perioada antică. În mod preliminar, pe baza formei mai degrabă inelare a măciuliei mânerului, spada a fost încadrată tipologic în categoria Ringknaufschwert, des întâlnită pe limes-ul dunărean între 150 ?i 260 e.n. (urmează ca analize cu raze X ?i cură?area mecanică a coroziunii să permită verificarea acestei ipoteze). În col?ul SV, acolo unde se manifestă o densitate foarte ridicată de ?igle, a fost efectuată o altă descoperire notabilă: fragmente numeroase ale unei amfore databile larg în sec. II-VI e.n., dar cu o răspândire accentuată în sec. III-IV e.n., a căror pozi?ie par a indica o depunere ritualică.
Scurtă descriere a descoperirilor: Pe lângă cele două descoperiri mai importante men?ionate deja, larga majoritate a artefactelor este reprezentată de fragmente ceramice preponderent elenistice ?i romane, la care se adaugă însă ?i unele clasice târzii (inclusiv ?tampile amforice thasiene). Mai ales din straturile superioare ?i de dărâmătură provin ?i diverse mici fragmente metalice din fier ?i din bronz (cuie, plăcu?e, ace ?.a.), la care se adaugă cinci mici monede de bronz ?i două vârfuri arhaice de săgeată, din acela?i aliaj, cu rol monetar. Mai pot fi amintite trei fragmente de statuete feminine din teracotă, mărgele biconice alungite din sticlă neagră mată, o fusaiolă biconică, două greută?i circulare din ceramică, utilizate probabil la pescuit. Cea mai mare parte a obiectelor sunt depozitate la Histria, în vreme ce unele dintre ele sunt analizate la IAB, în Bucure?ti.


Tehnici de cercetare
Procedeul utilizat pentru realizarea ?i documentarea săpăturilor este cel stratigrafic, bazat pe contexte singulare, fiind dezvoltat de Serviciul Arheologic al Muzeului Londra ?i adaptat de Rabinowitz la Chersonesos (Rabinowitz et al. 2007). Au fost utilizate metode de înregistrare analogică (formulare pe suport de hârtie, desene manuale la scară) ?i digitală (înregistrări fotografice, textuale ?i spa?iale, integrate prin QGIS ?i o serie de tabele CSV). Au fost de asemenea făcute ortofotografii ?i modele 3D georeferen?iate ?i măsurabile ale tuturor contextelor importante, prin fotogrametrie, potrivit procedeului de optimizare dezvoltat de organiza?ia Cultural Heritage Imaging, fiind folosită în acest sens aplica?ia Agisoft Metashape. Pământul din interiorul mormintelor ?i din unele contexte de mare interes au fost cernute printr-o sită cu ochiuri de 5 mm x 5 mm pentru a asigura colectarea tuturor resturilor osteologice umane ?i animale.
Date fiind numeroasele descoperiri funerare anterioare de pe Platou, precum ?i preocuparea mai largă pentru investigarea diacronică a rela?iilor dintre indivizii umani ?i mediul înconjurător, în 2018 a fost realizată ?i o evaluare a aplicabilită?ii analizelor genetice asupra resturilor osteologice umane de la Histria, respectiv analize ale ADN-ului antic uman ?i bacterian din microbiomul oral. Analiza e?antioanelor prelevate în 2018, analizate la Laboratorul pentru Arheologie Moleculară ?i Cercetare a Microbiomului (LMAMR) de la Univ. din Oklahoma, împreună cu cercetări de biostatistică a geneticii umane realizate de Centrul pentru Cercetare Biomedicală de la UT, au relevat că păstrarea ADN-ului antic pe Platou este foarte bună, atât în calcul dentar, cât ?i în dentină. Cercetarea de la LMAMR a mai demonstrat eficien?a unei noi forme de investiga?ie prin care sexul biologic este determinat pe baza prezen?ei sau absen?ei în smal?ul dentar a unui anumit tip de proteină (Lugli et al. 2019).
Prin urmare, în 2019 a fost adoptată o abordare sistematică a e?antionării dentinei ?i calculului dentar pentru analizele genetice ?i a fost inclus un program extins de analize osteologice ?i izotopice precum cele care au produs rezultate deosebite la Apollonia Pontica (Keenleyside et al. 2006, Keenleyside et al. 2011, Schmidt et al. 2016).
Analizele multi-izotopice vizează atât cercetarea dietei (prin izotopii de carbon ?i azot), cât ?i pe cea a mobilită?ii (prin izotopii de stron?iu ?i oxigen). Cum datele izotopice ale e?antioanele de origine umană pot fi interpretate doar în contextul mai larg al caracteristicilor izotopice ale mediului înconjurător, a fost demarată ?i o ac?iune de analizare izotopică a apei (Sr, O) ?i a unor mostre geologice (Sr) de la izvoarele aflate în teritoriul Histriei ?i în alte păr?i ale Dobrogei, urmând ca într-o fază viitoare a cercetărilor să fie întreprinse ?i analize de C/N pe resturi animale. În plus, în perspectiva unor ac?iuni viitoare de cercetare a rela?iei dintre a?ezarea de pe Platou ?i varia?iile mediului înconjurător, au fost prelevate probe pentru analiza chimică a apei din izvoarele, râurile ?i lacurile de la Histria ?i din alte păr?i ale Dobrogei. Analizele izotopice de Sr ?i O au fost făcute de Banner ?i Breecker la ?coala Jackson de Geo?tiin?e de la UT, analizele chimice ale apei au fost lucrate la Laboratorul pentru Soluri ?i Geoarheologie al Dep. de Geografie al UT, iar analizele izotopice de C/N au fost făcute la Centrul de Studii Izotopice Aplicate de la Univ. din Georgia, acolo unde a fost efectuată ?i datarea C14 a M. 1.
Investiga?iile nu au fost finalizate, dar rezultatele preliminare ale analizelor C/N aplicate copiilor înmormânta?i în KT sugerează că ace?tia se aflau în diferite stadii de în?ărcare, începând cu hrănitul la sân ?i sfâr?ind cu consumarea exclusivă de alimente solide. Sunt de asemenea indicii că pe?tele reprezenta un element mai important în dieta adul?ilor decât în multe alte cetă?i din lumea romană. Analizele izotopice pe cele 10 e?antioane culese de la izvoarele dobrogene sugerează o varia?ie semnificativă a nivelului de stron?iu biodisponibil, probabil ca urmare a diversită?ii geologice a regiunii (propor?ia 87Sr/86Sr variază de la 0.70844667 la 0.71030737), precum ?i o diferen?ă izotopică semnificativă a oxigenului între izvoarele din apropierea Histriei, cele din regiunea Adamclisi, în sud, ?i cele din apropierea Tulcei, Niculi?elului ?i Babadagului, în nord. Date fiind aceste referin?e, analizele de stron?iu ale denti?iei permanente a cinci tineri adul?i de la Histria sugerează că trei dintre ace?ti indivizi nu au trăit în teritoriul histrian în copilăria lor timpurie, dar este nevoie ?i rezultatele analizelor de oxigen pentru confirmare.
Obiectivele cercetărilor viitoare: Din perspectiva finalizării testării rezultatelor magnetometrice, pentru cercetările viitoare ar trebui luate în calcul următoarele obiective:
- sec?ionarea verticală a drumului roman surprins în RT, pentru clarificarea cronologiei fazelor sale constructive ?i de folosire;
- continuarea cercetărilor în KT (cu o necesară extindere spre S ?i V) până la atingerea nivelului de călcare din perioada func?ionării cuptorului, pentru a cerceta exhaustiv cuptorul elenistic (inclusiv camera de combustie) ?i structura de piatră din NV suprafe?ei (inclusiv pentru a explica de ce nu apare ca o anomalie clară pe harta magnetometrică);
- realizarea unor sondaje pentru a verifica interpretarea anomaliilor liniare pozitive de la N de drum roman ca străzi/alei elenistice, eventual ?i pentru a cerceta natura anomaliei cu o latură juxtapusă extremită?ii VNV a drumului roman.
Dat fiind că rezultatele săpăturilor de testare se dovedesc promi?ătoare pentru reconstituirea locuirii umane de pe platou în perioada elenistică ?i a transformării ulterioare a habitatului într-o arie cu func?ionalitate funerară, este recomandabilă continuarea cercetării într-o manieră mai extinsă, care să înglobeze interdisciplinar metodele tradi?ionale de analiză ale arheologiei clasice ?i o gamă largă de metode ?i tehnici noi din domeniul arheozoologiei, paleobotanicii, arheogeneticii.
Propuneri de conservare, protejare, punere în valoare: Pentru conservarea primară a complexelor arheologice identificate, la finalul campaniei, RT ?i KT au fost acoperite cu material geotextil, peste care s-a turnat pământ. Dat fiind stadiul incipient al cercetărilor, este prematură formularea unor propuneri de conservare, protejare ?i punere în valoare.
Rezumat
English Abstract The 2019 season of the Romanian-American Histria Multiscalar Archaeological Project tested the results of a magnetometry survey carried out in 2018 over 2.43 hectares of the settlement on the „Plateau”. The magnetometry survey identified several rectilinear features that may represent an orthogonal street grid, and another linear feature running at an angle to these toward the south gate in the early Roman city wall. Two of the four 2m x 2m ground-truthing trenches excavated in 2018 produced positive results. One showed that the angled linear feature was a cobbled road in use during the Roman period; the other revealed that a circular anomaly in one of the orthogonal „blocks” was a Late Hellenistic pottery kiln. The discovery of a burial in the ruins of this kiln confirmed that the central area of the Plateau was used as a cemetery in the Roman period.
Excavations in 2019 sought to uncover the full dimensions of the kiln and the road, to further ground-truth the magnetometry results. The trench in the area of the road was expanded to 7 m x 1.5 m, establishing that the maximum width of the road was approximately 3,65 m, with a 0.90 m ditch along its north side. The trench in the area of the kiln was extended to form a 6 m x 6 m square around the structure. Four additional Roman-period burials of children from birth to five years of age were uncovered. A large cist grave built of massive stone slabs, apparently reused in antiquity, was also uncovered but not opened. External pottery and an iron sword of Ringknaufschwert type provide dates between the 2nd to the 5th c. CE, while radiocarbon analysis of the 2018 burial gave a calibrated date-range of 426-546 CE. The kiln itself was a circular fired-brick structure of ca. 3.0 m diameter; the walls of the firing chamber are largely destroyed, but the firing floor is well-preserved and the combustion chamber seems to be intact.
The 2019 campaign included a preliminary program of genetic and multi-isotopic analysis of human remains, coupled with isotopic and chemical analysis of springs and their geological surroundings near Histria and elsewhere in Dobrudja. This work anticipates a longer-term project focused on diachronic urban development on the Plateau in its socioenvironmental context. Initial results suggest that the children buried in the ruins of the kiln were at various stages of weaning, while adults from elsewhere in the cemetery may have consumed significant amounts of fish. Analysis of water samples indicates a wide variation in bioavailable strontium across Dobrudja, and three of the five young adults whose teeth were analyzed may not have spent their early childhood near Histria. Water samples show an even clearer differentiation between the area of Histria and other parts of Dobrudja in oxygen-isotope values, which may provide additional information about mobility.
Bibliografie Keenleyside, A., H.P. Schwarcz, and K. Panayotova. 2011. „Oxygen isotopic evidence of residence and migration in a Greek colonial population on the Black Sea.” Journal of Archaeological Science 38 10: 2658–2666.
Keenleyside, A., H. Schwarcz, and K. Panayotova. 2006. “Stable isotopic evidence of diet in a Greek colonial population from the Black Sea.” Journal of Archaeological Science 33 9: 1205–1215.
Lugli, F., G.D. Rocco, A. Vazzana, F. Genovese, D. Pinetti, E. Cilli, M.C. Carile, et al. 2019. „Enamel peptides reveal the sex of the Late Antique „Lovers of Modena.” Nature Scientific Reports 9 1: 1–8.
Rabinowitz, A., S. Eve, and J. Trelogan. 2007. “Precision, accuracy, and the fate of the ata: experiments in site recording at Chersonesos, Ukraine.” In Digital Discovery: Exploring New Frontiers in Human Heritage, CAA 2006, edited by Jeffrey Clark and E. Hagemeister, 243–256. Budapest: Archeolingua.
Schmidt, J., C. Kwok, and A. Keenleyside. 2016. “Infant feeding practices and childhood iet at Apollonia Pontica: Isotopic and dental evidence.” American Journal of Physical Anthropology 159 2: 284–299.
Scurtu, Fl. 2009. Imagini geofizice ale Histriei antice, Bucureşti.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu