Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jupa | Comuna: Caransbeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Aşezarea civilă-vicus | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Locuire civilă;
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Caraş-Severin
Localitate   Jupa
Comuna   Caransbeş
Punct
Aşezarea civilă-vicus
Sector   Sector 1. Clădirea CXV
Toponim   Tibiscum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Crânguş Mariana responsabil Universitatea de Vest, Timişoara
Cod RAN    51038.01
Raport Scurt istoric
Oraşul antic Tibiscum era situat pe graniţa de vest a provinciei Dacia, într-o zonă depresionară, traversată de râul Timiş (Τιβισκος) şi Bistra.
Aşezarea a avut la început statutul de vicus militar, iar la începutul secolului III p. Chr. primeşte statutul de municipium, în timpul împăratului Septimius Severus (193 – 211 d. Chr Pe parcursul secolului al III-lea municipiul roman Tibiscum cunoaşte o dezvoltare deosebită reprezentând unul din cele mai importante oraşe din Provincia romană Dacia.
Ruinele antice se află răspândite astăzi pe raza satelor Jupa şi Iaz (Caraş-Severin). Din păcate o mare parte din vestigiile romane (mai bine de 75 %) au fost distruse de cursul fluctuant al râului Timiş.
Cercetările arheologice sistematice sunt iniţiate şi conduse de profesorul Marius Moga, până în anul 1976, când responsabilitatea ştiinţifică a şantierului îi revine Doinei Benea, iar din anul 2011 cercetările arheologice la Tibiscum sunt coordonate de dr. Adrian Ardeţ de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş.

Obiectivele cercetării
Continuarea cercetărilor arheologice la edificiul descoperit în anul 2016 şi la clădirea XV, din cadrul aşezării civile de la Tibiscum - Jupa
Cercetări arheologice în cadrul castrului roman de la Tibiscum - Jupa, cercetarea sistemului defensiv şi a laturii nordice a castrului
Cercetarea arheologică a sistemului defensiv al oraşului/ zidul de incintă de la Tibiscum – Jupa
Realizarea de cercetări arheologice non-destructive (cercetări geo-fizice şi geo-magnetice) în cadrul siturilor de la Tibiscum – Jupa şi Tibiscum – Iaz
Cercetarea arheologică a necropolei romane de la Tibiscum – Iaz
Punerea în valoare atât turistică şi muzeală a Rezervaţiei Arheologice de la Tibiscum

Rezultate şi interpretarea lor
Campania arheologică din anul 2019 a fost deschisă luni 19 iulie 2018 şi s-a desfăşurat până pe data de 23 august 2018, pe trei sectoare distincte, două aflate în interiorul rezervaţiei arheologice, al treilea sector fiind în necropola romană de la Tibiscum – Iaz.

Cercetările arheologice de la Tibiscum - Jupa (aşezarea civilă – vicus), Clădirea CXV. Sector 1
Responsabil sector: Mariana Crânguş.

În campania din 2018, în zona cercetată de UVT din vicus, s-a continuat identificarea elementelor component ale edificiului XV. Au fost trasate două suprafeţe.
S1/2018 a avut dimensiunile de 5 x 3 m şi a fost dispusă la 0,50 m de S2/2017. În interiorul acestei suprafeţe am surprins colţul de NV al edificiului, la adâncimea de 0,30 m. Cele două ziduri care închid clădirea pe laturile de nord, respectiv de vest, sunt construite în aceeaşi tehnică, anume din piatră de râu legată cu mortar. Lăţimea zidului de nord este de 0,80 m, iar a celui de vest de 0,90 m. Din acestea se mai păstrează 4 asize din elevaţie. În această suprafaţă am surprins o intervenţie mai veche, în zonă, necunoscută nouă, intervenţie care a distrus o parte din zidul vestic pe o lungime de 0,70 - 0,8 m. Această intervenţie se poate observa pe profilul de sud şi pe cel de est. Până în acest moment putem spune că latura de nord a clădirii a fost cercetată în totalitate, remarcându-se aşa cum am menţionat şi în rapoartele anterioare o depunere intenţionată de vase ceramice găsite de noi sub forma fragmentelor ceramice de-a lungul întregului zid, cu urme mai reduse cantitativ la conţurile pe care acest zid le face în mod firesc cu zidurile de est, respectiv de vest.
S2/2018 a avut dimensiunile de 6 x 2,5 m şi a fost dispusă în continuarea lui S1/2017 lăsând între cele două un martor de 0,5 m. Aici a apărut aşa cum era şi normal continuarea zidului care desparte latura de nord a clădirii în două spaţii egale, posibil acestea fiind cellae-le edificiului de cult. Lăţimea acestui zid este de 0,80 m. Starea sa de păstrare este precară. În interiorul acestor două spaţii a apărut o monedă ilizibilă, precum şi partea inferioară dintr-un opaiţ cu urmele unei ştampile de meşter pe care însă nu o mai putem citi. De asemenea, tot aici a apărut un fragment de cărămidă care mai păstrează doar literele....CH, posibil să fie vorba de [P]CH.
Campania din anul 2018 a adus încheierea cercetării laturii de nord a clădirii, urmând ca în campaniile viitoare să ne concentrăm atenţia asupra jumătăţii de sud a clădirii.
Rezumat
English Abstract Section 1 (2019) Civil settlement.
In the summer of 2019 campaign we focused our attention in a first stage in the southern part of the stone edifice to establish if it also had a porch. Thus I drew S1 / 2019 at 0,5 m from S / 2016 and had the dimensions of 5 x 3 m. At a depth of 0.40 m a line of river stone bound with clay from a wall arranged obliquely in section with a surprising length of 1,90 m, probably having caught the last line of stone in this wall. Its width is 0,80 m and it has larger boulders on its edges, and inside it smaller stones. At this time, due to what we have surprised in this area S1 / 2019, we can say that this building had a porch with a width of 1,70 m, but which at one point was decommissioned.
Section 2 (2019) The great Roman fort.
The archaeological research conducted in 2019 in the great fortress was a continuation of those started a year earlier, oriented on the axis connecting the northwest corner of the great fortress to the northwest corner of the command for the investigation of the northwestern sector of the great castrum. The continuation of the section in 2018, drawn at 0,50 m from the section in 2017, had a length of 10 m and a width of 1,50 m, grid from 1 m to 1 m; the research aimed at capturing the internal structure of the large fortress, close to the Principia.
Section (2018 - 2019) Necropolis I.
Starting with 2018, together with the Italian team led by Livio Zerbini (University of Ferrara), we started archaeological research at the Necropolis I magnetometrically investigated since 2016, where I observed the existence of patrol enclosures.
In 2018, we drew an area of 8 x 8 m in which we managed to discover the traces of the square enclosure with the dimensions of 6 x 6 m. Independent of our will we managed to investigate up to the depth of approx. 0,60 m discovering near the enclosure wall a ceramic vessel that can be dated during the IX-XI centuries.
This year, during August 2019, between August 12 and 23, we continued our research in rooms A and B, reaching a depth of 1,20 m on living ground.
Bibliografie A. Ardeţ, Tibiscum. Ceramica romană descoperită la Iaz „Traianu”, Cluj- Napoca, 2009.
A. Ardeţ, Din viaţa cotidiană de la Tibiscum, în Tibiscum, 2/2012, p. 49-60.
A. Ardeţ, L. C. Ardeţ, Tibiscum. Aşezările romane, Cluj- Napoca, 2004.
D.Benea, Castrul roman de la Tibiscum, Timişoara, 2018.
D. Benea, S. Regep, Cercetări arheologice în castrul mare de la Tibiscum (I), în Banatica, 24/1, 2014, p. 67-84.
D. Benea, S. Regep, Ştampile tegulare romane de la Tibiscum, în Analele Banatului, S.N., 23, 2015, p. 187-205.
R. Petrovszky, Sondajul arheologic de la Iaz (Comuna Obreja, Judeţul Caraş-Severin), în Tibiscus 5, 1978, p. 77-96.
R. Petrovszky, Tipuri de morminte romane în zona Caransebeşului, în Banatica 5, 1979, p. 201-213.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu