|
Anul |
1983 - 1992 |
|
Epoca |
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Hallstatt;
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
|
|
Perioade |
|
|
Categorie |
Religios, ritual şi funerar
|
|
Tipuri de sit |
Necropolă
|
|
Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
|
Judet |
Cluj |
|
Localitate |
Petreştii de Sus |
|
Comuna |
Petreştii de Jos |
|
Punct |
La Alace |
|
Sector |
|
|
Toponim |
|
|
Persoane implicate și instituții |
| Nume | Prenume | rol | Instituție |
| Lazarovici |
Gheorghe |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Meşter |
Mihai |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
|
|
Cod RAN |
58972.06
|
|
Raport |
Necropolă tumulară; cult. Coţofeni, faza III C. Săpături sistematice; 1987-1988;
În punctul "La Alace", există o necropolă tumulară formată din trei tumuli. Tumulul 2 a fost săpat de Gheorghe Lazarovici în campaniile 1987-1988, iar tumulul 3 va fi săpat într-o campanie viitoare. Tumulul 1, de dimensiuni relativ mici, este acoperit cu o manta de piatră calcaroasă. Aglomerarea de pământ aflată deasupra mantalei de piatră depăşeşete dimensiunile acesteia cu cca.1-2 m. Deasupra tumulului s-au găsit materiale şi din alte perioade. În cele patru cadrane excavate a fost descoperită o mare cantitate de ceramică Coţofeni faza IIIC şi chiar mai târzie, fragmente ceramice hallstattiene şi romane. În cadranul IV, în zona centrală a tumulului, sub mantaua de pietre, într-o albiere, la adâncimea de -70 cm, au fost descoperite fragmente de schelet uman şi oase de animale. Determinările osteologice indică faptul că oasele umane provin de la un singur individ, având vârsta între 35-40 ani şi cel puţin un os este al unui neam de cal mic, poate măgar. Nu sunt urme sau indicii că ar fi fost incinerate. Oasele nu au fost descoperite în poziţie anatomică. Ele au fost lăsate la descarnat, în altă parte, apoi au fost adunate şi puse grămadă într-o albiere naturală peste care s-au clădit pietre formând mantaua tumulului. Alături de aceste oase au fost descoperite pietricele constituite din calcedonie (varietate criptocristalină de silice); una dintre ele ar putea fi onyx (piatră semipreţioasă) care se identifică prin structură concentrică alternantă de alb şi negru. În afara mantalei de piatră, la diferite adâncimi, au fost descoperite materiale din epoca hallstattiană, unele romane şi altele nedeterminabile.
|
|
Rezumat |
|
|
English Abstract |
|
|
Bibliografie |
|
|
Note Bibliografice |
|
|
Sursa |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Limba |
RO |
|
|
