Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Petreştii de Sus | Comuna: Petreştii de Jos | Judeţ: Cluj | Punct: La Alace | Anul: 1983 - 1992

Anul   1983 - 1992
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Hallstatt;
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Cluj
Localitate   Petreştii de Sus
Comuna   Petreştii de Jos
Punct
La Alace
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Lazarovici Gheorghe Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Meşter Mihai Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Cod RAN    58972.06
Raport Necropolă tumulară; cult. Coţofeni, faza III C. Săpături sistematice; 1987-1988;
În punctul "La Alace", există o necropolă tumulară formată din trei tumuli. Tumulul 2 a fost săpat de Gheorghe Lazarovici în campaniile 1987-1988, iar tumulul 3 va fi săpat într-o campanie viitoare. Tumulul 1, de dimensiuni relativ mici, este acoperit cu o manta de piatră calcaroasă. Aglomerarea de pământ aflată deasupra mantalei de piatră depăşeşete dimensiunile acesteia cu cca.1-2 m. Deasupra tumulului s-au găsit materiale şi din alte perioade. În cele patru cadrane excavate a fost descoperită o mare cantitate de ceramică Coţofeni faza IIIC şi chiar mai târzie, fragmente ceramice hallstattiene şi romane. În cadranul IV, în zona centrală a tumulului, sub mantaua de pietre, într-o albiere, la adâncimea de -70 cm, au fost descoperite fragmente de schelet uman şi oase de animale. Determinările osteologice indică faptul că oasele umane provin de la un singur individ, având vârsta între 35-40 ani şi cel puţin un os este al unui neam de cal mic, poate măgar. Nu sunt urme sau indicii că ar fi fost incinerate. Oasele nu au fost descoperite în poziţie anatomică. Ele au fost lăsate la descarnat, în altă parte, apoi au fost adunate şi puse grămadă într-o albiere naturală peste care s-au clădit pietre formând mantaua tumulului. Alături de aceste oase au fost descoperite pietricele constituite din calcedonie (varietate criptocristalină de silice); una dintre ele ar putea fi onyx (piatră semipreţioasă) care se identifică prin structură concentrică alternantă de alb şi negru. În afara mantalei de piatră, la diferite adâncimi, au fost descoperite materiale din epoca hallstattiană, unele romane şi altele nedeterminabile.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu