Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Maliuc | Judeţ: Tulcea | Punct: Taraschina | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Latene;
Epoca romană târzie (sec. II-IV);
Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade
Eneolitic;
Epoca romană;
Epoca medievală;
La Tène
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Tell
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Maliuc
Comuna   Maliuc
Punct
Taraschina
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bălășescu Adrian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    160788.01
Raport Analiza arheozoologică a Zonei 3
Fauna din Zona 3 prezintă toate caracteristicile unor deşeuri menajere şi anume o accentuată fragmentare cauzată atât de factorul antropic, cât şi de diverse şi complexe procese tafonomice – îngheţ/dezgheţ, umezeală, Ph-ul solului, procesele digestive, urme de dinţi de carnivore şi suine, urme de dezarticulare etc. Unele resturi faunistice prezintă uneori o crustă subţire de carbonat/calcar.
S-au analizat materiale faunistice din ansamblurile E1 (US 3001, US 3002), E2 (US 3022), E3 (US 3003, US 3004), E5 (US 3008, US 3017, US 3023) şi structura de locuire UND1 (US 3014, US 3018, US 3020, US 3024) -nota 3.
Determinările anatomice şi taxonomice ale faunei de la Taraschina au fost realizate cu ajutorul colecţiei de anatomie comparată a Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti. Din punct de vedere metodologic am folosit metodele prezentate în lucrările lui V. Radu -nota 4- pentru moluşte, peşti şi reptile şi A. Bălăşescu -nota 5- pentru mamifere.
Materialul faunistic
Eşantionul constituit în Zona 3 în timpul campaniei 2018 însumează 1724 resturi faunistice care au aparţinut diferitelor clase de animale: moluşte (7 specii), peşti (6), reptile (2), păsări (cel puţin 2) şi mamifere. Ca număr de resturi (NR), moluştele sunt cele mai numeroase (47,68%), fiind urmate de mamifere (27,38%) şi peşti (23,03%). Resturile de broască ţestoasă şi păsări sunt rare.
Complexurile ce au furnizat cel mai mare număr de resturi sunt ansamblul E5 cu 1006 resturi (58,4%) şi structura de locuire UND1 cu 681 resturi (39,5%). Diferenţele înregistrate la nivelul speciilor reprezentate în acest context sunt minore. Remarcăm absenţa resturilor de ţestoasă de uscat în ansamblul E5 şi pe cea a păsărilor şi babuşcăi în UND1.
Moluşte
Au fost înregistrate 822 resturi de moluşte. Dintre acesta cele mai bine reprezentate sunt bivalvele din genurile Unio şi Anodonta (678), între 79% în UND1 şi 85,5% în unităţile stratigrafice din ansamblul E5.
Speciile intruzive precum gasteropodele terestre Helix sp. şi Cepaea sp. sunt prezente în unităţile stratigrafice din ansamblurile E3, E5 şi în UND1. Nivelul lor de reprezentare nu depăşeşte 10% (5,5% pentru ansamblul E5 şi 9,4% pentru UND1).
Alte specii prezente în acest material sunt gasteropodele Viviparus sp. (11,5% în UND1 şi 8,8% în ansamblul E5) şi bivalva de origine marină Cardium sp. (o valvă în ansamblul E5, US 3017).
Peşti
În acest anul 2019 au fost studiate 397 resturi de peşte. Acestea aparţin taxonilor de apă dulce, precum sturionii (Acipenseridae), ştiuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), babuşca (Rutilus rutilus), somnul (Silurus glanis) şi şalăul (Sander lucioperca). Speciile cele mai numeroase cum sunt crapul somnul şi şalăul sunt reprezentate atât de oasele craniului, cât şi de cele ale rahisului.
Reptile
Resturile identificate corespund mai ales carapacei şi plastronului ţestoasei de apă dulce (Emys orbicularis). A fost înregistrat de asemenea un rest de plastron al unei ţestoase de uscat (Testudo graeca).
Păsări
În Zona 3 resturile de păsări sunt rare. Au fost identificate doar trei resturi ce au aparţinut unui individ de talie mare.
Mamifere
În cazul oaselor de mamifere se observă o puternică fragmentare. În aceste condiţii foarte puţine resturi au putut fi analizate din punct de vedere biometric (sub 2%).
În materialul avut la dispoziţie s-au identificat 472 de resturi de mamifere ce aparţin unor specii domestice şi sălbatice.

Concluzii
Prezentul studiu arheozoologic completează rezultatele campaniei 2018 pentru Zona 3 -nota 6. În stadiul actual al cercetării se poate spune că sunt confirmate primele observaţii formulate pentru acest sector al sitului în ceea ce priveşte paleo-economia animalieră. Resursele animale ale mediului înconjurător, exploatate prin culesul moluştelor, pescuit şi vânătoare, au fost susţinute prin creşterea animalelor domestice, în special a bovinelor şi caprinelor, ce au furnizat atât carnea, cât şi produse secundare precum laptele sau forţa de tracţiune (în cazul bovinelor).
Rezumat
English Abstract La fouille de Taraschina porte actuellement sur une surface de 80 m2, L’objectif de cette fouille est d’étudier un bâtiment dont nous savons qu’il a été partiellement détruit par incendie, vers 4350 BC, à un moment où va s’opérer l’abandon temporaire du tell de Taraschina. L’état exceptionnel de conservation du site permet d’aborder la problématique de la destruction par le feu, volontaire ou non, des unités d’habitations. Note objectif est de décrire le processus de démantèlement de cette unité d’habitation, de manière à discriminer ce qui relève de faits anthropiques et de processus davantage naturels (taphonomie et processus postdépositionnels).
Bibliografie Bălăşescu, A. 2014, Arheozoologia neo-eneoliticului de pe Valea Teleormanului, Muzeul Naţional de Istorie a României, Colecţia Muzeului Naţional, Seria Cercetări Puridisciplinare, XIV, Editura Mega, Cluj Napoca.
Bălăşescu A., Radu V., 2018, Données archéozoologiques de la zone 3, in Carozza L, Micu C. (responsables), Société et environnement durant le Néolithique et les âges des Métaux dans le delta du Danube (Roumanie). Rapport de mission archéologique, sous-commission Europe-Maghreb, rapport 2018), p. 70-73.
Carozza, L., Micu, C., Mihail, F., Burens, A. 2018, Le tell submergé de Taraschina - fouille de la zone 3 et d’une unité d’habitation chalcolithique incendiée, in Carozza L, Micu C. (responsables), Société et environnement durant le Néolithique et les âges des Métaux dans le delta du Danube (Roumanie. Rapport de mission archéologique, sous-commission Europe-Maghreb, rapport 2018,), p. 25-61.
Danu, M., Messager, E., Carozza, J.-M., Carozza, L., Bouby, L., Philibert, S., Anderson, P., Burens, A., Micu, C. 2019. Phytolith evidence of cereal processing in the Danube Delta during the Chalcolithic period, Quaternary International, 504: 128-138, https://doi.org/10.1016/j.quaint.2018.03.033.
Note Bibliografice 1. În campania 2019 a fost finalizată analiza materialelor descoperite în anul precedent.
2.Furestier, Mihail 2011.
3.Carozza et alii 2018, p. 30, fig. 7.
4.Radu 2011.
5.Bălăşescu 2014.
6. Bălăşescu, Radu 2018.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu