Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Româneşti | Comuna: Tomeşti | Judeţ: Timiş | Punct: Dumbrăviţa | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Paleolitic şi mezolitic
Perioade
Paleolitic
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Timiş
Localitate   Româneşti
Comuna   Tomeşti
Punct
Dumbrăviţa
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Chu Wei Universität zu Köln, Germany
Ciornei Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Doboş Adrian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Georgescu Andrei Muzeul Banatului, Timişoara
Cod RAN    158957.01
Raport Prezentarea sitului
Situl se află la 0,7 km N-NE de biserica veche din Româneşti, la 300 m V-SV de biserica mănăstirii „Izvoru Miron”, la 450 m E de versantul drept al Râului Bega Luncanilor şi la 480 m V de versantul stâng al Pârâului Bega Poienilor.
Situl de la Româneşti - Dumbrăviţa este foarte important pentru înţelegerea evoluţiei Aurignacianului din Europa Centrală (Chu 2018). Au fost efectuate cercetări atât în a doua jumătate a secolului trecut, de către F. Mogoşanu (1978), cât şi recent, de către colective internaţionale (Sitlivy et al. 2012). Pe lângă locuirile aurignaciene, printre cele mai vechi din Europa, situl a fost ocupat şi în perioada Gravettianului.
Campania din 2019
În anul 2019 au fost săpate patru carouri de 1 x 1 m2. Acestea sunt în continuarea celor excavate în 2018 şi au codurile O104 – O105, respectiv P104 – P105 (Fig. 1).
Obiectivul principal a fost investigarea distribuţiei spaţiale şi stratigrafice a materialului arheologic. De asemenea, ca urmare a descoperirii, în 2018, a câtorva piese din cuarţit la cca. 0,80 m, am dezvelit suprafaţa careurilor N, O, P – 100-105 şi am adâncit săpătura.
Metoda de săpătură
Provenienţa materialului arheologic a fost înregis-trată cu staţia totală, operată cu programele EDMWin şi NewPlot (http://www.oldstoneage.com/software/default.shtml). Săpătura a fost făcută în rânduri de 2 cm grosime, iar fiecare careu a fost împărţit în patru cadrane, denumite A, 8, C, D. Au fost înregistrate individual artefactele mai mari de 0,5 cm. Sedimentul a fost trecut, sub jet de apă, prin site cu ochiuri de 0,5 cm.
Stratigrafie (Fig. 2)
Situaţia este neschimbată faţă de anii anteriori:
- Nivel vegetal, cu o grosime de maximum 5 cm;
- GH1 (Geological Horizon/Orizont geologic), sediment cenuşiu prăfos, cu o grosime de cca. 15 cm;
- GH2, depozit loessoid, cu o grosime de cca. 15 cm,
- GH2_3, orizont de tranziţie, cu grosimea de cca. 15 cm;
- GH3, sediment argilos brun-roşcat, cu grosimea de cca. 30 cm;
- GH4, sediment brun-roşcat argilos, foarte compact, cu grosimea nedeterminată (minimum 80 cm).
Descoperiri
Piesele litice reprezintă singura categorie de descoperiri din acest sit. Au fost înregistrate individual 328 de piese litice, dintre care 44 au fost înregistrate în două puncte. Distribuţia orizontală a pieselor alungite este aleatorie, iar înclinarea medie este redusă (13,4°) sugerează că materialul nu a fost afectat de procese post­depoziţionale majore.
Cele mai numeroase piese litice sunt concentrate în nivelul GH3, fntre cca. 0,5-0,8 m adâncime. În cadrul uneltelor identificate până acum se numără lamele Dufour, burine şi gratoare, iar în cadrul nucleelor, au fost descoperite nuclee de lamele, specifice Aurignacianului. În nivelurile GH 2 şi GH 2_3 piesele litice sunt mai sporadice; prezenţa pieselor à dos indică urmele unor locuiri gravettiene. Urmare a adâncirii săpăturii în suprafeţele amintite, au fost descoperite 28 de piese de cuarţit, cel mai probabil aparţinând Musterianului cuaţitic amintit de F. Mogoşanu. Analiza tehno-tipologică a materialului litic este în curs.
Echipa de cercetare a decis încheierea săpăturilor în punctul Dumbrăviţa, prioritatea acestui moment fiind publicarea rezultatelor.
Consideraţii preliminare
- În momentul de faţă, putem vorbi despre existenţa unui nivel aurignacian bogat în materia llitic şi de mai sporadice locuiri gravettiene
- Săpătura din 2019 a arătat existenţa unei ocupări sporadice atribuibile Musterianului cuaţitic.
Rezumat
English Abstract Banat is one of the few areas in the Middle Danube
Basin where stratified Aurignacian assemblages are
found. In addition, they are the closest contemporary
sites linked to the oldest directly dated modern human
fossils in Europe from the Peştera cu Oase. The site of
Româneşti - Dumbrăviţa is the most extensive and wellunderstood
of these sites. However, the assemblage
and the stratigraphic context of the site remains poorly
understood. To this end, a total surface of ca 30 m2 of the
site was excavated in 2016, 2018, and 2019 with the aim
of recovering in situ archaeological material with a strong
emphasis on geoarcheology to understand the taphonomic
processes that the site has subsequently undergone since
its deposition.
Bibliografie Chu 2018 - W. Chu, The Danube Corridor Hypothesis
and the Carpathian Basin: Geological, Environmental and
Archaeological Approaches to Characterizing Aurignacian
Dynamics. Journal of World Prehistory 2018, 31(2), p. 117-178;
Mogoşanu 1978 – F. Mogoşanu, Paleoliticul din Banat,
Bucureşti, 1978;
Sitlivy et al. 2014 – V. Sitlivy, V. Chabai, M. Anghelinu, T.
Uthmeier, H. Kels, L. Niţă, I. Băltean, A. Veselsky, C. Ţuţu.
Preliminary reassessment of the Aurignacian in Banat
(South-western Romania). Quaternary International 2014,
351, p.193-212.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu