Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Târcov | Comuna: Pârscov | Judeţ: Buzău | Punct: Piatra cu lilieci | Anul: 2019

Anul   2019
Epoca
Latene
Perioade
La Tène
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Locuire civilă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Buzău
Localitate   Târcov
Comuna   Pârscov
Punct
Piatra cu lilieci
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Matei Sebastian responsabil Muzeul Judeţean Buzău
Sîrbu Valeriu Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    48646.01
Raport În campania din 2019 săpăturile arheologice s-au desfăşurat doar pe Platou în secţiunile S26 şi S27, şi într-o nouă secţiune S28, plasată la opt metrii nord de S26, cu dimensiunile de 4 x 2 m.
Pentru cercetarea cât mai extinsă a unor complexe, secţiunea S26 a fost prelungită spre est cu trei metrii, având lungimea totală de şapte metri, iar S27 a fost lungită cu încă patru metri spre est, având astfel o lungime totală de 8 m. Dintre cele trei secţiuni cercetate doar S27 a fost epuizată.
În această campanie au fost cercetate integral sau parţial 12 complexe, dintre care 11 sunt noi. Dintre complexele identificate în 2019 menţionăm: 2 complexe de mari dimensiuni ce reprezintă resturile unor locuinţe, 2 gropi menajere, o vatră, un vas întreg spart pe loc şi 5 aglomerări de material arheologic (fragmente ceramice, vase sparte pe loc şi şi bucăţi de lipitură arsă) ce pot fi puse în legătură cu posibile resturi remaniate şi nivelate ale unor construcţii.
Toate complexele descoperite se datează în sec. I p. Chr.

Stratigrafia
Săparea integrală a secţiunii S27 ne-a permis obţinerea a două profile magistrale care redau destul de clar 3 strate, primele două cu materiale dacice iar ultimul, aflat la bază, conţine doar fragmente ceramice mărunte de factură monteoreană.
Sintetizat, situaţia stratigrafică se prezintă astfel:
0 – 0,10 m - strat vegetal actual (humus de pădure)
0,10 – 0,35 m – strat brun-măzăros ce conţine numeroase fragmente ceramice, oase şi pietre (primul nivel dacic)
0,35 – 0,55 m – strat cafeniu, relativ compact ce conţine fragmente ceramice şi pietre (al doilea nivel dacic)
0,55 – 0,75 m – strat cenuşiu-gălbui, compact ce conţine rare fragmente ceramice şi pietricele (nivel din epoca bronzului)
0,75 m – argilă gălbui-albicioasă şi stâncă nativă.
Complexe
Din cele 11 complexe descoperite prezentăm pe scurt câteva mai relevante din punctul de vedere al descoperirilor, dar şi al funcţionalităţii.

Complexul 97 (secţiunea S26) – se prezintă sub forma unei aglomerări de material arheologic (vase întregi, sau sparte pe loc cum ar fi borcane, ceşti-opaiţ sau fructiere, fragmente ceramice şi numeroase bucăţi de lipitură arsă, unele cu dimensiuni ce depăşeau 7-10 cm) şi pietre de dimensiuni mici, întinsă pe o lungime de trei metrii şi adâncimi cuprinse între -0,20 – 0,30/0,40 m. Toată această structură se întinde dincolo de malurile de N şi S ale secţiunii. Spre marginea de est a complexului 97 a fost dezvelită o vatră in situ (complex 102), distrusă în cea mai mare parte de rădăcinile arborilor. Crusta apare la cota de -0,25 m şi se întinde pe o suprafaţă de 0,50 x 0,30 m. Bucăţile de crustă au grosimea de 1,5/2 cm spre margine şi 3,5/4 cm în zona centrală, fiind aşezate pe un pat de pietre. Vatra este uşor supraînălţată, forma fiind imposibil de precizat datorită distrugerii. Nivelul de amenajare al vetrei se află la cota de – 0,30/0,35 m. Sub cota de -0,35 m pământul devine cenuşiu-gălbui relativ compact cu rare materiale arheologice.
Complexul 98 (secţiunea 27) – groapă de formă tronconică. Iniţial s-a observat la -0,30 m ca o aglomerare de fragmente ceramice cu diametrul de 0,50 m, care continua în adâncime. La cota de -0,80 m s-a observat clar conturul gropii. Avea o formă ovală cu dimensiunile de 1,30 x 1,10 m, iar fundul gropii a fost atins la cota de -1,60 m faţă de nivelul actual de călcare.
Complexul 100 (secţiunea 27) – vas de provizii (chiup) spart pe loc identificat la cota de - 0,53/0,60 m pe o suprafaţă de 0,90 x 0,80 m. În jurul vasului, pe o suprafaţă de 2,00 x 1,40 m se afla un pământ brun măzăros ce contrasta cu pământul cenuşiu gălbui din jur. După cota de – 0,65/0,70 m, acest tip de sol a dispărut. De asemenea la circa 1,00/1,50 m spre vest se aflau două aglomerări de materiale arheologice care prin compoziţia lor (fragmente ceramice de la vase parţial întregibile şi numeroase bucăţi de lipitură arsă) ar fi putut sugera existenţa unor resturi de locuinţă în poziţie secundară. Doar extinderea săpăturii spre nord ar putea aduce elemente noi în ceea ce priveşte acest complex şi posibila apartenenţă a vasului la o structură de locuire.
Complexul 103 – s-a conturat ca o masă de material arheologic (ceramică şi lipitură arsă) la cota de -0,40 m, pe o lungime de 1,80 m şi o lăţime de 1,00 m. Odată cu avansarea săpăturii la cote cuprinse între -0,50/0,75 m (diferenţa dată de pantă) s-a individualizat un complex adâncit, pe o lungime de 3,10 m şi o lăţime de 1,20 m, cu o limită clară spre nord, unde au fost depistate şi două gropi de stâlp cu diametrul de 0,20 m. Cel mai probabil ne aflăm in faţa unui complex de locuire uşor adâncit. Este de remarcat bogăţia foarte mare de vase ceramice, ele fiind descoperite unele peste altele, fapt ce sugerează o posibilă cădere a acestora de pe un raft de depozitare. Au fost recoltate 14 vase întregi sau întregibile (borcane, ceşti-opaiţ, fructiere, căni şi castroane) şi extrem de multe fragmente ceramice care provin de la alte vase întregibile, dar de dimensiuni mai mari (chiupuri şi borcane). Pe lângă materialul ceramic au fost descoperite şi peste 50 fragmente de pereţi arşi de locuinţă (unele de pe 10 cm lungime) ce prezentau urme de scânduri, precum şi câteva piese metalice din care remarcăm o scoabă din fier.
Având în vedere faptul că acest complex intră în malul de sud, în campania următoare vom extinde săpătura pentru a cerceta integral această structură.

Piesele arheologice
Cele mai numeroase piese arheologice descoperite sunt vasele ceramice, în mare parte fragmentare, dar sunt şi piese întregi (20 de vase) sau întregibile acoperind toată gama olăriei dacice de sec. I p.Chr. Cum ar fi borcanele, ceştile-opaiţ, fructierele, cănile, castroanele şi chiupurile.
Remarcăm în această campanie descoperirea unui număr relativ mare de piese din fier, întregi sau fragmentare cum ar fi: 7 lame de cuţit, 5 ace, 3 împungătoare, două dălţi, două vârfuri de săgeată, din care unul cu trei aripioare şi peduncul, 2 furculiţe, o scoabă, o verigă, o bară din fier şi 19 piese fragmentare care nu pot fi încadrate tipologic.
Au fost descoperite doar 3 piese din bronz, între care remarcăm un cercel şi un fragment de oglindă, iar din argint, două bucăţi de tablă, din care una decorată cu filigran. Destul de frecvente sunt fusaiolele, 13 piese, precum şi cutele (6 piese). Prelucrarea cornului şi a osului este atestată de descoperirea a două mânere în curs de prelucrare, două arşice şlefuite şi o fusaiolă.
Din lut remarcăm doar descoperirea unei greutăţi piramidale şi a unui călcător, iar din piatră amintim un fragment de râşniţă din tuf vulcanic. De reţinut este şi prezenţa a numeroase bucăţi de zgură sau fier zgurificat în secţiunea S27, care sugerează existenţa unui atelier de prelucrare a fierului nedetectat încă.
Rezumat
English Abstract In the 2019 campaign the archaeological excavations have been practised only on the Plateau in sections S26 and S27, opened in 2018, and also a new section S28 was dug, eight meters north of S26, with dimensions of 4 x 2 m.
In this campaign, 12 complexes were investigated entirely or in part, of which 11 are new. Of the complexes identified in 2019 we mention: two large complexes representing the remains of some dwellings, two pits, a in situ hearth, and 6 agglomerations of archaeological material (ceramic fragments, broken vessels in situ and also burnt fragments of walls) that can be connected to possible remodeled and leveled remains of some dwellings.
All complexes were dated into the second half of the 1st century A.D.
Bibliografie G. Trohani, R. Andreescu, Cercetările arheologice din punctul „Piatra cu Lilieci” din satul Târcov, comuna Pârscov, judeţul Buzău, Cercetări Arheologice, IX, 1992, p. 46-51, pl. 1-18;
Sebastian Matei, Daniel Costache, Daniel Garvăn, Cercetările arheologice de la Tîrcov – Piatra cu Lilieci, jud. Buzău. Campania 2014, în Mousaios XX, 2015, p. 221-228;
Valeriu Sîrbu, Sebastian Matei, Quelques observations sur des centres fortifies geto-daces dans la Valachie central – nordique, în Fortified sites from the 1st millennium BC în Central and South-Eastern Europe, Chişinău, 2015, p. 101 – 120;
Sebastian Matei - Elements for a Chronological Framework of the Dacian Fortress from Târcov, Buzău County, în volumul Iron Age Chronology in the Carpatian Basin, Cluj Napoca, 2016, p. 389-394:
Cronica Cercetărilor Arheologice (CCA) 2008, p. 308-309; CCA 2009, Valachica, 21-22, 2008-2009, p. 216 – 217; CCA 2010, p. 187- 189, CCA 2011, p. 142-144; CCA 2012, p. 144-145; CCA 2013, p. 129-130; CCA 2017, p. 132-133; CCA 2018, p.198-200.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu